Limbaj (I)

Ce este limbajul?
Ce este limbajul?
○ Limbajul este un comportament.
○ Presupune comunicarea vorbită / scrisă printr-un cod cunoscut de
interlocutori.
○ Comunicarea depinde de
■ Producerea limbajului
■ Înțelegerea limbajului
Definiții
○ Afazie = pierderea unor abilități lingvistice (în urma unor leziuni)
○ Alexie = dificultăți citire
○ Agrafie = dificultăți scriere
Definiții
○ Afazii expresive = deficite de producere a limbajului
○ Afazii receptive = deficite de înțelegere a limbajului
 Modelul
Wernicke-Geschwind
Modelul Wernicke-Geschwind
Modelul Wernicke-Geschwind (Modelul tradițional) se bazează pe descoperiri
timpurii din neuropsihologie:

1. Paul Broca (cazuri de afazii expresive)

2. Carl Wernicke (cazuri de afazii receptive)
3. Jules Dejerine (cazuri de alexie, agrafie)

Norman Geschwind integrează aceste descoperiri într-o sinteză, pornind de la o

teorie formulată înainte de Wernicke.
Paul Broca
Context
● Echipotențialismul câștigase teren în fața localizaționismului
● Puține studii de neuropsihologie: cazuri rare, leziuni identificate grosier
● Indicii că limbajul ar fi localizat, dar nicio descriere sistematică a regiunilor
(a) Cazul Tan (Leborgne)
Deficite

● Deficit de vorbire
○ denumit de Broca aphemie (“fără voce”)
○ putea rosti o singură silabă: tan.

● Înțelegerea limbajului aparent intactă!

(a) Cazul Tan (Leborgne)
Leziuni

● Girus frontal inferior, porțiune posterioară (atenție! leziunea observată

era mai extinsă)
● Va primi, mai târziu, numele de aria Broca.
(b) Cazul Lelong
Deficit

● Similar cu cel al lui Leborgne

● Putea rosti nu o singură silabă, ci câteva cuvinte.
(b) Cazul Lelong
Leziune

● Broca afirmă că leziunea este similară cu cea observată la Leborgne.

Articole
Articole: Concluzii
(1) Cât de bine a descris Broca leziunile?
● În cazul Leborgne
○ Regiunea cea mai grav afectată este mai anterior de regiunea descrisă de Broca

● În cazul Lelong
○ Leziunea este mai mică decât a descris-o Broca
○ Leziunea nu se suprapune peste regiunea cel mai grav afectată la Leborgne

Implicații: la nivelul lobului frontal, cele două leziuni nu sunt identice, așa cum a
susținut Broca!
Articole: Concluzii
(1) Cât de bine a descris leziunile?
● Există o altă leziune comună celor două cazuri!
○ la nivelul fasciculului superior longitudinal (superior longitudinal fasciculus, SLF)
○ această leziune nu a fost descrisă de Broca

Implicații: această leziune ar fi putut contribui la apariția deficitelor!

Articole: Concluzii
(2) Unde este aria Broca?

● Paul Broca consideră partea posterioară a girusului frontal inferior ca fiind

importantă pentru vorbire
○ De ce? Broca identifică la Leborgne partea posterioară a girusului ca fiind cel mai afectată (și
deduce că aici a fost leziunea inițială)

○ Mai târziu, aria Broca ajunge sa desemneze, mai exact, ariile BA45 + BA44 din girusul frontal

inferior
Articole: Concluzii
(3) Pentru ce este importantă, atunci, aria Broca?

● Articularea cuvintelor
● Leziuni circumscrise ariei Broca (BA45+BA44) duc la deficite temporare de
vorbire
Paul Broca: Concluzii
● leziuni în emisfera stângă, nu dreaptă, produc deficite de vorbire
● importantă pentru producerea limbajului este partea posterioară a girusului
frontal inferior
● Broca susține că nicio leziune nu produce singură deficit de înțelegere
(Wernicke îl va contrazice)
Paul Broca: Impact
● primele dovezi că există centri pentru vorbire
● aria descrisă este prima structură în care se identifică o asimetrie
(emisfera stângă mai importantă decât cea dreaptă)
● localizaționismul intră într-o etapă de renaștere
Paul Broca: Impact
Afaziile similare cu deficitele observate de Broca primesc numele de afazii Broca
sau Afazii motorii (non-fluente / expresive)
Paul Broca: Impact
În afazia motorie (non-fluentă / expresivă), pacientul:

● nu-și găsește cuvintele (anomie)

● are un stil telegrafic
● face greșeli gramaticale (agramatism)
● confundă cuvintele (parafazii)
● Înțelegerea limbajului este integră!
Carl Wernicke
(a) Caz de afazie
● Deficit
○ vorbire fluentă, dar fără sens

● Leziune
○ girus temporal superior, partea superioară (primește numele de aria Wernicke)
Carl Wernicke: Impact
Afaziile similare cu deficitele observate de Wernicke primesc numele de afazii
senzoriale (fluente / receptive)
Carl Wernicke: Impact
Afazie senzorială (fluentă / receptivă)

● Vorbire fluentă și rapidă (ritm, gramatică și articulare integre)...

● … dar fără sens (cuvinte goale, parafazii, nu pot repeta, nu pot descrie
imagini)
(b) Teoria lui Wernicke
1. În Aria Broca sunt stocate programele de articulare ale cuvintelor.
2. În Aria Wernicke sunt stocate reprezentările cuvintelor.
3. Cele două comunică printr-un tract.
(b) Teoria lui Wernicke
1. Vorbirea este un comportament motor: se bazează pe activitatea unor mușchi
controlați de SNC (ex. laringe, mușchi respiratori, etc).

→ În girusul precentral se află cortexul motor principal.

→ Imediat anterior este aria Broca.
→ Probabil, aria Broca e o zonă motorie în care sunt stocate programele de articulare.
(b) Teoria lui Wernicke
2. Înțelegerea limbajului se bazează pe auz.

○ Aria Wernicke este mai posterior de cortexul auditiv primar.

○ Probabil, în aria Wernicke se stochează reprezentările (“imaginile”) cuvintelor.
(b) Teoria lui Wernicke
3. Aria Broca și aria Wernicke lucrează împreună, deci trebuie să comunice
printr-un tract.

→ Fasciculul arcuat leagă aria Broca de aria Wernicke.

→ O leziune aici ar trebui să producă un al treilea tip de afazie (de conducere).

(!) ATENȚIE! Fasciculul arcuat nu este singurul tract care leagă acești doi centri.
Carl Wernicke: Impact
Afazie de conducere

● înțelegerea limbajului este integră

● producerea este fluentă și în general corectă
● … dar nu pot repeta cuvinte. Sunt conștienți de faptul că greșesc și
încearcă să se corecteze!
Jules Dejerine
(a) Caz de alexie cu agrafie
● Deficite
○ Nu poate citi / scrie: alexie / agrafie
○ Poate vorbi
○ Poate înțelege vorbirea

● Leziune
○ girus angular stâng
Norman Geschwind
Context
Teoria lui Wernicke, care distingea centri nervoși pentru vorbire și
înțelegerea vorbirii, începe să fie contrazisă.

● Ex: Freud afirmă că toată regiunea perisilviană are funcții echivalente în

limbaj.
Sinteza lui Geschwind
Geschwind sintetizează dovezi care arată că nu ne putem întoarce la
echipotențialism pentru a explica producerea și înțelegerea limbajului.

● Afazia de conducere apare în urma distrugerii tractului care leagă centrii

Wernicke și Broca
● Girusul angular asociază forma vizuală a cuvintelor cu forma auditivă, ca să
poată fi recunoscute.
Din ce lob face parte...

● Aria Broca
● Aria Wernicke
● Girusul angular
Din ce lob face parte...

● Aria Broca - frontal

● Aria Wernicke - temporal
● Girusul angular - parietal
Tipuri de deficite
Tipuri de deficite
● Afazia motorie (non-fluentă / expresivă)
○ Vorbire non-fluentă (anomie, stil telegrafic, agramatism, parafazii)

● Afazia senzorială (fluentă / receptivă)

○ Vorbire fluentă (ritm, articulare, gramatică integre), dar fără sens (cuvinte goale, parafazii, nu
pot repeta, nu pot descrie imagini)

● Afazie de conducere
○ Vorbire fluentă și în general corectă, dar nu pot repeta cuvinte.
○ Își dau seama că greșesc și încearcă să se corecteze.

● Alexie
● Agrafie
Lev Zasetsky
● Leziune parieto-occipitală (rănit în război)
- ce structură despre care ați învățat ar fi
putut fi afectată de leziune?
● Agnozie
● Amnezie
● Alexie, agrafie
“Some terrible baby”
Agnozie
Alexie
Agrafie