Apa inmagazinata in oceane:

Apa sarata din oceane si din mari interioare

Oceanul este un depozit de apa
Cea mai mare parte a apei este "depozitata" in oceane pe perioade indelungate de timp,
cantitate care este cu mult mai mare decat cantitatea de apa integrata in circuitul apei. Se
estimeaza ca aproximativ 1.338.000.000 km3 din totalul mondial de apa de 1.386.000.000 este
inmagazinata in oceane, aceasta reprezentand aproximativ 96,5%. De asemenea s-a apreciat
ca oceanele furnizeaza aproximativ 90% din apa evaporata care intra in circuitul apei.
Cantitatea de apa existenta in oceane se modifica pe perioade mari de timp. In timpul
perioadelor cu o clima mai rece se formeaza mai multe calote glaciare si ghetari, rezultand o
diminuare a cantitatii de apa din oceane. O situatie contrara se produce in timpul perioadelor
mai calde. In timpul ultimei ere glaciare, nivelul oceanelor era cu cca. 122 de metri mai scazut
decat astazi. Acum cca. 3 milioane de ani, cand clima era mai calda, este posibil ca nivelul
oceanelor sa fi fost cu 50 de metri mai ridicat. 

Evaporarea: transformarea apei din stare lichida in

stare gazoasa sau vapori
Evaporarea si cauzele producerii acesteia
Evaporarea este procesul prin care apa se transforma din stare lichida in stare gazoasa sau
vapori. Evaporarea este modul principal prin care apa in stare lichida se intoarece in circuitul
general al apei sub forma de vapori in atmosfera. Oceanele, marile, lacurile si raurile furnizeaza
aproximativ 90% din umiditatea atmosferei prin intermediul procesului de evaporare, iar restul
de 10% provine din transpiratia plantelor.
Pentru a avea loc evaporarea este necesara caldura (energie calorica) furnizata de soare.
Energia este necesara pentru a rupe legaturile care tin moleculele de apa impreuna, de aceea
apa se evapora cu usurinta la punctul de fierbere (100ºC) dar se evapora mult mai greu la
punctul de inghet. Cand umiditatea relativa din aer este de 100%, (la starea de "saturatie"),
evaporarea nu mai poate continua. Procesul de evaporare absoarbe caldura din mediu, de
aceea apa care se evapora de pe pielea dvs. va racoreste.
Evaporarea si circuitul apei
Evaporarea din oceane este principalul mijloc prin care apa ajunge in atmosfera. Suprafata
mare a oceanelor (peste 70% din suprafata Pamantului este acoperita de oceane) permite
producerea evaporarii la scara mare. La scara globala, cantitatea de apa evaporata este
aproape egala cu cantitatea de apa care cade pe pamant sub forma de precipitatii. Totusi acest
lucru variaza geografic. Deasupra oceanelor cantitatea de apa sub forma de vapori este mai
des intalnita decat precipitatiile, in timp ce pe continente evaporarea este depasita de
precipitatii. Cea mai mare cantitate de apa care se evapora din oceane cade inapoi in acestea
sub forma de precipitatii. Numai 10% din apa evaporata din oceane este transportata deasupra
pamantului si cade sub forma de precipitatii. Odata evaporata, o molecula de apa ramane cca.
10 zile in aer.

Inmagazinarea apei in atmosfera sub forma de vapori,

nori si umiditate
Atmosfera este plina de apa
Desi atmosfera nu este un mare depozit de apa, ea este "autostrada" folosita pentru a muta apa
pe glob dintr-o parte in alta. Intotdeauna exista apa in atmosfera. Norii sunt forma cea mai
vizibila a apei atmosferice, dar si aerul curat contine apa—apa in particule prea mici pentru a fi
vazute. In orice moment volumul de apa din atmosfera este de cca. 12900 de km3. Daca toata
apa din atmosfera ar cadea odata, ar putea sa acopere pamantul cu un strat de 2,5 cm de apa.

Condensarea: Procesul prin care apa este

transformata din stare gazoasa in stare lichida
Condensarea este procesul prin care vaporii de apa din aer sunt transformati in apa in stare
lichida. Condensarea este importanta pentru circutul apei deoarece formeaza norii. Acestia pot
produce precipitatii, care reprezinta principalul mod de intoarcere a apei pe Pamant.
Condensarea este opusul evaporarii.Condensarea este deasemenea cauza formarii cetei, a
aburirii ochelarilor atunci cand iesi dintr-o camera racoroasa afara, unde este cald si umed, a
apei care se scurge pe partea exterioara a unui pahar, precum si a apei care se formeaza pe
interiorul geamurilor casei intr-o zi rece.
Condensarea in aer
Chiar si in zilele cu cer senin, apa este prezenta sub forma vaporilor si particulelor, dar care
sunt prea mici pentru a fi vazute. Moleculele de apa se combina cu micile particule de praf, sare
si fum din atmosfera si formeaza picaturi mici care se combina unele cu altele, alcatuind norii.
Pe masura ce aceste mici picaturi se combina si isi maresc dimensiunile, norii se pot dezvolta si
pot aparea precipitatii.
Norii se formeaza in atmosfera deoarece aerul care contine vapori de apa se ridica si se
raceste. Soarele incalzeste aerul din imediata apropiere a suprafatei Pamantului, acesta devine
mai usor si se ridica acolo unde temperaturile sunt mai scazute. Pe masura ce aerul se raceste,
procesul de condensare se intensifica, favorizand formarea norilor.

Precipitatiile: Eliberarea apei din nori

Precipitatiile reprezinta apa eliberata din nori sub forma de ploaie, lapovita, zapada sau
grindina. Precipitatiile constituie calea principala prin care apa atmosferica se intoarce pe
pamant. Cele mai multe din precipitatii sunt sub forma de ploaie.
Cum se formeaza picaturile de ploaie?
Norii contin vapori de apa si mici picaturi de apa, care sunt insa prea mici sa cada sub forma de
precipitatii, dar sunt indeajuns de mari pentru a forma nori vizibili. Apa este in continua
evaporare si condensare in atmosfera. Cea mai mare parte a apei condensate din nori nu cade
sub forma de precipitatii, datorita curentilor ascendenti care sustin norii. Pentru producerea
precipitatiilor, mai intai picaturile foarte fine de apa trebuie sa se condenseze si sa se combine
pentru a produce o picatura indeajuns de mare si grea pentru a cadea din nor sub forma de
precipitatie. Este nevoie de milioane de particule de apa pentru a produce o singura picatura de
ploaie.
Cantitatile de precipitatii variaza atat in timp, cat si din punct de vedere geografic
Precipitatiile nu cad in aceeasi cantitate pe tot globul, intr-o tara sau chiar intr-un oras. De
exemplu, in Atlanta, Georgia, SUA, furtunile puternice de vara pot produce intr-o anumita zona
2,5 cm de ploaie sau mai mult, in timp ce alta zona aflata la cativa km distanta ramane uscata.
Dar, cantitatea de precipitatii cazuta in Georgia timp de o luna este de cele mai multe ori mai
mare decat cantitatea de precipitatii cazuta intr-un an in Las Vegas, Nevada. Recordul mondial
pentru cantitatea anuala medie de precipitatii a fost inregistrat pe muntele Waialeale din Hawaii
unde media anuala este de aproximativ 1.140 cm pe an. În Arica, Chile, nu a mai plouat de 14
ani.