GEOGRAFIE

CLASA a X-a

„Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi fără memorie”

Regele Mihai I

1
CRISTOFOR COLUMB FERNANDO MAGELLAN
VASCO DA GAMA

AMERIGO VESPUCCI JAMES COOK ABRAHAM ORTELIUS

ROALD AMUNDSEN FRIEDRICH RATZEL

DAVID LIVINGSTONE

SIMION MEHEDINŢI EMIL RACOVIŢĂ Amiral VASILE URSEANU

2
3
Localizaţi pe hartă şi completaţi tabelul de mai jos:

Insule Peninsule Golfuri Strâmtori Capuri Deşerturi Munţi Fosa

1 12 20 23 26 29 33 40
2 13 21 24 27 30 34
3 14 22 25 28 31 35
4 15 32 36
5 16 37
6 17 38
7 18 39
8 19
9
10
11

4
CAPITOLUL 1
5
 GEOGRAFIA POLITICĂ
1.1.STATELE ŞI GRUPĂRILE REGIONALE DE STATE
1.1.1. Statul
Statul = unitate administrativ – politică limitată de graniţe bine definite şi recunoscute internaţional, cu
statut independent, guvernată de o instituţie politică ce îşi exercită suveranitatea asupra propriului teritoriu.
Elementele fundamentale ale statului
1.POPULAŢIA – după numărul de locuitori există diferenţe între state: China cu cel mai mare număr de
locuitori (peste 1,3 miliarde) şi Vatican cu cca 1000 de locuitori.
2.TERITORIUL DE STAT – spaţiul geografic (sol, subsol, spaţiul aerian, marea teritorială) delimitat de
graniţe. Teritoriul este inalienabil (nu poate fi înstrăinat) şi indivizibil.
Configuraţia teritoriului: compact, alungită, fragmentată, perforată.

Enclavă = teritoriu de mici dimensiuni, localizat în interiorul unui alt stat, dar care nu se află sub jurisdicţia
acestuia: San Marino, Vatican, Lesotho, Swaziland. Există mai mult de 200 de enclave la granița dintre India și
Bangladesh și 38 la granița dintre Belgia și Olanda.
Exclavă = parte a unui stat care este separată de statul de bază şi care este înconjurată de teritoriul altui stat:
Kaliningrad, Ceuta, Campione d’Italia

Exclava Enclave

Frontierele de stat (Frontiera – spaţiul de separaţie; Graniţa/hotar – linia de demarcaţie)

a. Oficiale:
Artificiale (convenţionale): Astronomice: meridiane, paralele (Canada-SUA) ; Geometrice: statele africane:
Naturale: terestre, fluviale, maritime, aeriene
b. Neoficiale - reflectă diferenţieri cultural, entice, religioase

6
 China-Mongolia Suedia -Danemarca Ucraina-Polonia

Austria- Ungaria- Slovacia Argentina-Brazilia-Paraguay Germania - Cehia

3.FORMA DE STAT
a. Forma de guvernământ
 Monarhia - regat, principat – Andorra, Liectenstein, Monaco; mare ducat-Luxemburg,
sultanat- Brunei; emirat –Emiratele Arabe Unite, Bahrein
-Monarhie constituţională (cu monarh ceremonial, cu monarh activ)
Danemarca, UK , ……..

Japonia, Thailanda, …….

-Monarhie absolută: Arabia Saudită, Brunei, Oman , Qatar, Swaziland

 Republica – parlamentară (Germania, Italia) prezidenţială (SUA) semiprezidenţială (România,

Franţa, Portugalia); state cu sistem monopartid: China, Coreea de Nord, Vietnam…….

 Teocraţia: bazată pe o religie de stat - şeful statului este ales după o formă de ierarhie religioasă
(Iran, Vatican)

b. Structura de stat (administrativă):

- State unitare;
- State compuse: federaţii: SUA, Federaţia Rusă, Canada, India, Mexic, Belgia,
Confederaţii: CH-

7
 Teritorii dependente (aflate în administraţia unor state suverane): Gibraltar
Statul Teocrat al Sfântului Munte Athos – Grecia; Insulele Færøerne – Danemarca; Teritoriul Insulelor Mării de
Coral – Australia; Arhipelagul Svalbard – Norvegia; Insula Man – Regatul Unit; Statul Liber Asociat Niue –
Noua Zeelandă; Teritoriul de peste Mări Polinezia Franceză, Departamentul de peste Mări Guadelupa,
Colectivitatea de peste Mări Mayotte – Franţa
c. Alte criterii de clasificare a statelor:

d. Capitala de stat
 Permanentă/naturală – evoluţia naturală a unui oraş: Luteţia = Paris, Londinium = Londra
 Introdusă/artificială – Brasilia, Islamabad, Yamoussoukro, Astana
 Divizată: Olanda: Haga, Amsterdam; Elveţia: Berna, Loussane;
Bolivia: Sucre - legislativă, La Paz - administrativă;
Africa de Sud: Pretoria - administrativă, Capetown - legislativă, Bloemfontlin- judiciară.

1. Utilizând, ca sursă de informare adresa https://www.cia.gov/library/publications/resources/the-world-factbook/ ş i

h t t p: / / e c . e u r o p a . e u / e u r o s t at completaţi tabelul de mai jos cu informaţiile referitoare la întinderea teritoriului
şi mărimea demografică.
Statul Nr. locuitori (septembrie 2017)
Statul Suprafaţa (km2) 1.China 1.411.013.990
1. Federaţia Rusă 2.India
2. Canada 3.SUA
3. 4.Indonezia
4. 5.Brazilia
5. 6.Pakistan
6. 7.Nigeria
7. 8.Bangladesh
8. 9.Rusia
9. 10.Japonia
10. 59. România
…Vatican Vatican
Total lume

7. a.Localizaţi exclavele şi menţionaţi căror state aparţin: Kaliningrad - , Ceuta - , Campione d’Italia ,
b.Cea mai veche capitală din lume se numeşte ………………….. iar cea mai veche republică (1263) este……….

8. Câte state sunt în lume? Răspunsul variază în funcţie de surse: 188, 195, 206. ONU recunoaşte 195 de state suverane
şi 2 cu statut de observator (Palestina şi Vatican) iar la Jocurile Olimpice au fost acceptate 205 naţiuni. Statele
suverane pot fi subiect de controversă; trebuie recunoscute oficial de toate celelalte state. Există state cu recunoaştere
parţială: Ciprul de Nord este recunoscut ca stat doar de Turcia, Armenia nu este recunoscută de Pakistan, iar Kosovo
este recunoscut de 111 state (dar nu şi de România, Spania, Federaţia Rusă, etc). Tokelau, Insulele Cook şi Niue nu şi-
au declarat independenţa, fiind considerate teritorii în asociaţie cu Noua Zeelandă. Există state separatiste
nerecunoscute de ONU, state situate în zone de război active, teritorii locuite, teritorii nelocuite, etc. Pentru calificarea
la Campionatul Mondial de fotbal FIFA permite Marii Britanii să participe cu 4 echipe de fotbal.
8
 Prezentaţi situaţia teritoriilor:
Taiwan - Nagorno Karabakh -

Palestina - Transnistria -

Abkhazia - Ossetia de Sud –

9. Frontierele maritime constau în limita exterioară a apelor teritoriale - marea teritorială. Aceasta desemnează
fâşia de mare situată de-a lungul coastei, aparţinând statului riveran, cuprinsă între 3 şi 12 mile marine/ 22,2 km de la
linia ţărmului (conform Conferinţei de la Geneva din 1958). În zona contiguă (12-24 mile marine) statele pot realiza
un anumit control. În zona economică exclusivă ( până la 200 mile marine de la linia ţărmului) un stat are dreptul de
exploatare economic a resurselor natural iar zona economică liberă (dincolo de 200 mile marine) constituie un bun al
întregii omeniri.
* 1 milă marină = 1,852 km
- Enumeraţi 10 state, fără ieşire la mare, din Europa:

10. Precizaţi numele statelor cărora le aparţin teritoriile dependente:

- Gibraltar - Malvine/ Falkland
- Bermude - Insulele Cayman
- Guam - Insulele Christmas

Statul Teocrat al Sfântului Munte Athos – Grecia. Accesul pe cale terestră pe teritoriul republicii monastice a
Sfântului Munte nu este permis. Pe Muntele Athos, nu este permis accesul femeilor. Schitul românesc "Sfântul Ioan
Botezătorul" (în greceşte Prodromu) aparţine Sfintei Mănăstiri a Marii Lavre.

Statele care au recunoscut oficial independenţa Kosovo (2008)

9
 1.1.2.Grupările regionale de state

După poziţia geografică

În spaţiul geografic european: regiunile geografice (N, S, V, Centrală) Benelux, Ţările Baltice
Grupări regionale din spaţiul geografic asiatic:
 Orientul Apropiat şi Mijlociu:
 Extremul Orient:
Grupări regionale din spaţiul geografic al Africii:
 Magreb:
 Africa Centrală:
 Africa Australă:
Grupări teritoriale ale Americii Centrale şi de Sud:
 America Centrală:
 Antilele Mari şi Mici:
 Ţările andine:
 Conul Sudic:
Spaţiul geografic al Oceaniei este împărţit în:
o Melanezia:
o Polinezia:
o Micronezia:
Grupări de state care au un element comun (limba, religia, moneda, structure politice, militare, economice)

 Uniunea Europeană: 28 state

 Commonwealth - colaborarea dintre Marea Britanie şi fostele sale colonii :

 Uniunea francofonă:

După nivelul de dezvoltare economică

State dezvoltate, în dezvoltare, în curs de dezvoltare cu venituri intermediare, foarte puţin dezvoltate.

Alte criterii de grupare a statelor, prin participarea statelor la diferite structuri: economice, politice,
militare

1.1.3.Evoluţia, în timp, a hărţii politice

Harta politică a lumii a apărut o dată cu constituirea primelor state. În timp a evoluat, suportând modificări.
Antichitate - imperii: roman, chinez, aztec, indian, persan.
Evul Mediu – populaţii migratoare; marile descoperiri geografice, noi imperii – spaniol, francez, britanic, olandez.
În Epoca Modernă - apar noi state (1776 SUA; 1867 Canada; 1877 România);
În secolul al XX-lea – Europa stăpânea 60% din suprafaţa uscatului; se destramă vechile imperii coloniale.
10
1.Prezentaţi problemele de geografie politică şi geopolitică specifice zonelor din imaginile de mai jos.

2.Analizaţi harta alăturată pe care sunt marcate zone de

conflict. Precizaţi:

a.denumirea zonelor de conflict marcate, pe hartă, cu

litere de la A la E.

b.tipul de conflict pentru fiecare zonă marcată pe hartă.

c.două măsuri de eliminare a situaţiilor conflictuale.

11
 1.2. PRINCIPALELE PROBLEME ACTUALE DE GEOGRAFIE POLITICĂ

 Adâncirea decalajelor economice dintre ţările dezvoltate şi cele în dezvoltare

 Pericolul epuizării unor resurse naturale
 Explozia demografică
 Conflictele militare (cauze, tipuri)
 Apariţia unor noi state
 Condiţia de supraputere mondială singulară a SUA
 Alte probleme:

1. Având în vedere statele şi regiunile traversate de traseul indicat pe hartă şi direcţia/sensul de parcurgere al acestuia,
precizaţi:
a. strâmtorile în ordinea traversării lor, precum și importanţa fiecăreia:

b. teritoriul dependent situat, pe traseu, în zona de apropiere maximă dintre Europa și Africa, precum şi statul de care
aparţine:

c. canalul traversat de traseu, precum şi importanţa sa:

d. forma de guvernământ specifică statelor a căror orașe-capitală sunt marcate, pe hartă, cu numerele 2 şi 5:

e. două state de pe traseu, apărute prin dezmembrarea, după 1990, a Iugoslaviei:

f. statul, situat pe traseu, prin a cărui apariţie, în 2006, Serbia a pierdut accesul direct la mare:
g. cele două state, situate pe traseu, a căror zonă economică exclusivă este mai mare ca întindere decât suprafaţa
teritoriului continental al statului (se vor avea în vedere inclusiv insulele care le aparţin)

h. statele aflate în conflict, tipul de conflict şi regiunea revendicată pentru fiecare din zonele marcate, pe hartă, cu steluţă
roşie şi numerele I şi II.
12
1. În tabelul de mai jos sunt menţionate primele cinci state din lume ierarhizate după valoarea indicatorului economic
PIB/locuitor. Localizaţi, pe hartă, aceste state şi completaţi tabelul.

Loc Statul PIB /loc ($) anul 2017 Populaţie sub pragul sărăciei
1. Qatar 124.100
2. Liechtenstein
3. Luxemburg 104.000
4. Norvegia
5. Elveţia
8. Brunei 76.900
83 România 24.600 22,4%
87 Bulgaria
228. Burundi 700
Sursa: The World Factbook

2. Precizaţi cele 28 (*) de state ale Uniunii Europene menţionând şi capitalele acestora.

Statul Capitala Statul Capitala

1. 15.
2. 16.
3. 17.
4. 18.
5. 19.
6. 20.
7. 21.
8. 22.
9. 23.
10. 24.
11. 25.
12. 26.
13. 27.
14. 28.

3.Completaţi tabelul de mai jos referitor la statele formate după dezmembrarea Republicii Socialiste Federative
Iugoslavia. Utilizaţi ca sursă de informare T h e W or l d F a c t b o o k .
Nr. Statul Populaţia (mil. loc.) Capitala
crt.

13
4.Enumeraţi 15 state formate ca urmare a destrămării URSS menţionând şi capitalele acestora.
Nr. Statul Capitala Nr. Statul Capitala
Crt. Crt.
1 9
2 10
3 11
4 12
5 13
6 14
7 15
8

5. Identificaţi numele statelor marcate, pe hartă, cu numere de la 1 la 23 precum şi capitalele lor.

Nr. Statul Capitala Nr. Statul Capitala

1. 12.
2. 13.
3. 14.
4. 15.
5. 16.
6. 17.
7. 18.
8. 19.
9. 20.
10. 21.
11. 22.
23.

14
6.a.Identificaţi numele statelor marcate, pe hartă, cu litere de la A la J şi capitatele lor.
b.Identificaţi capitalele statelor marcate, pe hartă, cu numere de la 1 la 15.

Litera Statul Capitala Nr. Capitala

A. 1.
B. 2.
C. 3.
D. 4.
E. 5.
F. 6.
G. 7.
H. 8.
I. 9.
J. 10.
11.
12.
13.
14.
15.

15
7.Dintre statele lumii, notaţi :
a. zece state - monarhii:

b. cinci state federale:

c. cinci state cu teritoriul fragmentat (insulare):
d. cinci state liliputane:

8.Identificaţi denumirile statelor şi oraşelor cu funcţie de

capitală de stat, marcate pe modelul grafic alăturat.

9.Enumeraţi, 5 state la care poate ajunge un vapor care pleacă dinspre portul Aden spre Port Said prin strâmtoarea Bab el
Mandeb şi Canalul Suez.

10.Referitor la harta alăturată precizaţi:

a. numele statelor marcate, pe hartă, cu cifre de la
1 la 4 precum şi capitalele lor:

b. numele a şase ţări vecine cu statul marcat, pe

hartă, cu cifra 2:

c. numele, capitala şi forma de guvernământ a

celor două enclave de pe teritoriul statului
marcat, pe hartă, cu cifra 5:

16
11. a.Consultând atlasul identificaţi statele marcate, cu numere pe hărţile de mai jos, precizând şi capitalele lor.
b.Localizaţi (coloraţi) pe harta Orientului Mijlociu şi precizaţi numele actual al statelor ce au fost locuite de hitiţi, mezi,
perşi, semiţi.

17
18
19
20
21
12.Consultând atlasul identificaţi statele marcate, cu numere pe harta Africii, precizând şi capitalele lor.

22
13.Referitor la Antarctica precizaţi:
- suprafaţa:
- prevederile Tratatului Antarctic din 1959 (intrat în
vigoare în 1961):

- număr de locuitori (lucrători în staţiile de cercetare)

vara ........ iarna.....
- primele 10, din cele 29 de state semnatare ale tratatului,
cu numărul cel mai mare de persoane în Antarctica:

- numele primei staţii româneşti permanente de cercetare

şi explorare din Antarctica ………..

14. „Zidul Berlinului” a fost ridicat în 1961 pentru a stopa exodul est-germanilor spre RFG. Zidul cade la 9 noiembrie
1989 având loc unificarea Germaniei. Documentaţi-vă şi prezentaţi situaţia RDG şi RFG în perioada 1949-1990.

23
15. În 1997, Hong-Kong revine R.P.Chineze sub denumirea Regiunea Administrativă Specială Hong-Kong.
În 1999, Macao, care fusese colonie portugheză din sec. XVI, dobândește același statut; ambele regiuni sunt guvernate în
virtutea principiului „o țară, două sisteme”. Consultaţi pagina http://beijing.mae.ro/ şi precizaţi în ce constă soluţia
găsită de liderul chinez Deng Xiaoping pentru fostele colonii europene Hong Kong şi Macao.

16.Cu privire la statele Chile şi Nepal precizaţi deosebirile privind: poziţia geografică, teritoriului de stat,
tipul de frontieră, mărimea demografică, forma de guvernământ, tipul de capitală, structura de stat, relieful
dominant şi tipurile de climă.

Chile Nepal
poziţia geografică
forma teritoriului de stat
tipul de frontieră
mărimea demografică
forma de guvernământ
tipul de capitală
structura de stat
relieful dominant

tipurile de climă

24
 CAPITOLUL 2
GEOGRAFIA POPULAŢIEI ŞI AŞEZĂRILOR UMANE
2.1. GEOGRAFIA POPULAŢIEI

25
 2.1.1. Dinamica populaţiei = se referă la modificările ce se produc, în timp, în numărul, structura şi
răspândirea spaţială a populaţiei ca urmare a naşterilor, deceselor, imigrărilor şi emigrărilor.

A. Mişcarea naturală

 Natalitatea - se măsoară cu un indice numit rata natalităţii (n) n = 1000 (‰)

n = raportul dintre numărul nou-născuţilor (N) vii şi populaţia totală (Pt) exprimat în promile (‰)

Fertilitatea populaţiei se exprimă prin numărul de copii ce revin unei femei fertile (15-49 ani).
Media = 3 născuţii vii/♀ în anul 2000 şi este în scădere). Valori mari în Africa (5-5,8) Asia de Sud (3,2-5);
valori mici în Europa (1,2 România, Spania).

Pentru înlocuirea generaţiilor este necesară o rată de fertilitate de 2,1 născuţii vii/♀; sub acest prag se produce
stagnarea sau chiar declinul populaţiei.

Comportamentul reproductiv: natural (în ţările slab dezvoltate) sau raţional (în ţările dezvoltate).
Factorii care determină variaţii spaţiale şi în timp a n: nivel de dezvoltare economică, factori social-culturali (statutul
femeii în societate, educaţie, profesie, religie)

 Mortalitatea m = 1000 (‰); Factorii care influenţează m:

 socio-economici: nivelul de dezvoltare economică, asistenţa medical, nivel de instruire,
 demografici: structura pe grupe de vârstă, morbiditatea (îmbolnăviri)
mortalitatea infantilă =
 accidente, cataclisme, foamete

Speranţa de viaţă la naştere/ durata medie de viaţă:

Andorra = 86 ani ; San Marino, Japonia, Israel, Singapore = 77 ani; Sierra Leone, Mozambic, Zimbabwe,
Botswana, Malawi, Rwanda = 36-40 ani; România = 74 ani (♂71, ♀78; locul 110 în lume)

 Bilanţul natural (sporul natural);

Rata bilanţului natural Bn = n-m (‰)

Factori: mărimea ratelor natalităţii şi
mortalităţii, măsuri legislative
(China – a dus o politică antinatalistă)

B. Mobilitatea teritorială a populaţiei – plecarea şi venirea individual sau pe grupe de oameni pe

distanţe diferite, cu sau fără schimbarea domiciliului (Migraţia)
Factorii care influenţează mobilitatea spaţială:
26
 - Naturali: climat ostil, relief inaccesibil, soluri slab fertile, catastrofe naturale
- Socio-economici: nivel de trai, suprapopulare, infrastructura, evenimente religioase
- Politici

Tipuri de mobilitate teritorială:

 De lungă durată sau definitive - migraţii interne şi internaţionale (emigrări - imigrări)
Marile migraţii ale popoarelor din sec. XIII-XIX (vikingi, spanioli, portughezi, sclavi negri).
“Brain drain” = migraţia creierelor
 De scurtă durată: sezoniere sau temporare

Bilanţul migratoriu Bm = I-E (‰); rata de migrare mn= 1000

C. Bilanţul total al populaţiei Bt = Bn + Bm

Valorile pot fi negative (Africa, Asia de Sud, Europa de Est) sau pozitive (Europa de Vest, SUA,
Canada, Noua Zeelandă).

D. Evoluţia numerică a populaţiei

Creştere lentă şi descreşteri în primii 1500 ani (războaie, epidemii, migraţii, modificări climatic, foamete)
După 1700 creştere demografică – explozie demografică =
(ameliorarea stării socio-economice, eradicarea unor maladii, creşterea natalităţii).
Raportul dintre ratele de creştere a populaţiei din ţările dezvoltate şi cele în dezvoltare era de 1:5 în anul 2000.
Populaţia Terrei în anul 2000 era de 6 miliarde de locuitori iar în octombrie 2019 cca. ……………….
locuitori.

1.În tabelul de mai jos sunt menţionate valori ale ratei mortalităţii şi a mortalităţii infantile în unele state în anul 2009.
a. completaţi tabelul cu datele pentru anul 2015 pentru aceste state;

27
 Statul Rata mortalităţii 2009/2017 (‰) Statul Rata mortalităţii 2009/2017 (‰)
Kuwait 2,1/ Andorra 2,8/
Emiratele Arabe Unite 2,7/ Japonia 3,2/
Costa Rica 4,0/ Franţa 4,4/
Zambia 22,1/ Afganistan 158/
Mozambic 23,3/ Malawi 143/
Angola 25,0/ Sierra Leone 175/

b. Identificaţi factorii care influenţează valorile ratei mortalităţii infantile.

-
-
-
-

2. În anul 2002, în mişcarea naturală a populaţiei României s-au înregistrat 210.529 născuţi vii, 269.666 decese, 8.154 de
emigranţi şi 6583 de imigranţi. Populaţia ţării era de 21.794.793 locuitori.
a.Calculaţi bilanţul total al populaţiei, în valori absolute şi în promile.

b.Realizaţi acelaşi calcul pentru anul 2015.

3. Pe baza datelor din tabelul de mai jos elaboraţi un grafic cu titlul ”Evoluţia bilanţului natural în România în
perioada 2000-2016”
Născuţi vii - Născuţi vii - 2009 Născuţi vii - Născuţi vii Bn - 2000 Bn – 2009 Bn - 2010 Bn - 2016
2000 ‰ ‰ 2010 ‰ - 2015 ‰ ‰ ‰ ‰ ‰
10,5 10,4 9,9 -0,9 -1,6 -2,2

4. Accesaţi http://www.worldometers.info pentru a urmări statistici în timp real despre populaţie, economie, mediu.
Completaţi tabelul pentru 5 luni diferite ale anului şcolar în curs:
Data Nr. locuitori Defrişări (ha) Persoane subnutrite Persoane fără acces la apă
potabilă

5. a. Calculaţi rata bilanţului natural şi scrieţi valorile corespunzătoare în tabelul de mai jos.
b. Construiţi cronograma combinată reprezentând evoluţia celor trei indicatori ai mişcării naturale a populaţiei
României în perioada 1988 – 2000.
28
 Anul Născuţi vii (‰) Decese (‰) Bilanţul natural (‰)

1988 16.5 11,0

]989 16,0 10,7
1990 13,6 10,6
1991 11,9 10,9
1992 11,4 11,6
1993 11,0 11,6
1994 10,9 11,7
1995 10,4 12,0
1996 10,2 12,7
1997 10,5 12,4
1998 10,5 12,0
1999 10,4 11,8
2000 9,8 11,4
PENTRU ELABORAREA UNUI GRAFIC SE PROCEDEAZĂ LA:
- înscrierea corectă a valorilor specifice pe ordonată şi abscisă;
- marcarea corectă a punctelor de intersecţie a valorilor specifice şi trasarea corectă a liniilor de mişcare;
- construirea legendei – semnele convenţionale şi informaţia adecvată a acestora pentru cele x componente;
- scrierea corectă a informaţiei generale adică titlul desenului.

6. Pe harta de mai jos sunt reprezentate rate ale natalităţii pe ţări. În ţările dezvoltate, comportamentul demografic
reproductiv este raţional, iar în ţările în dezvoltare este natural.
a.Explicaţi această afirmaţie.

29
b.Identificaţi ţările care corespund ratelor natalităţii menţionate în legendă.

g. numele statului care are în componenţa sa insulele

marcate, pe hartă, cu literele a şi b, precum şi numele
acestor insule.

7. Cu privire la harta de mai sus, precizaţi:

a. numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 1, 2, 3,
4, 5, 6, 7, 8, 9 şi 10;
b. pentru fiecare dintre statele marcate, pe hartă, cu
literele A, B, C şi D :
c.forma de guvernământ;
d.forma de organizare politică internă (structura de stat);
e. criteriul comun care stă la baza conflictelor marcate,
pe hartă, cu cifrele romane I şi II;
f. statele aflate în conflict, precum şi tipul de conflict
pentru regiunilemarcate, pe hartă, cu cifrele romane III şi
IV;
30
8. Analizați reprezentările grafice de mai jos. Răspundeți la următoarele cerințe:

1. precizați denumirea fenomenului/ proce-sului demografic reprezentat prin diagrama de la punctul

a;

2. precizați denumirea tipului de reprezentare utilizat în diagramele de la punctul b;

3. explicați evoluția fenomenului/procesului demografic reprezentat în diagrama de la punctul a;

4. precizați denumirea fenomenelor demo-grafice specifice fazelor II și III ale

fenomenului/procesului reprezentat la punctul a, rezultate din diferența între rata natalității și cea a
mortalității;

5. caracterizați evoluția fenomenului/pro-cesului demografic reprezentat la punctul a, în faza a III-a a

acestuia;

6. corelați reprezentările grafice de la punctul b, marcate cu litere de la A la D, cu fazele

fenomenului/procesului demografic de la punctul a.

31
 Studiu de caz
Suedia şi China, două situaţii demografice diferite, două politici demografice diferite  

În Suedia, politica natalistă a apărul în 1934 din dorinţa de a creşte rata natalităţii care atinsese
valoarea de 1,7 copii/femeie, rata cea mai scăzută din Europa. Măsurile adoptate în 1937: alocarea de
locuinţe familiilor modeste, care aveau doi sau mai mulţi copii, în deduceri fiscale, în împrumuturi
avantajoase cuplurilor căsătorite, în gratuitatea îngrijirilor de maternitate, acordarea de mese gratuite în
şcoli şi bineînţeles concedii de maternitate. S-au adăugat împrumuturi pentru locuinţe şi acordarea de
priorităţi familiilor numeroase pentru a avea acces la spaţii locative iar din 1948, acordarea unei alocaţii
încă de la primul copil (alocaţie independentă de veniturile familiei). Începând cu 1982, guvernul a
revalorizat alocaţiile şi le-a majorat pentru familiile cu trei sau mai mulţi copii. Pentru a favoriza munca
femeilor statul a dezvoltat un sistem eficient de spaţii pentru îngrijire a copiilor (creşe).
Sursa: J. C. Grimal, Guy Herzlich, „Populaţiile lumii” 1995.

Autorităţile chineze şi problemele demografice : poziţii variabile de-a lungul timpului.

1952 : « controlul naşterilor este un act criminal deoarece consta în uciderea poporului chinez fără să
curgă sânge ».
1957 : « să ai 600 000 000 locuitori este bine deoarece o gură de hrănit înseamnă două braţe pentru
muncă ! »
1962 : « este cert ca e nevoie de o populatie numeroasă dar trebuie de asemenea difuzate mijloacele de
contracepţie, cu ajutorul Planningului familial.
1979 : punerea în aplicare a politicii « copilului unic » prin măsuri restrictive şi sancţiuni economice
pentru cuplurile cu mai mult de doi copii.
Exemplu: pentru familiile care au un singur copil există prioritate la angajare, facilităţi în obţinerea unei
locuinţe cu suprafaţă mai mare, două săptamâni de concediu plătit, acces facil la creşe  ; pentru cuplurile
cu doi sau mai mulţi copii salariile sunt reduse cu 10%, discriminarea la angajare, plata unor impozite
mai mari şi lipsa oricărui fel de ajutor de la stat.

Regândirea politicii demografice

China aplică o politică foarte restrictivă de limitare a naşterilor : un copil pentru un cuplu.
Autorizarea unei a doua sau a treia nasteri este supusă unor condiţii specifice. Pe lângă presiunile
psihologice exercitate asupra cuplurilor, traumatismele care însoţesc avorturile şi sterilizările forţate,
apariţia unor generaţii de « copii unici » supraprotejaţi crează situaţii familiale şi culturale dificile. Este
cert ca populaţia chineză nu poate creşte la infinit. Dar formula « un copil pentru un cuplu » este bună ?
Sunt demografi care evocă posibilitatea îmbătrânirii populaţiei sau supramasculinizarea ei datorită
preferinţei pentru nou născuţii de sex masculin. Chiar dacă cifrele oficiale afirmă că numarul de
copii/femeie a trecut de la mai mult de 6 în 1950 la sub 2 în 1998, acestea trebuie considerate relative
deoarece în realitate, această politică, nu reuşeşte să frâneze suficient creşterea demografică pentru că
milioane de copii se nasc înca, în afara procentajului, în afara planurilor şi nu sunt declaraţi.
Sursa: ” Le Monde”, 1995

“Criticii politicii antinataliste a copilului unic au argumentat tocmai prin efectele negative pe termen
lung, atât sociale cât şi economice. Cu sute de milioane de chinezi avortaţi din anii ’70, ţara se confruntă
acum cu probleme demografice, cu un mare număr de cetăţeni în vârstă, susţinuţi de mai puţini
concetăţeni activi economic.
De asemenea, preferinţa tradiţională pentru băieţi în cultura chineză a dus la o alterare dramatică a
echilibrului între sexe, cu consecinţe precum tensiuni sociale, cauzate de dificultatea unor tineri de a-şi
găsi soţii, şi trafic de fiinţe umane crescut.”

“Politici demografice” 2012

32
 a.Care sunt cauzele şi consecinţele care se desprind din cele două situaţii demografice ale celor
două state?

b.Care sunt rezultatele oficiale ale politicii demografice chineze ?

c.Care sunt aspectele contestabile ale acestei politici ?

33
34