Actele Parlamentului

1. Tipuri de acte

Parlamentul adopta: legi, hotărâri și moțiuni

Legea este actul juridic al Parlamentului elaborat în conformitate cu Constituția după o procedură prestabilită și
care reglementează relațiile sociale cele mai generale și cele mai importante. Potrivit Constitutiei (art. 73) legile
se clasifica în : legi constituționale, legi organice și legi ordinare.

A. Legile constituționale sunt cele prin care se revizuiește (modifica) Constituția.

Ele se adopta cu votul a cel puțin 2/3 din numărul membrilor fiecărei camere (majoritate calificata). Legile
constituționale sunt adoptate în urma organizării unui referendum în termen de 30 de zile de la aprobarea lor
de către Parlament.

B. Legile organice sunt cele care intervin în domenii importante ale vieții economice, politice, sociale, culturale
ale statului. Ele se adopta cu majoritatea membrilor fiecărei camere (majoritate absoluta). Domeniile în care se
adopta legi organice sunt expres și limitativ stabilite prin art. 73 alin. 3 din Constituție

C. Legile ordinare care reglementează relații sociale de mai mica importanta pentru stat. Ele se adopta în
domeniile care nu sunt alocate legilor organice cu votul majorității membrilor prezenți ai fiecărei camere
(majoritate simpla).

Aspecte care privesc desfășurarea procesului legislativ

Procedura legislativa Parlamentara cuprinde totalitatea regulilor pentru pregătirea dezbaterii, dezbaterea și
votarea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative în Parlament. În conformitate cu principiul
bicameralismului ea se desfășoară în fiecare camera și dacă este cazul prin excepție în camerele reunite în
ședințală comuna.

Etapele procedurii legislative parlamentare

A. Inițiativa legislativa

B. Avizarea proiectului de lege sau a propunerii legislative

C. Examinarea și avizarea proiectului de lege și a propunerii legislative în cadrul comisiilor permanente

D. Includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a sedintei

E. Dezbaterea în plen

F. Votarea legii

G. Întoarcerea legii la prima camera sesizata

Inițiativa legislativa - vezi art. 74

Pot avea inițiativa legislativa:

A. Guvernul

B. Senatorii și deputații (individual sau în grupuri parlamentare)

C. Cel puțin 100000 de cetățeni cu drept de vot (inițiativa legislativa cetățenesc)

Inițiativele legislative care aparțin guvernului poarta denumirea de proiecte de lege. Inițiativele legislative care
aparțin senatorilor, deputaților și cetățenilor poarta denumirea de propuneri legislative.

(Inițiativa prevazuta la art. 74 vizează legile organice și ordinare. Pentru legile constituționale exista o
reglementare speciala consacrata în art. 150 din Constituție)

Avizarea proiectului de lege sau propunerii legislative se realizează de către consiliul legislativ iar atunci când
este cazul și de către consiliul economic și social.

Consiliul legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului (vezi art. 79).

Consiliul economic și social este organ consultativ al Parlamentului și Guvernului (vezi art. 141).

C. Comisiile permanente sunt organe de lucru alese pe toată durata mandatului camerei deputaților sau a
senatului care examinează proiectele de lege și propunerile legislative în vederea elaborării rapoartelor și
avizelor. Comisiile permanente sunt sesizate cu propunerea legislativa sau proiectul de lege de către biroul
permanent al camerei la care s-a depus proiectul sau propunerea.

De către membri comisiilor la lucrările comisiile au acces însă și reprezentații guvernului. Pot participa și
reprezentații guvernului în situația în care membrii comisiilor solicita participarea la lucrări a unor reprezentați,
membri ai guvernului, aceștia sunt obligați sa se prezinte și sa participe.

Dezbaterea în plen comporta: a) dezbaterea generala și b) dezbaterea pe texte. În cadrul dezbaterii generale nu
pot fi aduse proiectului de lege amendamente. După încheierea dezbaterii generale în cazurile în care comisia
sesizata a operat modificări sau completări la textul proiectului de lege sau propunerii legislative, președintele
consulta plenul dacă sunt observații la acestea, iar dezbaterile pe texte continua numai asupra acestor
observații. În cursul dezbaterilor deputații, senatorii sau guvernul pot pune în discuție amendamentele depuse la
comisie.

Votarea legii. Tipuri de vot

Votul poate fi deschis sau secret.

Votul deschis (public) se poate face prin ridicarea de mâini, prin ridicarea in picioare, prin apelul nominal sau vot
electronic.

Votul secret poate fi exprimat prin buletine de vot, prin bile sau electronic.

Gvorum de ședința - condiția esențială pentru ca votul public sau secret sa aibe loc este existenta gvorumului.
Gvorumul de vot înseamnă numărul minim de parlamentari prezenți pentru ca votul sa poată avea loc și
reprezinta o condiție a votării de care depinde ca aceasta sa aibă semnificația unei decizii. Constatarea
gvorumului se face de către președintele camerei la deschiderea ședinței. Dacă se constata lipsa gvorumului,
președintele suspenda ședința.

PRIMA CAMERA SESIZATA = CAMERA DE REFLEXIE. DUPĂ VOTUL ÎN PRIMA CAMERA SESIZATA PROIECTUL DE
LEGE ȘI PROPUNEREA LEGISLATIVA SE ÎNAINTEAZĂ LA CEA DE A DOUA CAMERA (CAMERA DECIZINALA)

Prima camera sesizata este obligata sa adopte legea într-un termen de 45 de zile sau în cazul actelor complexe
într-un termen de 60 de zile. Dacă aceste termene sunt depășite (fără sa se treacă la vot) se considera ca
proiectele de lege și propunerile legislative au fost adoptate tacit. După adoptarea sau respingerea de către
prima camera sesizata proiectul de lege propunerea legislativa se înregistrează celeilalte camere care decide
definitiv.

Promulgarea legii (vezi art. 77)

Tema de studiu - Ce se întâmplă dacă Președintele nu promulga legea în termenii stabiliți de art. 76 din
Constituție???

Intrarea în viguare a legii (vezi art. 78)