test grila - pedepsele

1. Pedeapsa detenţiunii pe viaţă:

a. este prevăzută întotdeauna alternativ cu pedeapsa închisorii;

b. nu poate fi prevăzută alternativ cu pedeapsa amenzii;

c. nu poate fi aplicată inculpatului cu vârsta de 66 de ani.

2. în cazul condamnării unei persoane la pedeapsa detenţiunii pe viaţă:

a. nu poate fi aplicată pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi;

b. nu se pot aplica măsuri de siguranţă;

c. se poate dispune liberarea condiţionată.

3. în situaţia în care persoana condamnată la pedeapsa detenţiunii pe viaţă a

împlinit vârsta de 65 de ani în timpul executării pedepsei, pedeapsa detenţiuni
i pe viaţă:

a. poate fi înlocuită cu pedeapsa închisorii de '30 de ani şi pedeapsa interzicerii

exercitării unor drepturi pe durată de 5 ani;

b. trebuie să fie înlocuită cu pedeapsa închisorii de 30 de ani şi pedeapsa

interzicerii exercitării unor drepturi pe durată maximă;

c. trebuie să fie înlocuită cu pedeapsa închisorii de 25 de ani şi pedeapsa

interzicerii exercitării unor drepturi pe durată de 10 ani.

4. Limitele generale ale zilelor-amendă sunt:

a. de la 30 la 400;
b. delà 101a500;

c. de la 300 la 200.000.

5. Pedeapsa amenzii:

a. nu poate fi înlocuită cu pedeapsa prestării unei munci neremunerate în folosul

comunităţii;

b. poate fi înlocuită cu pedeapsa închisorii, cu privire la care se poate dispune

amânarea aplicării pedepsei;

c. nu poate fi înlocuită cu pedeapsa închisorii în toate ipotezele în care

condamnatul îşi dă consimţământul la prestarea unei munci neremunerate în folosul
comunităţii.

6. Când legea prevede pentru infracţiunea comisă numai pedeapsa amenzii, limitele
speciale ale zilelor-amendă sunt între:

a. 60 zi 180 zile

b. 120 și 240 zile

c.180 și 300 zile

7. Potrivit noului Cod penal, sunt pedepse complementare:

a. interzicerea exercitării dreptului de a se afla în anumite localităţi, stabilite

de instanţă;

b. expulzarea;
c. confiscarea specială.

8. Potrivit noului Cod penal, poate fi interzisă drept pedeapsă complementară

exercitarea următoarelor drepturi:

a. dreptul de a purta arme de foc;

b. dreptul de a părăsi teritoriul României;

c. dreptul de a se apropia de locuinţa unui coinculpat.

9. în cazul pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi:

a. nu poate fi dispusă interzicerea exercitării tuturor drepturilor prevăzute de

art. 66 alin. (l)NCP;

b. exercitarea unora dintre drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) NCP trebuie
dispusă cumulativ;

c. instanţa poate interzice exercitarea unui anume drept pe durată mai mică de un
an, dacă reţine circumstanţe atenuante.

10. Pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi poate fi

dispusă:

a. pe o perioadă de 6 ani, dacă inculpatul este recidivist;

b. alături de pedeapsa publicării hotărârii definitive de condamnare;

c. alături de pedeapsa amenzii.

11. Pedepsele complementare pot fi aplicate pe lângă pedeapsa:

a. amenzii penale;

b. închisorii, indiferent de cuantumul acesteia;

c. detenţiunii pe viaţă.

12. Nu pot fi aplicate în niciun caz pedepse accesorii:

a. de drept;

b. persoanelor juridice;

c. minorilor.

13. Dreptul străinului de a se afla pe teritoriul României poate fi interzis:

a. ca măsură de siguranţă;

b. ca pedeapsă accesorie, numai în cazul condamnării la pedeapsa detenţiunii pe

viaţă;

c. numai ca pedeapsă complementară.

14. Potrivit noului Cod penal, constituie criterii generale de individua-lizare a

pedepsei:

a. conduita infractorului în cursul procesului penal;

b. dispoziţiile părţii generale a Codului penal;

c. eforturile depuse pentru diminuarea consecinţelor infracţiunii.

15. Criteriile generale de individualizare a pedepsei servesc la:

a. alegerea uneia dintre pedepsele prevăzute alternativ de norma de incriminare;

b. stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei;

c. stabilirea modalităţii de executare a pedepsei.

16. Circumstanţele reale atenuante îşi produc efectele:

a. numai faţă de persoanele de care sunt legate;

b. numai faţă de făptuitorii care le-au cunoscut sau prevăzut;

c. faţă de toţi făptuitorii, indiferent.

17. Sunt circumstanţe atenuante legale:

a. acoperirea integrală, în cursul urmăririi penale, a prejudiciului material

cauzat prin infracţiunea de furt;

b. împrejurări legate de fapta comisă, care diminuează gravitatea infracţiunii;

c. împrejurări legate de fapta comisă, care diminuează periculozitatea infrac-

torului.
18. Sunt circumstanţe atenuante judiciare:

a. excesul neimputabil;

b. împrejurări legate de fapta comisă, care diminuează gravitatea infracţiunii;

c. eforturile depuse de infractor pentru înlăturarea consecinţelor infracţiunii.

19. Constituie circumstanţă agravantă cu caracter personal:

a. săvârşirea infracţiunii de către un infractor major, dacă aceasta a fost comisă

împreună cu un minor;

b. săvârşirea infracţiunii din motive legate de rasă;

c. săvârşirea infracţiunii prin acte de cruzime.

20. Circumstanţele atenuante produc efecte:

a. numai cu privire la pedepsele principale;

b. cu privire la toate categoriile de pedepse;

c. cu privire la pedepsele principale şi complementare.

Rezolvare
1. B,c
2. A,c
3. A
4. A
5. A
6. A
7. A,b
8. A,b
9. A,b
 10. B,c
11. A,b
12. B,c
13. B
14. A
15. A,b
16. C
17. A
18. B,c
19. B
20. A

1. Renunțarea la aplicarea pedepsei:

a. Nu permite luarea vreunei măsuri de siguranță, deoarece în acest caz instanța nu

individualizează nicio sancțiune;

b. Nu poate fi dispusă dacă infracțiunea comisă se află în stare de recidivă

postcondamnatorie, dar se poate dispune atunci când ea se află în stare de recidivă
postexecutorie;

c. Se poate dispune cu privire la autorul unei infracțiuni, chiar dacă

institgatorului și complicilor li s-au aplicat pedepse

2. Renunțarea la aplicarea pedepsei se poate dispune, în cazul în care fapta a

rămas în forma tentativei, prin raportare:

a. La pedeapsa prevăzută de lege pentru tentativa la infracțiunea respectivă;

b. La pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea consumată, în toate cazurile;

c. La pedeapsa rezultată ca urmare a reducerii pedepsei prevăzute de lege pentru

infracțiunea consumată prin aplicarea procedurii simplificate.

3. Renunțarea la aplicarea pedepsei nu se poate dispune:

a. În cazul săvârșirii unui concurs de infracțiuni;

b. Dacă inculpatul a fost anterior condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare

pentru infracțiunea de furt calificat, pentru care se împlinise termenul de
reabilitare la data săvârșirii faptei;

c. Dacă inculpatul fusese condamnat în urmă cu doi ani la o pedeapsă de 3 ani

închisoare pentru infracțiunea de ucidere din culpă.

4. Amânarea aplicării pedepsei:

a. Nu atrage starea de recidivă;

b. Nu se poate dispune din nou, dacă în termenul de supraveghere făptuitorul comite

o nouă infracțiune;

c. Este necesar ca pedeapsa stabilită de instanță să nu fie mai mare de 7 ani.

5. Amânarea aplicării pedepsei:

a. Nu se poate dispune, dacă pe lângă pedeapsa închisorii s-a aplicat și pedeapsa

amenzii;

b. Se poate dispune, dacă inculpatul a mai fost condamnat anterior la pedeapsa

închisorii pentru o infracțiune amnistiată

c. Nu se poate dispune, dacă s-a stabilit pe lângă pedeapsa principală și pedeapsa

complementară a degradării militare.

6. Când se dispune condamnarea la pedeapsa amenzii penale:

a. Instanța poate decide amânarea aplicării acesteia, dacă fapta a fost comisă din
culpă;

b. Instanța nu poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere;

c. Pedeaspa complementară dispusă se execută după executarea pedepsei principale.

7. Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere se poate dispune în cazul unei

hotărâri de condamnare la pedeapsa:

a. Închisorii de 4 ani;

b. Amenzii;

c. Închisorii de 2 ani, însoțită de pedeapsa amenzii.

8. În cazul condamnării unei persoane la o pedeapsă cu suspendarea executării

pedepsei sub supraveghere, la împlinirea termenului de supraveghere:

a. Cel condamnat este reabilitat de drept;

b. Începe să curgă termenul de reabilitare;

c. Începe executarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor

drepturi.

9. Anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere se dispune ca urmare a

unor factori:
a. Preexistenți hotărârii definitive de condamnare cu suspendarea executării
pedepsei sub supraveghere;

b. Indiferent dacă sunt preexistenți sau ulteriori hotărârii de condamnare cu

suspendarea executării pedepsei sub supraveghere;

c. Ulteriori hotărârii de condamnare cu suspendarea executării pedepsei sub

supraveghere.