Metode.

Recapitulare
Metode
(1) Prin care studiem structura creierului

● RMN METODĂ
METODĂ NEUROIMAGISTICĂ
NEUROIMAGISTICĂ STRUCTURALĂ
STRUCTURALĂ

● DTI METODĂ
METODĂ NEUROIMAGISTICĂ
NEUROIMAGISTICĂ STRUCTURALĂ
STRUCTURALĂ

● CT METODĂ NEUROIMAGISTICĂ STRUCTURALĂ

(2) Prin care studiem activitatea creierului

● RMNf METODĂ NEUROIMAGISTICĂ FUNCȚIONALĂ

● EEG METODĂ ELECTROFIZIOLOGICĂ

(3) Neuropsihologie

● Studii de leziune
● TMS
Metode prin care studiem
structura creierului
 RMN
Rezonanță Magnetică Nucleară
Imagistică de Rezonanță Magnetică
RMN
● Rezoluție spațială în plan: 0,1 - 0,5 mm
● RMN presupune 3 secvențe: T1, T2, T2*
● Fiecare secvență este obținută prin setări diferite ale pulsurilor de unde radio
RMN
Cum obținem secvențele?

● Magnet
● Pulsuri unde radio (setări diferite pentru fiecare secvență)
RMN
● T1 - culoare închisă : substanța cenușie
● T2 - culoare închisă: substanța albă
● T2* - secvență anatomică și funcțională

Exemplu:

http://casemed.case.edu/clerkships/neurology/web%20neurorad/mri%20basics.htm;
RMN
Cum obținem secvențele?

● Creierul conține apă în proporție de 70% → un număr mare de atomi de H.

● Magnetul aliniază protonii de H → pulsul de unde radio schimbă temporar
polaritatea atomilor (excitând protonii din atomii de H) → înregistrăm timpul
de revenire (de relaxare) al protonilor după puls.
RMN
Cum interpretăm secvențele?

● T1 - înregistrăm timpul de relaxare al protonilor H față de câmpul magnetic.

● T2 - înregistrăm timpul de relaxare al protonilor H față de protonii din jur.
 CT
Tomografie Computerizată Transcraniană
CT
● Este un tip de radiografie îmbunătățită.
● Se folosesc fascicule de raze X.
● Rezoluție spațială: 1mm
CT
În ce fel îmbunătățită?

Soluție practică la problema obținerii unor imagini în profunzime:

● Creștere putere raze X

● Rotire aparat pentru obținerea unei imagini tridimensionale (într-un singur
plan!)
CT
Cum se obțin imaginile?

Razele X traversează țesuturile → sunt absorbite în partea opusă de către

receptori → astfel se obține o imagine → aparatul de raze X se rotește în
următoarea poziție → procesul se repetă.

(!) Prin asamblarea tuturor imaginilor obținute prin rotire se obține un model
tridimensional, într-un singur plan.
CT
Cum interpretăm imaginile obținute?

● Radioopacitatea este proprietatea țesutului de a absorbi razele X.

● Densitatea țestului corelează cu gradul de radioopacitate a țesutului.
● Părțile mai deschise la culoare din imaginile obținute prin CT înseamnă o
cantitate mai mare de raze absorbite, deci o radioopacitate mai mare, deci o
densitate mai mare a țesutului în acel loc.
DTI
Tractografie
Prin tractografia RMN se pun în evidență fasciculii mielinizați din SNC.
DTI (Tractografie)
Cum obținem imaginile?

● La bază: principiul difuziunii apei.

● Difuzia apei poate fi
○ Izotropică (moleculele circulă libere)
○ Anizotropică (moleculele circulă după niște constrângeri)
DTI (Tractografie)
Cum obținem imaginile?

● Ce poate constrânge difuziunea apei în SNC?

● Principalul factor este mielina.
● Cu cât există mai multă mielină, cu atât este mai mare difuziunea
anizotropică. → Măsurând anizotropia putem deduce forma tracturilor
mielinizate!
A/F
Exercițiu
RMN
Cu ajutorul RMN studiem activitatea creierului. A / F

Rezoluția RMN este mai mică decât rezoluția CT. A / F

Mielina constrânge mișcarea moleculelor de apă în SNC. A / F

Pulsul de unde radio folosit în CT schimbă polaritatea atomilor. A / F

În secvențele T1 și T2 se măsoară timpul de excitare al protonilor de H. A / F

În secvența T1 se poate observa substanța cenușie. A / F

EEG este o metodă neuroimagistică funcțională. A / F

RMN
Cu ajutorul RMN studiem activitatea creierului. A / F

Rezoluția RMN este mai mică decât rezoluția CT. A / F

Mielina constrânge mișcarea moleculelor de apă în SNC. A / F

Pulsul de unde radio folosit în CT schimbă polaritatea atomilor. A / F

În secvențele T1 și T2 se măsoară timpul de excitare al protonilor de H. A / F

În secvența T1 se poate observa substanța cenușie. A / F

EEG este o metodă neuroimagistică funcțională. A / F

Metode prin care studiem
activitatea creierului
 RMNf
Rezonanță Magnetică Nucleară Funcțională
Imagistică de Rezonanță Magnetică Funcțională
RMNf
● (!) Se bazează pe secvența T2* din RMN

● Nu se înregistrează activitatea creierului în mod direct, ci un parametru de

care depinde (semnalul BOLD).
RMNf
● Hemoglobina transportă oxigen (4 situri de cuplare pentru atomii O)
● Hemoglobina poate fi
○ saturată (toate siturile ocupate) = oxihemoglobină
○ mai puțin saturată (cel puțin un sit neocupat) = deoxihemoglobină.
RMNf
● deoxihemoglobina
○ paramagnetică = creează deformări în câmpul magnetic

● oxihemoglobina
○ diamagnetică = se aliniază la câmpul magnetic, și de aceea nu produce deformări
RMNf
● Creștere activitate → creștere nevoi metabolice
● Creștere nevoi metabolice → creștere flux sangvin

Cuplare neurovasculară = dependența fluxului sangvin de activitatea creierului

RMNf
● (!) Creșterea fluxului sangvin este însoțită de o creștere mult mai mică de
consum de oxigen → scade concentrația de deoxihemoglobină din sânge →
scad deformările în câmpul magnetic → crește semnalul BOLD!

oxy
BOLD =
deoxy
RMNf
● În repaus
○ nivelului crescut de deoxihemoglobină → câmpul magnetic puternic deformat → BOLD slab

● În timpul activității
○ nivel scăzut deoxihemoglobină → numărul deformărilor scade → BOLD puternic.
 EEG
Electroencefalogramă
EEG
● Electrozi, puși pe scalp
○ 20 (EEG tradițional)
○ > 20 (EEG de mare densitate)
● Măsoară activitatea electrică a creierului. Cum?
○ (!) Măsoară direct activitatea electrică doar de la suprafața cerebrală, nu și de la structurile
subcorticale!
○ Măsoară potențiale de câmp locale (local field potentials, LFP) = răspunsurile electrice ale
unui grup de neuroni, aglutinate.
EEG
● Semnalul EEG = o linie continuă cu deflecții negative și pozitive.

Tipuri EEG

● EEG cantitativ
○ O bandă de frecvență cuprinde doar oscilațiile de acea frecvență.
○ Se măsoară puterea / amplitudinea într-o anumită bandă.

● EP (Evoked Potentials, Potențiale Evocate)

○ procesare proprietăți senzoriale

● ERP (Event Related Potentials, Potențiale Relaționate cu Evenimente)

ERP
● Avem cel puțin două categorii de stimuli.
● Folosim zeci de stimuli dintr-o categorie.
● Înregistrăm EEG în timpul sarcinii.
● Se taie porțiunea de înregistrare EEG time-locked cu fiecare stimul
○ Time-locked = începe atunci când a apărut stimulul

● Se suprapun secvențele tăiate + medie + analiză Fourier

● Pentru fiecare tip de stimul, se extrage o formă generalizată (ce au avut în
comun înregistrările?)
● Deflecțiile observate în forma generalizată se numesc componente.
ERP
Clasificare componente ERP:

● Polaritate (P/N)
● Latență (la câte ms apare după stimul?)
● Topografie (la care electrod amplitudinea este cea mai mare?)

Ex.: N400, P300

A/F
Exercițiu
Exerciții
O componentă ERP poate fi negativă sau pozitivă. A / F

O componentă ERP are întotdeauna aceeași amplitudine. A / F

Puterea crescută într-o bandă, pentru un anumit electrod, înseamnă activitate crescută. A / F

Rezoluția EEG depinde de numărul de electrozi. A / F

În repaus, semnalul BOLD este mai slab. A / F

Deoxihemoglobina produce deformări în câmpul magnetic. A / F

Semnalul BOLD reprezintă raportul între deoxihemoglobină și oxihemoglobină. A / F

În timpul activității, câmpul magnetic este puternic deformat. A / F

Exerciții
O componentă ERP poate fi negativă sau pozitivă. A / F

O componentă ERP are întotdeauna aceeași amplitudine. A / F

Puterea crescută într-o bandă, pentru un anumit electrod, înseamnă activitate crescută. A / F

Rezoluția EEG depinde de numărul de electrozi. A / F

În repaus, semnalul BOLD este mai slab. A / F

Deoxihemoglobina produce deformări în câmpul magnetic. A / F

Semnalul BOLD reprezintă raportul între deoxihemoglobină și oxihemoglobină. A / F

În timpul activității, câmpul magnetic este puternic deformat. A / F

Neuropsihologie
Neuropsihologie
● Studiile neuropsihologice la om sunt cvasiexperimentale
● Punctul lor forte: ne permit inferențe cauzale (mai ales în condiții de dublă
disociere)
Studii de leziune
Studii leziune
● Leziunile cerebrale de interes trebuie să fie în regiuni circumscrise.
● Scopul: de a studia deficitele cognitive produse de leziunile cerebrale.
Studii leziune
Tipuri leziuni:

● accidentale (atenție! Leziunile accidentale nu sunt foarte circumscrise)

● chirurgicale (de exemplu, lobectomie).
Studii leziune
Tipuri studii de leziune:

● Disociere simplă: Pacientul primește mai multe sarcini cognitive. În unele,

dar nu și în altele, se observă anumite deficite.
● Dublă disociere:
○ Pacienți cu o anumită leziune au deficite în sarcina 1, dar nu în sarcina 2,
○ Pacienți cu o altă leziune nu au deficite în sarcina 1, dar are în sarcina 2.
○ (!) Două deficite cognitive sunt asociate cu două leziuni diferite!
Studii leziune
(!) CT și RMNf cresc puterea studiilor de neuropsihologie, pentru că localizează
mai precis leziunea.

De citit:
https://www.researchgate.net/profile/Geeta_Shivde/publication/7773323_Method_Matters_An_Empirical_Study_of_Impact_in_Cognitiv
e_Neuroscience/links/09e41508584989d596000000/Method-Matters-An-Empirical-Study-of-Impact-in-Cognitive-Neuroscience.pdf
 TMS
Stimulare Magnetică Transcraniană
TMS (Stimulare Magnetică Transcraniană)
Cum se realizează?

● Se folosește un magnet în formă de 8, prin care trece un curent continuu

● Pornirea magnetului creează un câmp electromagnetic
● Acest câmp penetrează, prin craniu, la câțiva mm. În funcție de frecvența sa,
poate:
○ inhiba activitatea cerebrală în acea zonă
○ stimula activitatea cerebrală în acea zonă
TMS
TMS repetitiv (TMSr)

● De mică frecvență < 1 Hz - reduce activitatea

→ LEZIUNE VIRTUALĂ!

● De mare frecvență > 10 Hz - crește activitatea

→ utilizat în tratamentul cazurilor de depresie majoră rezistentă la tratament
A/F
Exercițiu
Exerciții
Inferențele studiilor de dublă disociere sunt mai slabe cele ale studiilor de disociere simplă. A / F

TMSr poate induce leziuni virtuale atunci când frecvența este sub 1 Hz. A / F

TMS este o metodă invazivă. A / F

Lobectomia este o metodă invazivă. A / F

Exerciții
Inferențele studiilor de dublă disociere sunt mai slabe cele ale studiilor de disociere simplă. A / F

TMSr poate induce leziuni virtuale atunci când frecvența este sub 1 Hz. A / F

TMS este o metodă invazivă. A / F

Lobectomia este o metodă invazivă. A / F

Discuții
 Formulați o întrebare de cercetare și
gândiți-vă ce metodă / metode ați
alege pentru a răspunde la ea.
Exercițiu
Exemple

Ce efect are _______ asupra ________? → RMN

→ CT (1) structurale
Care sunt ________ specifice ________?
→ DTI
Până la ce vârstă _____________ ?
→ EEG
(2) funcționale
Ce diferențe sunt între _______ și _______?
→ RMNf

→ TMS
(3) neuropsihologie
→ Studii de leziune