Igiena copilului

CURS 5

Igiena copiilor si tinerilor

Este o ramura a igienei care se ocupa cu studiul factorilor de mediu, care influenteaza starea
de sanatate a copiilor si tinerilor. Ea studiaza influenta factorilor naturali si a conditiilor sociale
de viata asupra organismelor in crestere, asupra sanatatii colectivitatilor de copii si tineri.

Metode de cercetare ale igienei copiilor si tinerilor

Depind de natura fenomenelor studiate si le putem grupa in:
1.metode fizice, chimice si biologice, care se adreseaza factorilor de mediu: fizici, chimici si
biologici.
2.metode fiziologice, chimice si psihologice care se adreseaza organismului in dezvoltare.
3.metode medico-sociale care se adreseaza conditiilor de mediu social si familial in care
traiesc copiii.

ETAPELE DE DEZVOLTARE A ORGANISMULUI UMAN

Din punct de vedere medical, igienic si pedagogic se delimiteaza urmatoarele etapele de
dezvoltare:
A.prima copilarie:
-perioada de viata a nou nascutului (0-28 zile)
-perioada de viata a sugarului(1-12 luni)
-perioada de viata a copilului mic(1-3ani)
B.a doua copilarie
-perioada prescolarului mic (3-4 ani)
-perioada prescolarului mijlociu(4,5-5ani)
-perioada prescolarului mare (5-6(7) ani)
C.a treia copilarie
-perioada scolarului mic (6-10(11)ani
-perioada scolarului mijlociu (10(11)-13(15)ani-perioada postpubertara
D.adolescenta 13(15)ani-18ani
E.tineretea 18-25 ani

DEZVOLTAREA FIZICA INDICATOR AL STARII DE SANATATE LA COPII

SI ADOLESCENTI

Cresterea si dezvoltarea sunt doi indicatori ai starii de sanatate a copilului la care se adauga
dezvoltarea psihointelectuala.
Dezvoltarea umană reprezintă o creştere a substanţei vii, procese de dezvoltare şi
diferenţiere.
Evoluţia reprezinta creşterea de la o treaptă de organizare biologică şi
psihocomportamentală mai simplă la una superioară, prin diferenţierea structurală şi funcţională
a celulelor şi organelor şi prin diversificarea formelor de comportament adaptativ. Procesul de
creştere durează de la naştere la 22 ani fete şi la 25 ani băieţi.
Dezvoltarea la diferite nivele
Nivel subcelular: proces de sinteză de molecule organice cu greutate moleculară mare
(proteine, ce au rol esenţial în creştere şi duc la diviziune celulară).

1
Igiena copilului

Nivel celular: creşterea somatică este un fenomen de multiplicare şi de creştere a

dimensiunilor celulare sub influenţa factorilor genetici şi condiţionat de factorii de mediu: fizici,
chimici şi nutriţionali.
Nivel tisular: hiperplazie, hipertrofie, creşterea constituenţilor intracelulari şi extracelulari,
diferenţiere celulară.
Nivel visceral: există o creştere alometrică a aparatelor şi sistemelor organismului. Analizate
în această perioadă de timp, curbele de creştere a diferitelor aparate sunt diferite. Creşterea se
produce în sens cefalo-caudal şi proximo-distal. În primii 3 ani, creierul acumulează 70% din
greutatea finală.
Dezvoltarea individului: se realizează după o curbă cu aspect sigmoid, ce are două puncte
principale de autoacceleraţie şi două de autoinhibiţie. Cele două puncte există la 14 ani, când
organismul are 60% din greutate şi talia finală.
Dezvoltarea în colectivităţi: depinde de condiţiile de viaţă ale grupurilor umane. Copiii din
mediul urban au greutate şi înălţime mai mare decât cei din mediul rural. Valorile parametrilor la
băieţei sunt mai mari ca la fetiţe de la naştere. În perioada gimnazială se inversează valorile
parametrilor (11..14 ani). Apoi lucrurile revin la normal.
Înălţimea este un parametru fix în funcţie de care se raportează greutatea:
 Copil armonic: are înălţime şi greutate în acelaşi nivel sigmoid.
 Copil disarmonic: are înălţimea într-un nivel sigmoid, iar greutatea în altul. Există
copii dizarmonici cu plus de greutate şi copii cu minus de greutate.

Evaluarea colectivităţilor
Dezvoltarea fizică este un indicator al stării de sănătate. Se fac examinări:
 lunare până la vârsta de un an
 din 3 în 3 luni, de la 1 la 3 ani
 după 3 ani: examene periodice (anual) şi examene de bilanţ (în perioada de trecere de
la o treaptă de şcolarizare la alta).
Legile creşterii şi dezvoltării
I. Dezvoltarea copiilor şi tinerilor este influenţată de condiţiile de viaţă ce determină
particularităţi individuale şi de grup, precum şi de dinamica anumitor procese.
Dezvoltarea fizică este influenţată de factori naturali şi sociali (alimentaţie, locuinţă,
nivel de şcolarizare al părinţilor, îngrijiri medicale). Aceşti factori influenţează patologia
şi morbiditatea.
II. Ritmul dezvoltării scade cu vârsta: creştere intensă în perioada embrionară şi fetală,
creştere lentă la 7..10 ani, se accelerează ulterior.
III. Ritmul dezvoltării nu este uniform. Factorii de mediu pot schimba momentul de apariţie a
pubertăţii. Exemplu: pubertate întârziată după 15 ani la fete sau 16..18 ani pentru băieţi.
IV. Ritmul de dezvoltare al diferitelor ţesuturi, aparate, sisteme, segmente corporale este
diferit pentru aceeaşi perioadă de timp (creştere alometrică). Creşterea în lungime
alternează cu creşterea în lăţime a părţilor organismului. În perioada de creştere,
organele sunt mai vulnerabile.
V. Dezvoltarea fiecărui organ sau ţesut se face corelat cu creşterea celorlalte. Coordonarea
se face prin sistem endocrin, umoral, SNC.
VI. Dezvoltarea sexelor are particularităţi:
 maturizarea osoasă este mai precoce la fete.
 forţa musculară este mai mare la băieţi.
 greutatea şi înălţimea la fete este mai mică decât la băieţi.

In timpul sarcinii normale perioada care dureaza 280 de zile sau mai exact spus 10 luni a
28 de zile fiecare, atat cresterea cat si dezvoltarea cunosc evolutii ascendente impresionante.
Oul ajunge la 3 luni de sarcina la lungimea de 9 cm, in 5 luni la 25 cm, in luna a 7-a la 35 cm,
la 9 luni la 50 cm.

2
 Igiena copilului

Dezvoltarea ponderala este de la cateva micrograme in momentul conceptiei, la 35 g in luna a

3-a de sarcina, la 300g la sfarsitul lunii a 5-a, pentru a ajunge la 9 luni la 3000-3500g.
Dezvoltarea in pas cu cresterea este urmatoarea: In luna a-II-a de sarcina embrionul isi pierde
coada si incepe sa evolueze catre o structura vie cu trasaturi apropiate omului; se contureaza
capul mai mare, schitarea gurii, urechilor, nasului, trunchiului, extremitatilor si incepe activitatea
inimii.
In luna a-IV-a apare diferentierea celulara, in luna a -V-a se percep miscarile cordului si
miscarile fatului.
Din luna a- V-a apare functia respiratorie, desi copilul nu respira in timpul sarcinii, se
definitiveaza invelisul cutanat.
Perioada de nou nascut (0-30 zile) -creierul este bine dezvoltat reprezentand 1/8 din
greutatea corporala,substanta cenusie este incomplet dezvoltata.
Cutia craniana foarte mare comparativ cu fata, coloana vertebrala nu are nici o curbura, tibiile
sunt usor incurbate. Functia vizuala este completa la sugar din luna a-II-a de viata, auzul absent
la nou-nascut, din a 8-a saptamana copilul incepe sa auda.
Procesul de crestere ponderala este continuu, dar cu salturi mari in primul an de viata, la
adolescenta.Copilul doarme 18-19 ore pe zi.
Perioada de sugar (1-12 luni) - cresterea in greutate este continua si rapida, cu atat mai
rapida cu cat copilul este mai mic; el isi dubleaza greutatea de la nastere in luna a 4-a- a 5-a si
si-o tripleaza la 1 an.
Cresterea in lungime este mult mai rapida in primele luni, in comparatie cu ultimile 5-6 luni si
mai ales cu copilul prescolar. El masoara 66 cm la 6 luni si 73 cm la 1 an.
Alimentatia trebuie sa aiba la baza proteinele si in mai mica masura grasimile.
Aparitia dentitiei are o mare importanta asupra aprecierii dezvoltarii copilului. Dentitia este
intarziata in caz de rahitism, boli metabolice.
Glandele endocrine-timusul are maxim de activitate la varsta de sugar fiind cel care stimuleaza
indirect productia factorilor de aparare imuna (anticorpi) secretati de catre limfocitele si
plasmocitele sangelui. Dupa varsta de un an timusul regreseaza. In primele 4-5 luni imunitatea
copilului este conferita de anticorpii proveniti de la mama (in perioada de sarcina), iar dupa
aceea prin laptele matern.
Dupa aceea copilul va sintetiza singur anticorpi la care se adauga beneficiile vaccinarilor
(vaccin antidifteric, antituberculos, antipertussis, antirujeolos, antihepatita virala tip B,
antipoliomielitic) crescand rezistenta la imbolnaviri: difterie, tuse convulsiva, tetanos etc.
Perioada copilului mic sau anteprescolar (1-3 ani) - cresterea si dezvoltarea se fac in
ritm sustinut, iar dezvoltarea psihica (memoria, inteligenta, atentia, observatia) atinge parametri
inalti.Este perioada cu care incep cei 7 ani de acasa.
Cresterea staturala si ponderala sunt continue, dar nu ating performantele altor varste(sugar si
adolescenta).
Cresterea mai importanta in greutate este in perioada lunilor de toamna (din august pana in
noiembrie) si o incetinire primavara si la inceputul verii.
Cresterea in inaltime este mai accentuata din aprilie pana in iulie (lumina solara).
Se definitiveaza dentitia provizorie <<dentitie de lapte<<. Pana la sfarsitul celui de-al 3-lea an
de viata copilul are toti cei 20 de dinti, care se vor schimba in dinti definitivi dupa varsta de 6
ani.
Digestia devine adaptata pentru o alimentatie calitativ si cantitativ superioara, nevoia de somn
scade, perioadele de activitate fizica predominand asupra celor de somn, procesul de excitatie
predominand asupra procesului de inhibitie.
Poate aparea o patologie privind tulburarile de auz,de vedere, anomalii dentare, o patologie
respiratorie, imbolnavirile afectand caile respiratorii: nas, faringe, trahee, bronhii, mai putin
plamanii, iar tulburarile digestive sunt mult mai rare decat la sugar datorindu-se greselilor
alimentare.
Vaccinarile ii protejeaza pe copii mici, dar fac o serie de boli pentru care nu sunt imunizati
(rubeola, varicela, scarlatina).

3
Igiena copilului

Perioada de prescolar- cresterea si dezvoltarea se fac in ritm sustinut, dezvoltarea

psihica (memoria, inteligenta, atentia, observatia) atinge parametri ridicati, este perioada de
maxima receptivitate a copilului la masurile de crestere si educatie, perioada numita ,,a celor 7
ani de acasa’’.
Ritmul cresterii statuare, a perimetrului cranian si toracic nu atinge valorile din perioada
precedenta.
Greutatea optima a copilului se poate calcula dupa urmatoarea formula: 2x+8 (x reprezentand
numarul anilor copilului, iar cifra 8 un artificiu de calcul matematic).
Inaltimea optima: 5x+80(cu aceleasi semnificatii).
Tot acum se definitiveaza dentitia provizorie.
Si activitatea motorie a copilului este mai mare in aceasta perioada. Dupa ce la sfarsitul
perioadei de sugar sau in cel de-al 2 lea an de viata copilul face timid primii pasi cu timpul
mersul devine sigur, usor.
Digestia devine adaptata la o alimentatie calitativ si cantitativ superioara celei precedente,
somnul copilului se reduce de la an la an, perioadele de activitate fizica sau intelectuala
predominand asupra celor de somn.
La aceasta varsta devin evidente tulburarile de vedere, de auz, de miros, unele anomalii
dentare, tulburari ale mersului datorate rahitismului etc.
Imbolnavirile copilului prescolar afecteaza aparatul respirator (faringita, otita, amigdalita,
bronsita) mai putin aparatul digestiv.
Rezistenta antiifectioasa creste datorita maturizarii sistemelor imune si datorita unor imunizari.
Este varsta la care copii fac boli infecto-contagioase pentru care nu sunt imunizati: oreion,
rubeola, varicela, hepatita virala acuta.
Pot aparea carente de ordin alimentar si mai ales educativ.
Perioada de copil scolar (7-16 ani) - reprezinta etapa superioara de crestere si
dezvoltare a copiilor in care scolarizarea constituie principala dominanta.
La baieti - intre 6 si 10-11ani urmeaza o crestere in inaltime, in timp ce dezvoltarea in greutate
inregistreaza un ritm mai lent.
La fete - in perioada pubertara se produce o armonizare a inaltimii cu conformatia corpului (se
contureaza rotunjirea formelor a sanilor). De remarcat ca ,,saltul’’prepubertar in greutate si
inaltime se produce mai devreme la fete asa ca la varsta de 11 ani ele depasesc valorile de la
baieti, pentru ca la varsta de 14 ani baietii sa intreaca din nou fetele.
Adultii tineri din ziua de azi au talia mai mare cu 10 cm decat cei din secolul trecut datorita
cunoasterii si utilizarii unor factori de stimulare a dezvoltarii fizice (apa, aer, sport, soare,
vitamine, hormoni),,fenomen de acceleratie seculara a cresterii”.
In ceea ce priveste dentitia – apare ce-a de-a doua dentitie in cel de-al 6-7 lea an de viata cu
exceptia maselei de minte(dupa 16-18 ani)
Sub impulsul unor hormoni suprarenalieni, sexuali, hipofizari, tiroidieni caracterele sexuale
primare devin din ce in ce mai evidente cu dezvoltarea organelor genitale din punct de vedere
fizic si functional ca si cele sexuale secundare (musteata si barba la baieti, parul pubian si axilar
la fete si baieti,vocea schimbata la baieti si cresterea sanilor la fete. De asemenea,aparitia
ciclului menstrual la fete si spermatogenezei la baieti.
Preocuparile sunt axate pe studierea corpului, preocuparile intelectuale se refera la scoala,
sport, muzicale, filatelice, tehnice.
Dezvoltarea psihica se refera la puterea de discernamant, de stapanire la manie, de ratiune, dar
si de introspectie, putina sociabilitate.
Pot aparea afectiuni cu tendinta la cronicizare; gastrita, ulcer, astm bronsic, infectie reumatica
sau tuberculoasa.
Pot aparea tulburari neuro-psihice sub forma unor nevroze de suprasolicitare, a unor distonii
neurovegetative (stari de lesin, palpitatii,dureri abdominale)

4
 Igiena copilului

MATURIZAREA NEUROPSIHICA INDICATOR DIRECT AL STARII DE

SANATATE LA COPII

De la nastere copilul incepe sa creasca si sa se dezvolte fizic si psihic pana in jurul

varstei de 20 ani cand copilul a ajuns la maturitate si devine liber pe plan psihic.
Dezvoltarea psihica se realizeaza ascendent, dar nu uniform ci prin stadii diferite calitativ
perioada de sugar, prescolar, de scolar, adolescenta.
Intregul proces de dezvoltare psihica a copilului depinde de doi factori - zestrea biologica cu
care a venit pe lume si mediul in care creste si se dezvolta.
Copilul cu dezvoltare fizica mult deficitara prezinta ramaneri in urma si din punct de vedere al
dezvoltarii neuropsihice.
Criteriile obiective ce defineste normalul din punct de vedere psihic sunt: motricitatea,
activitatea de cunoastere, vorbirea, afectivitatea si sociabilitatea, pe care trebuie sa le
intruneasca un copil la o varsta data comparativ cu majoritatea copiilor de varsta respectiva.
In evolutia dezvoltarii psihice putem gasi cel putin 5 variante: copil redus, dezvoltat mediu,
bine, foarte bine si supranormal (supradezvoltat).
Evolutia psihicului copilului este paralela, dar si subordonata dezvoltarii creierului
La nastere creierul cantareste 366 grame si ajunge la 900 grame la sfarsitul primului an
de viata. Cresterea cantitativa este insotita de mari progrese calitative inregistrate de sugar in
dezvoltarea sa neuro-psihica.
In perioada de nou-nascut impresiile copilului sunt difuze, el vede, dar nu percepe nu stie
ce vede priveste in jurul lui, dar nu este preocupat de obiectele ce-l inconjoara. Are in shimb
reactii la temperatura mediului extern, suporta bine caldura, plange la frig) la nevoile biologice
proprii (alimentatie, mictiune, defecatie), la stimuli luminosi, sonori sau tactili puternici prin
reactii globale si prin plans. Din punct de vedere motor perioada se caracterizeaza prin usoara
hipertonie musculara prin incercari timide de a salta capul si tendinta de a stringe in mana
obiectele.
Comportamentul social-afectiv si verbal este prezent prin emiterea unor sunete chiar si in afara
plansului prin reactii diferentiate de placere si de neplacere si prin predominanta procesului
general de inhibitie asupra celui de excitatie (copilul doarme 20 din cele 24 de ore ale unei zile)
Dupa varsta de o luna pana la 1 an copilul isi dezvolta mai mult comportamentul motor.
Daca la inceput miscarile copilului sunt reduse si necoordonate ele capata odata cu cresterea o
coordonare segmentara mana constituie un obiect de studiu pentru copilul mic, pentru ca apoi
sa devina mijloc de facilitare a cunoasterii si chiar a existentei sale. Cu mana isi aduce in
campul vizual obiecte din jur, foloseste mana pentru a prinde jucariile, a chema, a respinge, a
mangaia, a lovi.
Comportamentul afectiv si verbal se dezvolta continuu. In prima luna copilul plange sau emite
sunete izolate fara semnificatie dupa 7 luni emite sporadic silabe (pa, ba, la, ma), pe care apoi
le leaga rezultand mama, tata, papa, dupa 10 luni pronunta clar unele cuvinte, dar fara
semnificatie.
Copilul invata mereu cate ceva de la simple miscari la actiuni complexe.
Ceea ce poate caracteriza dezvoltarea psihica a copilului in perioada de sugar este aparitia
limbajului, descoperirea si folosirea cuvantului, ridicatul in picioare, mersul liber, nesustinut si
intoarcerea capului.
Psihicul copilului evolueaza pozitiv si ascendent sub aspectul dezvoltarii comportamentului
motor si social-afectiv, al limbajului si cunoasterii.
Mersul copilului devine sigur echilibrat, echilibrul capatat de el fiind stabil, permitandu-i sa se
aplece si sa se salte de jos, sa ridice obiecte de pe podea, sa se joace cu mingea. Dupa 3 ani
poate utiliza mainile in scopuri bine stabilite si dorite de el. Obiectele cele mai indragite de copil
sunt jucariile (de cauciuc, apoi jucariile electrice).

5
Igiena copilului

Dezvoltarea limbajului la copilul mic si la prescolar este considerabila. La 18 luni este redus la
10-12 cuvinte cu sens precis, la 2 ani va folosi propozitii scurte, la 3 ani va putea memora si
reproduce poezii sau sa povesteasca mici intamplari, la 5 ani foloseste corect termenii
gramaticali.
Comportamentul afectiv evolueaza ascendent pe masura dezvoltarii procesului de intelegere.
Dupa varsta de 2 ani copilul participa activ la joaca cu alti copii sau adulti, la 3 ani se apropie
tot mai mult de alti copii cu blandete sau cu violenta,dupa 5 ani participa la jocuri cu reguli de
joc.
In aceasta perioada saltul cel mai spectaculos este cel inregistrat in procesul de cunoastere si
de relatie cu mediul in care traieste, priveste imaginile dintr-o carte colorata, utilizeaza creioane
colorate.
Tot acum la 2ani si ½-3ani incepe sa puna primele intrebari.,,de ce?’’ copilul devine capabil sa
diferentieze indivizii intre ei dupa sex, recunoaste drumul pe care l-a parcurs, isi recunoaste
numele daca este strigat, foloseste intrebarile ,,de unde’’?,,cand?’’ si’’cum ?’’.
Dupa varsta de 3 ani se produce un important salt calitativ in ceea ce priveste dezvoltarea
personalitatii si a constiintei de sine, in perceperea propriei persoane. In aceasta perioada
copilul vrea sa faca totul singur se opune daca este oprit sau intrerupt din activitatea sa.
Pot aparea modificari si reorientari de sentimente afective, o parte din sentimentele de dragoste
pentru mama se indreapta spre tata sau bunici.
In perioada 4-7 ani frecventarea gradinitei constituie pentru copil un prilej de a-si largi universul
cunostintelor, gradinita stimuland dezvoltarea psihica a copilului.
La 7 ani copilul si-a dezvoltat memoria,vorbirea curenta, procesul de fixare, de recunoastere,
de concentrare.
In perioada de copil scolar, care se intinde de la 7 ani pana la 16 ani, copilul paseste cu
indoiala saltul calitativ pe care-l realizeaza copilul in pragul scolarizarii este evident mai ales
prin felul in care el incearca si reuseste sa se integreze si sa se subordoneze mediului social.Se
poate concentra pe o perioada de maxim 30 de minute, dovedeste cresterea capacitatii de
intelegere si a memoriei, ajungand la o precoce treapta a maturitatii,,maturitate scolara’’copilul
este apt de a-si insusi noi potente educative.
In jurul varstei de 10 ani copilul isi dezvolta o noua calitate, capacitatea de abstractizare care-l
face capabil sa gandeasca prin reprezentari si notiuni, fara a mai avea intotdeauna in fata
obiectul, capacitate indispensabila in invatarea unor legi, teorii in biologie, chimie, matematica,
stiinte sociale.
Scolarii mai mari incep incep sa iasa de sub tutela permanenta a familiei preferand sa intre mai
mult sub influenta autoritatii scolare.
Indiferent de varsta copilul trebuie sa pastreze un echilibru intre activitate si odihna.
Dupa 12-13 ani are loc afirmarea hotaratoare a personalitatii copilului si se contureaza tendinta
de eliberare definitiva a propriei persoane de sub influenta altora.este perioada eului etapa in
care considera el poate sa-si ia in propriile maini.
Acest proces de transformare a personalitatii caracteristic adolescentei duce de multe ori la
adevarate,,crize de pubertate’’.Desprins de sustinatorii sai de pana atunci copilul aflat la
pubertate incepe sa perceapa mai bine pericolele vietii, motiv pentru care incearca mai frecvent
senzatia de frica de spaima, de nereusita, de nesiguranta, sentimente care pe un fond de
labilitate psihica il pot duce in pragul unor stari de nevroza sau chiar de deprimare psihica
pasagera.
Randamentul scolar poate suferi mult in perioada de transformari biologice si psihice in care se
afla tanarul la pubertate si adolescenta.
Dupa 15-16 ani urmeaza etapa adolescentei in care se definitiveaza transformarile somatice si
psihice incepute in etapa anterioara. Adolescentul devine mai intelept mai intelegator cu cei din
jur mai echilibrat psiho-afectiv.

6
 Igiena copilului

NORME GENERALE PRIVIND IGIENA IN INSTITUTIILE PENTRU

OCROTIREA, EDUCAREA SI INSTRUIREA COPIILOR SI ADOLESCENTILOR

- Amplasarea unităţilor pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor se va

face cu respectarea normelor privind protecţia sanitară fata de nocivitati
- în zone ferite de sursele de poluare a atmosferei şi de zgomote, în afara arterelor de mare
circulaţie - având orientarea ferestrelor salilor de grupa sau de clasa şi ale amfiteatrelor spre
sud, sud-est, sud-vest, est sau vest.
- între clădirea unităţii şi accesul în curtea acesteia va fi prevăzut un spaţiu verde cu lăţimea de
minimum 25 m, cu rol şi în reducerea influentei zgomotului stradal.

-Terenul aferent unităţilor pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor

trebuie sa permită desfăşurarea în aer liber a activităţilor copiilor şi tinerilor, asigurînd pentru
aceasta:
-minimum 20 mp pentru un copil anteprescolar sau preşcolar;
-între 10 şi 50 mp pentru un elev, pe tură, în funcţie de factorii geografici, de mediu (urban,
rural) şi de specificul unităţii (cu sau fără internat şi cantina).
Este interzisă funcţionarea unităţilor pentru copii şi tineri fără gard imprejmuitor al terenului
aferent.

-Unităţile pentru anteprescolari (creşe, leagane) şi pentru preşcolari (grădiniţe,

case de copii) vor fi prevăzute cu încăperi pentru primire (filtru-vestiar), situate la fiecare nivel
al clădirii, iluminate şi ventilate natural şi dimensionate astfel încît sa se evite aglomerarea la
orele de vârf (primire, plecare).
In unităţile în care funcţionează creşe cuplate cu grădiniţe, personalul educativ şi sanitar va
supraveghea cu atenţie sporită desfăşurarea activităţilor, eventual comune, ale copiilor pentru
evitarea riscului de accidentare a acestora.
Creşele nu vor putea fi cuplate cu unităţi şcolare, sanitare sau de alt profil (cluburi, cămine
culturale, consilii locale etc.).
In interiorul unităţilor circulaţia copiilor şi tinerilor va fi separată de cea pentru activităţile
administrativ-gospodăreşti.
Va fi asigurat circuitul separat al copiilor şi tinerilor sanatosi fata de cel al bolnavilor din izolator
şi infirmerie.
In internatele şcolare, casele de copii şcolari şi căminele studenţeşti se vor asigura, separat de
dormitoare, spaţii pentru studiul individual şi pentru activităţi cultural-educative şi sportive; de
asemenea, vor fi prevăzute spaţii pentru păstrarea imbracamintei şi a obiectelor personale.
In casele de copii pot funcţiona încăperi cu dubla funcţionalitate: pentru odihna-somn şi pentru
pregătirea lectiilor.
Casele de copii funcţionează pe principiul "familial" cuprinzând copii de vârste şi sexe diferite,
dar cu asigurarea de dormitoare, grupuri sanitare şi paliere, separate pe sexe, la copii de vârsta
şcolară.

-Primirea în casele de copii a nou-venitilor din familii este condiţionată şi de un dosar

medical, care va cuprinde un aviz epidemiologic eliberat de medicul cabinetului medical, care
are în evidenta familiile copiilor, şi o fişă medicală completată de acelaşi medic, conţinînd
antecedentele personale fiziologice, patologice şi vaccinale, cît şi examenul clinic de bilanţ al
stării de sănătate a copilului.

-In şcoli profesionale, în licee şi cămine studenţeşti este permisă cazarea pe sexe,
dar cu intrari şi paliere separate.

7
Igiena copilului

Orice modificare de structura şi de dotare a spaţiilor din unităţile pentru ocrotirea, educarea şi
instruirea copiilor şi tinerilor se va efectua numai cu avizul directiilor de sanatate publica
judetene.

-Numărul maxim de copii admişi la o grupă în unităţile de anteprescolari şi preşcolari

sau într-o clasă pentru elevi se va stabili în funcţie de normele specifice de cubaj şi de
particularităţile tipului de unitate şi nu va depăşi, în creşe, 15 copii - la sugari şi 20 copii - la
celelalte vârste, 12-15 copii în casele de copii preşcolari, 20 preşcolari în grădiniţe, 25 de elevi
în ciclul primar şi 30 de elevi în ciclul gimnazial, învăţămîntul liceal şi profesional.
In creşe, leagăne, grădiniţe cu program săptămânal şi case de copii preşcolari se vor asigura,
pentru fiecare grupă de copii, în mod obligatoriu, spaţii pentru somn, separate.

-Unităţile care asigură cazare pentru copii şi tineri, inclusiv cele cu caracter temporar
(tabere), vor fi prevăzute cu spălătorii dotate cu spaţii, aparatura şi mijloace tehnice pentru
colectarea, dezinfectarea, spalarea, fierberea, uscarea, călcarea şi distribuirea rufelor. Se vor
asigura spaţii pentru depozitarea rufelor cu respectarea obligatorie a circuitelor separate pentru
rufe curate şi cele murdare.
Pentru uscarea şi călcarea lenjeriei personale de către elevi şi studenţi în internate şi cămine se
vor asigura spaţiile necesare. Schimbarea lenjeriei individuale se va face săptămînal sau ori de
cîte ori este nevoie.
La spălarea rufelor se vor respecta următoarele faze: debarasarea eventuala de materii fecale,
dezinfecţie timp de 30 de minute în soluţie 0,5-1% substanta clorigena, inmuiere cu detergenti
în soluţie 0,5%, spalare, fierbere şi limpezire. Călcarea lenjeriei de corp, de pat şi a fetelor de
masa este obligatorie.

-In internatele şcolare pentru elevii din licee şi şcoli profesionale şi în căminele
studenţeşti se vor amenaja oficii dotate corespunzător la fiecare nivel al clădirilor.

-Dimensionarea, amplasarea şi adaptarea instalaţiilor sanitare se va realiza în raport cu

vârsta copiilor şi a tinerilor.
-Grupurile sanitare pentru copii şi tineri vor fi separate de cele pentru personalul adult şi
vor fi repartizate proporţional la fiecare palier. In unităţile pentru elevi şi studenţi grupurile
sanitare destinate acestora vor fi separate pe sexe, inclusiv la sălile de educaţie fizica.

-In vestibulul grupurilor sanitare, în spaţiile de recreatie (interioare sau exterioare), ateliere
şcolare, laboratoare, sali de mese, sali de educaţie fizica şcolară se vor amenaja surse de apa
potabilă cu jet ascendent şi chiuvete - lavoare pentru spălarea mâinilor.
Acolo unde nu există posibilitatea de racordare la centrale de alimentare cu apă potabilă,
conducerile unităţilor vor asigura amenajarea de surse proprii de apă (controlate periodic din
punct de vedere al potabilității) şi de reţele de distribuţie a apei potabile în unitatea respectivă.
- In lipsa unor sisteme publice de canalizare accesibile, unităţile sant obligate sa-si prevadă
instalaţii proprii pentru colectarea, tratarea şi evacuarea reziduurilor fecaloid-menajere şi
a apelor uzate, care se vor executa şi se vor exploata astfel încât să nu producă poluarea
solului, a apelor şi a aerului.
Aceste instalaţii vor fi menţinute în permanentă stare de funcţionare, evitindu-se depăşirea
capacităţii. Distanța minimă a haznalelor vidanjabile va fi de 10 m de cea mai apropiată clădire
a unităţii de copii sau de tineri. Pentru reziduurile menajere se vor amenaja ghene betonate,
prevăzute cu hidrant şi sifon de scurgere, situate la minimum 10 m de blocul alimentar.

-Instalaţiile interioare de distribuţie a apei potabile şi de evacuare a reziduurilor,

sifoanele de pardoseala, obiectele sanitare (closete, pisoare, lavoare, băi, duşuri) vor fi
menţinute în permanentă stare de funcţionare şi curăţenie şi vor fi dezinfectate periodic cu
soluţii în concentraţii eficiente (substanţe clorigene 25% în funcţie de instalaţiile respective etc.);
în cazul apariţiei de boli transmisibile cu poarta de intrare digestivă (hepatita virala acuta,

8
 Igiena copilului

dizenteria), concentraţia la grupurile sanitare se va dubla. Pentru efectuarea dezinfectiei (prin

ştergere) a grupurilor sanitare vor exista 4 stergatoare de culori diferite: una pentru mânerele
uşilor cabinelor closetelor şi pentru mânerul dispozitivului de tras apa din rezervor, alta pentru
pereţii şi usa cabinei, o a treia pentru colacul vaselor closetelor şi ultima pentru podeaua
acestora.
Conducerile unităţilor sânt obligate sa rezolve cu maximum de operativitate toate defecţiunile
apărute în reţeaua apa-canal.

-Dotarea cu mobilier va fi asigurată corespunzător vârstei şi dezvoltării fizice a copiilor şi

tinerilor, avînd în vedere numărul acestora, caracterul activităţii şi destinaţia încăperilor. Tipurile
de mobilier vor fi avizate obligatoriu de către Ministerul Sănătăţii.
In unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor nu se admite utilizarea
paturilor pliante, cu excepţia gradinitelor cu program prelungit. Paturile vor fi strict
individualizate.
Se interzice, de regulă, utilizarea paturilor suprapuse în unităţile de orice fel pentru copii şi
tineri. In situaţii deosebite (dacă se îndeplinesc cubajele specifice tipului de colectivitate,
evitarea riscului de accidentare etc.), folosirea acestora se va face numai cu avizul directiilor de
sanatate publica. In sălile de clasă nu este permisă folosirea scaunelor fără spatar.
-Pentru prevenirea îmbolnăvirilor cauzate de disconfortul termic, îndeosebi în sezonul
rece, se vor asigura următoarele condiţii ale regimului de încălzire:
-oscilatiile de temperatura din interiorul încăperilor nu vor depăşi 2 grade C pe perioada în care
copiii şi ţinerii se afla în încăperile respective;
-diferenţele dintre temperatura încăperilor destinate activităţii sau odihnei copiilor şi cea a
anexelor (coridoare, vestiare s.a.) nu vor depăşi 2 grade C pentru unităţile de anteprescolari şi
preşcolari şi 3 grade C pentru unităţile şcolare şi de învăţămînt superior;
-sistemele de încălzire utilizate nu trebuie sa permită degajarea de substanţe toxice în încăperi.

- Pentru evitarea unor accidente toxice se interzice, în toate instituţiile pentru copii şi tineri,
utilizarea pentru încălzire a sobelor metalice, precum şi folosirea carbunilor în creşe, grădiniţe şi
case de copii preşcolari.
Suprafaţa de încălzire va avea o temperatura ce nu va depăşi 70-80 grade C pentru a nu
se scădea umiditatea relativă sub 30%; corpurile de încălzire centrală din încăperile unităţilor
pentru anteprescolari şi preşcolari şi din sălile de educaţie fizica şcolară vor fi prevăzute cu
grilaje de protecţie pentru evitarea accidentelor; pentru evitarea accidentelor prin arsuri se vor
monta în dreptul uşilor sobelor, în sezonul rece, paravane protectoare din materiale ignifuge; în
anotimpul cald, pentru evitarea supraincalzirii încăperilor, se vor folosi mijloace de reducere a
însoririi directe şi metode de intensificare a ventilatiei;în dormitoare, sali de grupa şi de clasa,
sali de gimnastica şi laboratoare se vor asigura pardoseli din materiale izoterme (parchet,
dusumea) sau izolaţii termice (linoleum).
-Pentru laboratoarele de chimie pavimentul va fi acoperit cu suprafeţe care sa permită
spalarea periodică a acestuia. Se interzice folosirea motorinei la salubrizarea pardoselii;
încăperile pentru depozitarea olitelor, băile şi dusurile vor fi prevăzute cu gratare, iar în
vestiarele din unităţile pentru anteprescolari şi preşcolari se va asigura dușumea din material
lemnos sau pavimentul va fi acoperit cu linoleum.

- Toate încăperile destinate copiilor şi tinerilor vor fi ventilate natural. Mijloacele de

ventilaţie trebuie sa asigure o primenire a aerului de cel puţin 1,5 schimburi de aer pe ora în
încăperile de grupa din unităţile pentru anteprescolari şi preşcolari, 3 schimburi pe ora în sălile
de clasa şi de cursuri pentru elevi şi studenţi şi 5 schimburi pe ora în grupurile sanitare.
Eficienta ventilatiei se va aprecia prin metode de laborator (nivelul aeromicroflorei).
-Viteza curenţilor de aer din încăperile destinate copiilor şi tinerilor nu va depăşi 0,3 m/s.
-Ventilatia prin deschiderea ferestrei se va realiza în asa fel, încît sa se evite disconfortul
termic şi sa se asigure înlăturarea continua a aerului viciat.

9
Igiena copilului

-Încăperile destinate copiilor şi tinerilor se vor ventila în pauzele din timpul programelor de
activitate prin deschiderea ferestrelor. In aceste perioade copii şi ţinerii vor părăsi obligatoriu
încăperea.
-In încăperile destinate activităţii copiilor şi tinerilor se va asigura un iluminat natural direct,
cu un raport luminos de 1/4 1/5, iar în cele pentru odihna acestora de 1/6 - 1/8. In sălile de
desen şi în ateliere raportul luminos va fi de 1/3.
-La locul de activitate se va asigura primirea luminii din partea stânga. Se va evita reducerea
iluminatului natural prin obstacole exterioare, perdele sau prin culori închise folosite la
zugravirea interioarelor.
-Se va utiliza iluminatul local oriunde este necesar, în funcţie de specificul şi dificultatea
sarcinii vizuale (tabla, loc de lucru în ateliere, sali de lectura, sali de desen s.a.).

-Iluminatul artificial trebuie sa asigure o iluminare uniformă a spaţiilor în care se

desfăşoară activitatea, să evite efectele de pâlpiire (stroboscopic), fenomenele de stralucire şi
de modificare a culorilor. In acest scop, pentru iluminatul fluorescent, la fiecare corp de iluminat
vor fi utilizate tuburi de cel puţin doua de culori diferite, prevăzute cu grile protectoare pentru
evitarea accidentelor.

-Nivelul de zgomot (acustic-echivalent continuu Leq) în încăperile pentru activitatea

teoretică a copiilor şi tinerilor nu va depăşi 35 dB (A), curba de zgomot 30.

-Jucariile şi materialele didactice utilizate în unităţile pentru copii vor fi astfel

confecţionate, încît, prin natura materialului sau prin forma lor, sa nu constituie un risc pentru
sănătatea acestora şi sa permită curăţarea şi dezinfectarea lor periodică.
-Fiecare grupa va avea jucarii separate. Se va asigura un număr corespunzător de jucarii şi
materiale didactice, adaptate cerinţelor dezvoltării neuropsihice şi specificului activităţilor.
Păstrarea acestora se va face în dulapuri anume destinate acestui scop.
Jucariile şi materialele didactice deteriorate vor fi scoase periodic, din folosinţa.
Sticlaria şi unele materiale didactice infectate (instrumente utilizate în unităţile de învăţămînt, în
cadrul activităţilor practice şi de laborator) vor fi spalate şi dezinfectate după fiecare
întrebuinţare. Este interzisă folosirea elevilor la astfel de operaţiuni.
-Materialul, croiala şi execuţia imbracamintei vor fi adaptate vârstei (taliei), anotimpurilor
şi perioadelor activităţilor copiilor.

-Unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor vor fi dotate şi

aprovizionate permanent cu utilajele, materialele şi substanţele necesare pentru
întreţinerea curăţeniei şi efectuarea operaţiunilor de dezinfecţie, dezinsecţie şi
deratizare.
Aceste utilaje, substanţe şi materiale vor fi păstrate în spaţii închise, anume destinate.

-Se vor asigura încăperi separate cu dulapuri separate pentru păstrarea imbracamintei si,
respectiv, a echipamentului de protecţie a personalului de îngrijire din blocurile alimentare şi
spălătorii.
-Se vor asigura materialele necesare igienei personale la grupurile sanitare din unitate,
corespunzător numărului de copii şi tineri (hirtie igienica, sapun, substanţe dezinfectante,
mijloace de uscare a mâinilor după spalare).

-Regimul de activitate şi de odihna în unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea

copiilor şi tinerilor va fi asigurat în concordanta cu particularităţile de vârsta ale curbei fiziologice
a capacităţii de efort din cursul unei ore, zile, saptamini, trimestru şi an de învăţămînt. In
dozarea solicitărilor se va avea în vedere evitarea eforturilor crescute la începutul şi sfîrşitul
perioadelor de timp menţionate.

10
 Igiena copilului

In unităţile de preşcolari şi şcolari se va urmări desfăşurarea activităţii în condiţiile unui regim

de activitate şi de odihna corespunzător capacităţii de efort a diferitelor grupe de vîrsta . Nu este
permisă funcţionarea gradinitelor cu orar normal după-amiaza.
-Aşezarea copiilor în bănci va tine seama de înălţime,tulburări vizuale, tulburări auditive s.a.
Elevii din clasele I-IV vor avea cursuri numai dimineaţa.

-La întocmirea orarelor şi la repartizarea zilnica, saptaminala, trimestriala şi anuala

se va tine cont de solicitările cuprinse în programele diferitelor discipline.

-Conducerile creşelor, leaganelor, gradinitelor cu program prelungit şi săptămînal, ale

unităţilor şcolare cu semiinternat, internat şi cantina şcolară, ale caselor de copii preşcolari şi
şcolari, ale unităţilor de învăţămînt superior cu cantina studenteasca şi ale taberelor de odihna
vor asigura o alimentaţie colectivă adaptată vârstei şi stării de sănătate, specificului activităţii
şi anotimpului, asigurindu-se un aport caloric şi nutritiv în conformitate cu recomandările
Ministerului Sănătăţii

-Pentru asistenta medicală în unităţile pentru ocrotirea,educarea şi instruirea copiilor şi

tinerilor se vor asigura următoarele spaţii:
-cabinet medical in: crese, grădiniţe cu program prelungit şi săptămînal, case de copii
preşcolari şi şcolari, unităţi şcolare din mediul urban sau grupuri şcolare industriale din mediul
rural, internate şcolare, instituţii de învăţămînt superior, tabere de odihna;
-izolator: în creşe, leagane, grădiniţe cu program prelungit şi săptămînal, case de copii
preşcolari şi şcolari, internate şcolare, tabere de odihna;
-infirmerie in: case de copii şcolari, internate şcolare, tabere de odihna.

-Cabinetele medicale din creşe, leagane, aparatura, medicamente, materiale sanitare vor fi
dotate cu instrumentar, aparatura, medicamente, materiale sanitare, mobilier.
Personalul medico-sanitar va fi obligatoriu dotat cu echipament de protecţie conform
regulamentelor existente.

Pentru promovarea şi menţinerea stării de sănătate a copiilor şi tinerilor, precum şi a

persoanelor adulte din instituţiile de copii şi tineri, conducerile unităţilor au următoarele
obligaţii:
-sa controleze formarea şi fixarea deprinderilor de igiena la copii şi tineri, asigurînd în acest
scop materialele necesare pentru igiena individuală a acestora;
-sa controleze periodic igiena individuală a copiilor şi tinerilor, starea de curăţenie a
imbracamintei şi a lenjeriei de pat şi sa ia măsurile necesare în caz de constatare a unor
deficiente;
-sa interzică utilizarea pentru alte activităţi a personalului care lucrează în blocul alimentar
sau care manipuleaza alimente;
-sa interzică folosirea elevilor şi studenţilor la activităţi de întreţinere igienica a grupurilor
sanitare, precum şi la unele activităţi în cadrul blocurilor alimentare
-sa asigure şi sa controleze prezentarea personalului adult la controalele medicale la
angajare, periodice şi la imunizari,
-la instruirea în probleme igienico-sanitare, potrivit programelor stabilite de organele
sanitare;
-sa stabilească, împreună cu medicul care are în supraveghere colectivitatea, programarea
copiilor şi tinerilor la efectuarea examinărilor medicale de bilanţ al stării de sănătate, la
controalele medicale periodice şi la imunizari;
- sa comunice medicului, care are în supraveghere colectivitatea,orice caz suspect de boala
transmisibila în termen de 24 de ore de la depistarea acestuia, precum şi orice caz de
imbolnavire acuta provocată de consumul sau de inhalarea de substanţe toxice, cît şi cazurile
suspecte de toxiinfectii alimentare;

11
Igiena copilului

-sa organizeze puncte sanitare de prim-ajutor (inclusiv în atelierele şcolare) şi sa le doteze

pentru acordarea asistenţei de urgenta în caz de accident sau de intoxicatie, conform
baremurilor stabilite de către Ministerul Sănătăţii;
-sa asigure prezentarea elevilor la triajele epidemiologice după fiecare vacanta şcolară;
-sa asigure, în colaborare cu cadrele medico-sanitare ale unităţii, desfăşurarea unei activităţi
educativ-sanitare susţinute.

In organizarea taberelor de odihna se vor respecta indicaţiile medicale cu privire la regimul

climatic favorabil fiecărui copil sau tânar, precum şi alte reglementări ale Ministerului Sănătăţii
(aviz epidemiologic, consemnarea antecedentelor vaccinale în fişa de tabara, existenta
examenelor medicale periodice la personalul taberei şi la cadrele didactice insotitoare, controlul
clinic în centre anume destinate, cu 24 de ore înainte de plecarea în tabara, cu consemnarea
într-un proces-verbal a situaţiei medicale a elevilor şi a insotitorilor care pleacă în tabara).
Examenele medicale profilactice, inclusiv triajul epidemiologic după vacante, precum
şi activitatea medicală de orientare şcolară şi profesională se efectuează potrivit normelor în
vigoare ale Ministerului Sănătăţii.

Sălile de educaţie fizica vor fi prevăzute cu vestiare şi grupuri sanitare, separate pe sexe;
Conducerile unităţilor pentru educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor vor asigura în asa fel
activitatea şcolară a elevilor, încît între tura de dimineaţa şi cea de după-amiaza sa existe o
pauza de cel puţin o ora pentru efectuarea curăţeniei grupurilor sanitare şi a spaţiilor de
învăţămînt.
Pauza necesară efectuării operaţiunilor de igienizare în taberele de odihna, între o serie şi alta,
va fi de 2 zile.
Volumul şi greutatea manualelor, ale rechizitelor şi ale altor materiale necesare în
procesul de învăţămînt, transportate zilnic de elevi la şcoala şi de la şcoala, vor fi adaptate
capacităţii de efort fizic corespunzătoare vîrstei copiilor şi tinerilor. Elevii din clasele I-IV vor
folosi ghiozdane pentru prevenirea apariţiei deformarilor de coloana vertebrala. Greutatea
conţinutului ghiozdanului nu va depăşi 2-2,5 kg.

In laboratoarele şcolare vor fi asigurate următoarele condiţii:

-iluminat artificial de minimum 300 lucsi şi iluminat natural cu raport luminos între suprafaţa
ferestrelor şi cea a podelei de 1/3-1/4; temperatura de 18-20 grade C, umiditate relativă de 30-
60% şi o
viteza a curenţilor de aer de 0,2-0,3 m/s;cubaj de aer de minimum 6 mc pentru un elev;
-amenajarea în laboratoarele de chimie a unor nise cu hote prevăzute cu un sistem eficient de
absorbţie a gazelor degajate;
-obţinerea autorizaţiei sanitare şi de protecţie a muncii speciale de către laboratoarele de chimie
care poseda substanţele toxice; manipularea substanţelor toxice numai de către profesorii şi
laborantii instruiti şi numai în nise;
- respectarea stricta a normelor de protecţie a muncii şi de prevenire a incendiilor
- acoperirea meselor de lucru în laboratoarele de chimie cu materiale acido şi alcalo-rezistente
şi uşor lavabile;
-interzicerea depozitarii în nisele din laboratoarele de chimie a substanţelor chimice sau a altor
materiale;
dotarea laboratoarelor de chimie cu truse de prim-ajutor specifice substanţelor toxice existente
în laborator;
-în laboratoarele de chimie, la orele în care se efectuează experienţe, elevii vor purta obligatoriu
halate de protecţie.

In atelierele şcolare se vor asigura următoarele condiţii:

-cubaj de aer de 9-15 mc pentru un elev, în funcţie de specificul activităţii;

12
 Igiena copilului

-temperatura interioară de 16 grade C în sezonul rece în atelierele în care activitatea necesita

efort fizic mediu sau mare (timplarie, lacatuserie, prelucrari prin aşchiere), iar în celelalte, de
+18 grade C;
-iluminat natural cu raport luminos între suprafaţa ferestrelor şi cea a podelei de 1/3 - 1/4;
-iluminat artificial general de minimum 300 lucsi, combinat în funcţie de specificul activităţii cu
iluminatul local;
-amplasarea de gratare în atelierele cu paviment de mozaic sau de beton;
-montarea de sisteme de ventilaţie artificială, eficiente în atelierele în care, în urma activităţii,
apar pulberi, gaze sauvapori;
-adaptarea dimensiunilor uneltelor de lucru la indicatorii antropometrici ai elevilor;
-diferenţierea sarcinilor de lucru după sex, indicatori antropometrici (somatometrici), vîrsta,
eventuale tulburări ale stării de sănătate a elevilor;
-interzicerea păstrării în ateliere a hainelor de strada şi a ghiozdanelor elevilor;
-purtarea obligatorie, în timpul activităţii, a echipamentului de protecţie (halate, iar în atelierele
de prelucrari prin aşchiere, ochelari de protecţie, bascuri pentru băieţi şi basmale pentru fete);
-dotarea atelierelor de mecanică şi de timplarie cu truse de prim-ajutor în caz de accidente;
-dotarea atelierelor de mecanică şi de prelucrare a lemnului cu chiuvete pentru spălarea
mâinilor, săpun şi prosop de hârtie;

NORME DE IGIENA A PROCESULUI INSTRUCTIV EDUCATIV

In grădiniţe şi case de copii preşcolari vor fi respectate următoarele perioade
de activităţi obligatorii:
-pentru grupele mici: 10-15 minute;
-pentru grupele mijlocii: 15-20 minute;
-pentru grupele mari: 20-25 minute;
-pentru grupele pregătitoare: 25-30 minute.
Pentru grupele mici se va asigura o singura perioada de activitate obligatorie.
Pentru grupele mijlocii şi mari se vor asigura doua perioade de activitate obligatorie, cu o pauza
de 15 minute între ele.
Pentru grupele pregătitoare se vor asigura trei perioade de activitate obligatorie, cu o pauza de
15 minute între ele.
Pentru formele de învăţămînt primar, gimnazial, liceal, profesional,
complementar, postliceal şi universitar, în scopul prevenirii apariţiei manifestărilor de oboseala
şi surmenaj cronic, este necesar ca numărul zilnic de ore de activitate şcolară, în orar, sa nu
depăşească următoarele limite:
a) pentru învăţămîntul primar:
clasa I = 3-4 ore pe zi
clasele a II-a - a IV-a = 4 ore pe zi;
b) pentru învăţămîntul gimnazial:
clasele a V-a - a VIII-a = 4-5 ore pe zi;
c) pentru învăţămîntul liceal, profesional şi complementar:
- clasele a IX-a - a XII-a = 5-6 ore pe zi;
d) pentru învăţămîntul postliceal şi universitar:
- 6 ore pe zi.
Activitatea de scriere nu se va desfăşura la clasele I - a II-a la prima ora, deoarece
este o activitate obositoare.
-Orele de educaţie fizica nu vor fi efectuate în prima ora a turei de după-amiaza şi nici în
ultima ora de curs (indiferent de tura).
-Orele de desen, mai ales de desen tehnic, se vor efectua în perioadele de timp în care elevii
beneficiază de iluminatul natural.
-Se va evita planificarea unui număr mai mare de doua teze pe saptamina, iar pentru clasele
la care sînt prevăzute numai doua teze se va planifica o teza pe saptamina.
Tezele şi lucrările de control planificate nu vor fi situate în prima şi în ultima zi din saptamina
şcolară şi nici în doua zile şcolare consecutive.

13
Igiena copilului

Regimul de activitate şi de odihna în taberele şcolare va fi organizat în

funcţie de vârsta, sexul, capacitatea fizica şi starea de sănătate a elevilor. Se va acorda o
atenţie sporită în supravegherea elevilor cu deficiente intelectuale sau senzoriale, în
situaţia cazării în aceeaşi serie a acestora împreună cu elevii normali, educatorii
raspunzind nemijlocit de securitatea copiilor cu deficiente..

14