Curs 7

Cunoașterea colectivului de elevi:

a. necesitate;
b. tehnici;
c. metode

Curs 8
Relații și interacțiuni educaționale în clasa de elevi.
Cunoaștere colectivului de elevi nu înseamnă cunoaștere personalității
membrilor componenți, astfel colectivul ar părea o simplă reuniune de
indivizi.

Cunoaștere colectivului de elevi vizează surprinderea acelor

caracteristici prin care el se definește ca un tot unitar, un grup social.

Cunoașterea vizează manifestările de ordin psihosocial:

 Structura colectivului;
 Coeziunea, dinamica grupului;
 Climatul socio-afectiv, etc.
Obiectivele urmărite sunt:

 Descrierea și relevarea particularităților structurale ale colectivului

(structura de comunicare, structura formală și structura informală);
 Surprinderea ierarhiei statutelor elevilor;
 Cunoașterea relației dintre liderii formali și informali;
 Observarea normelor, regulilor, valorilor care guvernează viața
internă a colectivului;
 Aprecierea privind oscilațiile coeziunii colective.
 conștiinței și conduitei
Influențele mediului elevilor
social prin intermediul condițiilor
Influențele educative interne și a particularităților
se răsfrâng de vârstă și individuale ale elevilor
 Tehnici și metode de cunoașterea colectivului:

A. Observația psihosocială (surprinde realitatea, oferă date ce pot fi

supuse prelucrării și interpretării);

Dirigintele pregătit psihopedagogic observă:

- manifestările și reacțiile colectivului ce rezultă din interacțiunile

membrilor săi (anumite opinii, conduita în anumite situații, etc.)
- Comportarea și atitudinea elevilor (a liderilor)
Datele se pot trece într-o FIȘĂ ANALITICĂ DE OBSERVARE.

 Data observării
 manifestări
 interpretări și presupuneri
B. Tehnici sociometrice: reprezintă un ansamblu de instrumente și
procedee care înregistrează și măsoară configurația, intensitatea
relațiilor interpersonale.
 Teste (testul sociometric- formularea unor
întrebări….);
 Matricea sociometrică (matricea, indicii
sociometrici, sociogramele individuale sau
colective, )
 Cadranele
 Chestionarul
 Scările de opinii și atitudini
 Aprecierea obiectivă a personalității (Gh. Zapan),
etc.

Activitate: Discuții despre aceste instrumente.

 Relații și interacțiuni educaționale în clasa de elevi.

Statutul oricărei profesiuni decurge dintr-o serie

de condiții generale:

 Importanța profesiunii (în cadrul economiei naționale);

 Calificarea;
 Salariul, etc.

Activitate: Cum vedeți profesiunea de cadru didactic este una

importantă sau mai puțin importantă? Motivați-vă răspunsul.
 Pregătirea cadrelor didactice
 Instrucția
 Educația
- sunt hotărâtoare în ceea ce privește formarea concepției despre
rolurile profesionale ulterioare.

Rolul profesorului suferă multiple influențe venite din interiorul școlii:

 Birocratizarea;
 Autonomia,
 Politicile interne
 Raportul cu elevii

Discuții:
Încadrarea elevului într-o clasă, fie la începutul școlarității, fie mai târziu,
îi conferă un statut și îl pune în relație cu ceilalți.
Relațiile interpersonale corespund nevoii de socializare.

A. Integrarea elevului în clasă;

B. Procesul de comunicare în grupul clasei
C. Relații afective în clasă;
D. Relații intergrupale și relații intragrupale.
A. Integrarea elevului în clasă;
Aici se realizează o parte a procesul de formare a elevului;
(nevoia de a se afirma singur și nevoia de o coopera cu ceilalți)

Elevul realizează:
 Un proces de cunoaștere a colectivului (prin participare la activități);
 Formarea unor deprinderi.
B. Procesul de comunicare în grupul clasei.
În clasă se desfășoară un proces continuu de comunicare.
Clasa de elevi posedă o structură de comunicare determinată de:
Frecvența
Durata
Direcția
Conținutul comunicațional

Verbal sau scris influențează coeziunea grupului

personalitatea elevilor
C. Relații afective în clasă;
În cadrul clasei se generează relații afective, care atașează elevii de clasa
lor și după terminarea școlii.
Natura interacțiunilor dintre elevi este diferențiată în funcție de:

o Preocupările și activitățile de grup;

o Obiectivele personale ale elevilor;
o Structura organizațională a clasei;
o Coeziune grupului
Forme de interacțiune în cadrul clasei:

 Stimulare reciprocă în activitate;

 Asimilarea unor norme comune de comportament și acțiune;
 Integrare în configurația comportamentală a clasei;
 Asimilare de modele etice și morale;
 Neutralizarea unor atitudini și tendințe de izolare de grup și de
perturbare a conduitei colective a clasei.
D. Relații intergrupale și relații intragrupale.

Într-o colectivitate școlară se disting două categorii de fenomene

afective, generatoare a relațiilor intra și intergrupale:

a. Fenomene intraindividuale (intra trebuințe, interese, emoții,

sentimente personale, etc.)

b. Fenomene afective interindividuale (produc între doi sau mai mulți

indivizi în urma interacțiunilor).