Poezii de toamnă

TOAMNA

Lucia Muntean

Galbene şi roşii frunze

Din copac s-au desfrunzit.
Joacă-n aer obosite
La pământ toate-au căzut.

Păsărelele prin crânguri

Ciufulite sunt de vânt
Stoluri pleacă spre ţări calde
Aripioare fluturând.

Noi cu coşuri prin pădure

Ciupercuţe adunăm
Şi cu toamna pe cărare
Ne-ntâlnim, ne salutăm.

Flori de toamnă

autor: Crăița Georgescu

Un secret mi-a spus bunica:

Crizantema, tufănica
Flori de toamnă se numesc,
Că atunci ele-nfloresc.
Dar vă spun acum eu vouă
Cred că mai cunosc vreo două,
De cu vara înfloresc
Dar și toamna se găsesc.
Dalia, cârciumareasa,
Sunt precum Toamna – crăiasa.
Au rochițe înfoiate
Și cu brumă dantelate.
 Cântece de toamnă

Acum e toamna da
A, a, a, acum e toamnă, da!
Frunza-n codru-ngălbenește,
Iarba-n câmp se veștejește,
A, a, a acum e toamnă da!
I, i, i, veniţi copii la vii! U, u, u, a venit și frigu’.
Strugurele must se face Toamna rodnică-a trecut,
Şi nouă mustul ne place, Haine groase ne-am făcut,
I, i, i veniţi copii la vii! U, u, u, a venit și frigu’.

E, e, e, plăcută vreme e! O, o, o, se duc cocorii-n stol.

Mere, prune, nuci şi pere, Se duc cuci şi rândunele,
Noi avem după plăcere. Şi ne pare rău de ele,
E, e, e, plăcută vreme e! O, o, o, se duc cocorii-n stol!

Toamna harnică

Toamna , toamna harnica

Si de toate darnica
Ai venit iar pe la noi
Sa ne-aduci vânturi si ploi.

Berzele, s-au dus, s-au dus,

Nu mai stau, pe casa sus
Cocotate-ntr-un picior
Si batând din ciocul lor.

Vine toamna
Vine toamna aducând
Ploi rătăcitoare
Păsările rând pe rând
Zboară către soare!

Mândre berze și cocori

Zvelte rândunele
Duc cu ele-n tainic zbor
Dorurile mele.

Dragă barză eu să știi

Am să-ți apăr cuibul
Primăvara când revii
Și-o înverzi porumbul!

Rândunica dulcea mea

Cu piept de mătase
Peste iarnă ți-oi cânta
În lungi seri geroase!