Investeşte în oameni !

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.3 “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”
Titlul proiectului: “Formarea continuă a profesorilor de Istorie şi Geografie în societatea cunoaşterii”
Beneficiar: Universitatea „Valahia” din Târgovişte
Numărul de identificare al contractului: POSDRU/87/1.3/S/62651

Numele şi prenumele cursantului: Octavian Marcu

Denumirea
disciplinei: I. FUNDAMENTE ALE INSTRUIRII DIFERENTIATE

Modulul: INSTRUIRE DIFERENŢIATĂ

Titularii disciplinei:
Prof. dr. Ştefania ZLATE
Lect. univ. dr. Maria Savu-Cristescu (savucristescumaria@yahoo.com)

EVALUARE Elaborarea unui portofoliu care conţine:

1. un proiect didactic construit prin aplicarea principiilor şi
strategiei instruirii diferenţiate;
2. un eseu/studiu de caz.
Specializarea: Istorie
Modulul: B
Data:

1. P R O I E C T DIDACTIC

Profesor propunător: Marcu Octavian

Şcoala: Liceul de Muzică şi Arte Plastice
Clasa: a VII-a A
Unitatea de învăţare: Primul război mondial şi urmările sale
Lecţia: Planuri de reorganizare a lumii şi urmările războiului
Tipul lecţiei: mixtă

Valori şi atitudini:
• Coerenţă şi rigoare în gândire şi acţiune
• Gândire critică şi flexibilă
• Dezvoltarea atitudinilor pro-active în viaţa personală şi cea socială
• Acceptarea reprezentărilor multiple asupra istoriei, culturii, vieţii sociale

Competenţe generale:
1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate.
2. Exersarea demersurilor şi a acţiunilor civice democratice.
3. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.

Competenţe specifice:
1.1. Utilizarea termenilor istorici specifici secolului al XX-lea, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală
2.2. Rezolvarea în echipă a unor probleme/ situaţii-problemă, prin negocierea soluţiilor identificate
3.5. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor istorice din secolul al XX-lea, pe baza surselor istorice.
3.6. Prezentarea unui fapt istoric referitor la secolul al XX-lea, utilizând informaţii selectate din surse istorice
3.8. Stabilirea relaţiei de cauzalitate pentru un fapt istoric din secolul al XX-lea, în surse istorice date
 Obiective operaţionale:
La sfârşitul lecţiei, elevii să fie capabili:
-să prezinte în mod sintetic situaţia Europei şi a lumii la sfârşitul Primului război mondial.
-să înţeleagă şi să argumenteze necesitatea şi raţiunea aplicării principiului autodeterminării naţionale în timpul Conferinţei de
Pace de la Paris
-să identifice pe hartă graniţele şi întinderea teritorială a statelor care se formează în Europa la sfârşitul Primului război mondial.
-să evalueze impactul avut de condiţiile impuse Gremaniei prin Tratatul de Versailles asupra relaţiilor internaţionale postbelice.
-să înţeleagă şi să definească următoarele noţiuni istorice: autodeterminare naţională (principiul naţionalităţilor), reparaţii de război,
Societatea Naţiunilor, revizionism interbelic

Nivelul iniţial al clasei: clasa se prezintă în general la nivelul programei şi are conturate deprinderi de a sesiza note esenţiale, de a face
sistematizări şi generalizări. Mulţi dintre elevi manifestă un interes deosebit pentru cunoaşterea evenimentelor istorice

Strategia: inductivă, cognitivă, semidirijată, euristică.

Metode: expunerea sistematică a cunoştinţelor, demonstraţia, dezbaterea, conversaţia euristică, utilizarea schemei rezumative a lecţiei, studiul de
caz

Mijloace: Harta ,,Primul război mondial”, Manual .

Evaluare: continuă-prin întrebări frontale şi analizarea răspunsurilor.

finală- realizarea feed-back-ului prin intermediul fişei de lucru ,,Cele 14 puncte”

Desfăşurarea lecţiei
MOMENTELE ACTVITATEA PROFESORULUI ACTIVITATEA ELEVILORTIMPMETODE, MIJ. EVALUARE
LECŢIEI PROCEDEE

Moment Se notează absenţele. Elevii se pregătească pentru ora de Se pregătesc pentru 2 min Conversaţia
organizatoric istorie. lecţie
Reactualizarea,
sistematizarea Apelează la acele conoştinţe anterioare ale elevilor care permit corelări cu 10 min.
si esenţializarea tema prezentei lecţii
cunoştinţelor Conversaţia Tabla iniţială
Se vor adresa cateva intrebari frontale prin care se umăreşte recapitualrea Caută şi formuleză răspusuri,
cunoştineţelor din lecţia anterioară ,,Primul război mondial”: recurgând la rememorarea şi
selectarea
-cauzele şi forţele participante cunoştinţelor Dezbaterea
-fronturile şi principalele operaţiuni militare anterioare.
-implicarea României şi câştigurile teritoriale

Urmăresc pe hartă.

Captarea atenţiei. Anunţara 3 min.

subiectului noii Coversaţia
lecţii -Pornind de la cunoştinţele actualizate, se stabileşte legătura cu cele din euristică Harta
prezenta temă.
-Obiectivele operaţionale sunt prezentate într-o formă accesibilă elevilor Ascultă cu atenţie

MOMENTELE
ACTIVITATEA TIMP METODE, MIJLOACE EVALUARE
LECŢIEI ACTVITATEA PROFESORULUI ELEVILOR PROCEDEE

3. Dobandirea Expune pe tablă următoarea schiţă a lecţiei: 20 min.

Conversaţia
noilor cunostinte Observare
1.,,Cele 14 puncte” Tabla sistemati-
că
Congresul de pace de la Paris s-a desfăşurat pe baza ,,Celor 14 puncte” Receptează mesajul. Evaluare
document propus de către preşedintele american W.Wilson Notează titlul şi orală
Aplicarea principiului autodeterminării naţionale a încurajat următoarele Schema lecţiei în caiete Expunerea
procese istorice: sistematică a Harta
- popoarele asuprite s-au eliberat de sub stăpânire străină cunoştinţelor
-s-au destrămat principalele imperii europene Germania, Austro-Ungaria,
Rusia, Turcia.
-pe harta Europei au apărut noi state Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia Explicaţia.
Austria, Ungaria Manualul Observare
-au fost recunoscute câştigurile teritoriale ale României Comparaţia sistemati-
Urmăresc şi localizează pe hartă. că
Hartă
2.Tratatul de la Versailles
Condiţii grele impuse Germaniei
-numeroase cedări teritoriale (de ex:.Alsacia şi Lorena revenea Franţei)
-plata despăgubirilor de război Îşi notează pe caiete
-limitarea forţelor armate şi interzicerea armelor moderne schema lecţiei

3.Societatea Naţiunilor şi revizionsimul

-obiectivul organizaţiei -împiedicarea unor noi războaie
-state revizioniste –cele care doreau modificarea tratatelor de pace încheiate la
Paris: Germania Ungaria, Italia, Japonia.

ACTVITATEA PROFESORULUI
ACTVITATEA PROFESORULUI TIMP
MOMENTELE ACTIVITATEA METODE, MIJLOACE
LECŢIEI ELEVILOR PROCEDEE EVALUARE

Realizarea 12 min.
Dezbaterea Sumativă
feed-back-ului Elevii sunt împărţiţi în două grupe de lucru, în funcţie de interesele şi Ascultă cu atenţie.
diferenţiat aptitudinele acestora. Pun întrebări pentru Fişa de lucru
prin studiu de Pe baza documentului ,,Cele 14 puncte” se adresează întrebări frontale în a-şi lămuri eventualele ,,Cele 14
document vederea sistematizării cunoştinţelor. neclarităţi. puncte”
Învăţarea prin
Grupa I descoperire

1.Ce puncte solicită evacuarea de către trupele Puterilor Centrale a unor

teritorii ocupate în timpul Primului război mondial?

2.Ce puncte care promovează principii pacifiste?

Grupa II

1.Ce punctele susţin dreptul la autodeterminare naţională a popoarelor

aflate sub stăpânire străină.

2.Ce puncte încurajează dezvoltarea comerţului internaţional?

Ascultă cu atenţie.
Pun întrebări pentru
Aprecierile finale
a-şi lămuri eventualele 3 min.
neclarităţi.

Formulează aprecieri şi concluzii, realizând o prezentare sintetică a întregii unităţi

unităţi de învăţare: ,,Primul război mondial şi urmările sale”.
ANEXA

Cele paisprezece puncte

Punctul 1: “Renunţarea la toate tratatele internaţionale secrete şi la diplomaţia secretă.”

Punctul 2: “Libertatea navigaţiei maritime.”

Punctul 3: “ Îndepărtarea, pe cât posibil, a tuturor barierelor economice şi restabilirea unor condiţii egale pentru comerţul internaţional între
naţiuni.”

Punctul 4: “Toate armamentele naţionale vor fi reduse până la ultimul punct compatibil cu securitatea ţării’’

Punctul 5: “Rezolvarea problemelor coloniale cu respectarea intereselor popoarelor respective”.

Punctul 6: “Eliberarea teritoriilor ruseşti şi libertatea ruşilor de a-şi rezolva singuri problemele interne şi internaţionale”.

Punctul 7: “Belgia trebuie evacuată şi restaurată fără nicio tentativă de limitare a suveranităţii de care ea se bucura împreună cu alte naţiuni libere”.

Punctul 8: “Retrocedarea provinciilor Alsacia şi Lorena, Franţei”. 

Punctul 9: “Reajustarea frontierelor Italiei în baza principiului autodeterminarii naţionalităţilor”.

Punctul 10: “Reajustarea frontierelor Austro-Ungariei în baza principiului autodeterminarii naţionalităţilor”.

Punctul 11: “Recunoaşterea independenţei României, Serbiei, Muntenegrului”.

Punctul 12: “Celelalte naţionalităţi, care se aflau în acest moment sub dominaţia turcă, vor trebui să le fie asigurate o securitate neîndoielnică vieţii
lor şi de posibilitatea neîngrădită de a se dezvolta autonom. Deschiderea strâmtoriilor (Bosfor şi Dardanele) pentru comerţul maritim, liber.”

Punctul 13:Acordarea independenţei Poloniei.”

Punctul 14: “Crearea unei societăţi internaţionale de menţinere a Păcii intitulată Societatea Naţiunilor”.

2.ESEU

ÎNVĂŢAREA CENTRATĂ PE ELEV

Transformările profunde ce se petrec în societatea contemporană impun instituţiei şcolare noi exigenţe de pregătire a tinerei generaţii.

În învăţământul tradiţional temele erau mai importante decât dezvoltarea persoanei, programa mai importantă decât elevii,
cunoştinţele abstracte mai importante decât cele aplicative, abilităţile teoretico-discursive mai importante decât cele comportamentale,
informarea mai importantă decât formarea. Informaţionalul, transmiterea şi acumularea de cunoştinţe reprezentau centrul instruirii.

În atenţia depăşirii unei asemenea abordări unilaterale, învăţământul modern şi-a îndreptat atenţia spre învăţarea elevilor, priviţi ca
subiecţi activi ai propriei lor formări.Punctul de vedere adoptat astăzi proclamă ,,primatul învăţării elevilor în raport cu predarea
profesorului”.

Învăţarea novatoare trebuie să fie participativă, la toate nivelurile. Şcoala modernă nu mai este posibilă fără implicarea şi participarea
activă a elevului care trebuie să devină un partener motivat şi avizat al procesului de învăţare. Democratizarea relaţiei cu elevul este nu
doar un act de deontologie profesională, ci o dimensiune necesară a unui real proces de reformă.
Acordarea importanţei cuvenite activităţii de învăţare a condus şi la reactualizarea unui mai vechi principiu al dialecticii, şi anume,
învăţarea activ-participativă. De altfel, în accepţia învăţământului contemporan, este modern tot ceea ce-l pune pe elev în situaţia de a
învăţa, pe cât posibil, prin efort propriu cu mobilizarea la maximum a capacităţilor sale. Aici îşi găsesc explicaţia o serie de teze
pedagogice ca: studierea şi cunoaşterea elevilor, tratarea diferenţiată a lor, îmbogăţirea şi diversificarea căilor şi a mijloacelor de
activizare a acestora şi altele. Centrarea pe elev impune în procesul de predare o interacţiune permanentă între cadrul didactic şi cel
care învaţă. Consecinţa este o alegere cu precădere a metodelor activ participative pentru crearea de capacitate, astfel încât elevul să
ştie să aplice cunoştinţele dobândite.

În concluzie în elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele sugestii metodologice care sunt în
acelaşi timp şi principii ale educaţiei:

        elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor.

        elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.

        elevii au stiluri proprii de învăţare ; ei învaţă în moduri diferite, cu viteze diferite şi din experienţe diferite.

        participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare.

        elevii învaţă cel mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi a le asocia cu “cunoştinţele vechi”.

Instruirea diferenţiată are un program de obiective unitar dar încearcă în acelaşi timp să realizeze condiţii favorabile de afirmare pentru
fiecare elev, ţinând cont de aptitudinile, interesele şi specificul comportamental al acestuia.