Prezentarea

Banatului
Realizat de:
Hosu Andrei
Ionescu Tudor
Petrovan Diana
Tita Beatrice Andra
 Geografia
 În perioada austro-ungară au fost numite „banaturi”
toate comitatele de graniță, conduse de un ban. Denumirea
s-a limitat mai târziu la actuala provincie „Banat”, care cuprinde
zone din România, Serbia (Banatul Sârbesc) și o foarte mică parte
din Ungaria.

 Banatul istoric însuma o suprafață de aproximativ 28 526 km 2.

 Granițele naturale ale Banatului sunt râurile Mureș și Tisa, Dunărea

și masivele Poiana-Ruscă și Retezat.
Hartă cu organizarea administrativ-
teritorială a Banatului azi
 Formele de relief se succed în trepte: câmpia joasă, câmpia înaltă,
Istoria pe scurt

De-a lungul timpului, această zonă a fost parte

componentă a Regatului Ungariei, a Imperiului Otoman
și a Imperiului Austriac. După Primul Război Mondial,
Banatul a fost împărțit între cele trei state, urmând să
devină un spațiu locuit de români, sârbi, maghiari,
germani, slovaci, croați, bulgari și alte minorități.
Numeroasele etnii care au trăit în vestul țării și-au
lăsat amprenta asupra zonei, influențând obiceiurile
locului.

Harta Banatului 1769-1792

 Organizare administrativă
 În urma Păcii de la Passarovitz, otomanii cedează Banatul Austirei în 1718. Teritoriul ajunge
astfel împărțit în 4 cercuri , care erau la rândul lor împărțite în domenii, dar prin cedarea
Banatului către Ungaria se stabilește o organizare administrativă pe comitate.

 La 3 august 1919, după o perioadă de ocupație sârbească și una de ocupație franceză, este
instalată administrația românească în estul Banatului.

 Până în anul 1950, Banatul românesc a fost divizat în 3 județe: Severin, Caraș si Timiș-
Torontalcareț

 Între 1950-1968, Banatul românesc era împărțit în 3 regiuni: Arad, Severin și Timișoara,
 pentru ca, în final, să rămână una singură, Timișoara, din 1960 redenumită Banat.

 Prin revenirea la organizarea administrativ-teritorială pe județe, Banatul românesc a fost

împărțit în cinci județe, unul singur fiind integral bănățean, Timișul.
 Obiective turistice si legende
● Interesant este faptul că deși din punct de vedere administrativ denumirea zonei nu este câtuși
de puțin utilizată, numele Banatului s-a păstrat viu până în vremurile moderne: regiunea nu
poartă numele vreuneia din comunitățile sale locuitoare, dar aparține în schimb tuturor acestora,
deschizându-și porțile pentru o bogată zestre de mituri, legende și povești, ce împrumută un
spectru larg de personaje și întâmplări, în funcție de etnia lor de proveniență – români, maghiari,
germani, sârbi sau a altor minorități conlocuitoare. Legendele Banatului cuprind și istorii cu zâne
bune și haiduci viteji, deși preferatele localnicilor rămân tot cele împestrițate cu duhuri rele,
zmei și babe-cloanțe, numai bune de impresionat un auditor ceva mai slab de înger.
● Un punct de atracţie este peştera săpată în blocuri de calcar, numită Gaura cu Muscă.
Peştera Veterani – Chipul lui Decebal – cea
învăluită de legende mai înaltă sculptură
şi poveşti, peştera din piatră din Europa.
Veterani îşi trage Este situată în locul
numele de la unde râul Mraconia
generalul austric de se varsă în Dunăre şi
origine italiană a fost construită între
Veterani. anii 1994 şi 2004.
● Legenda bătrânilor certăreţi: Se spune că odinioară, un moş şi o babă care trăiau pe aceste
meleaguri îşi duceau zilele într-o ceartă aproape neîntreruptă. Moşul era chiar zeul Saturn, iar
baba Gaia personifica zeiţa Pământului, Geea din legendele greceşti. Un motiv de ceartă era
iarba, căci moşul spunea că ea trebuie cosită, în timp ce baba susţinea morţiş că trebuie tăiată
cu foarfeca. Supărat foc, moşul a aruncat-o pe babă în apele Dunării, dar şi pe fundul apei baba a
rămas la fel de îndârjită. Cum nu mai putea vorbi, şi-a ridicat două degete in formă de foarfecă
deasupra apei, iar acestea s-au transformat în stâncile care se văd şi astăzi în mijlocul fluviului,
în zona care marchează începutul Clisurii Dunării.
 Tradiții de sărbători

 De Anul Nou, bănățenii își păstrează tradițiile și obiceiurile, care sunt transmise mai departe,
din generație în generație. Tinerele fete își caută ursitul, copiii merg cu Plugușorul, iar toți
bănățenii știu că pe 1 ianuarie se îmbracă haine noi, pentru noroc.

 În dimineața Paștelui, bănățenii se spală pe față cu apă de la fântână, în care pun un ou roșu,
un ban de argint și urzică proaspătă sau fire de iarbă. Astfel, vor fi rumeni în obraji, plini de
energie și vor avea un an îmbelșugat.

 Sârbii din Banat celebrează de două ori de Crăciun. O dată cu prietenii români, iar a doua oară
cu frații lor sârbi, după vechiul calendar ortodox.
 Portul popular
Lumea satului banatean pastreaza
cele mai multe dintre obiceiurile
mostenite de la batrani. Costumele
populare lucrate manual, dansurile
traditionale care anima ulitele, muzica
antrenanta care creeaza o atmosfera
de sarbatoare, toate contribuie la
imaginea idilica a unei lumi de
poveste, fascinanta prin misterele ei.

De exemplu, „Valea Timișului” este un

dans provenind din satul eponim,
regiune situata în zona de munte a
Banatului, caracterizată prin ritmul
alert al piruetelor precum și prin
vigoarea mișcărilor băieților.
Mulțumim pentru atenția
dumneavoastră!