INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI PRAHOVA

OLIMPIADA DE ISTORIE – ETAPA LOCALĂ - Februarie 2017

CLASA A XII-A

●Ambele subiecte sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

●Timpul de lucru este de trei ore.

Subiectul I (40 de puncte)

Citiţi cu atenţie textele de mai jos:
A. „Noi, Mircea [Mircea cel Bătrân], voievodul Ţării Româneşti, duce de Făgăraş şi ban al
Severinului, facem cunoscut (…) că, deoarece prealuminatul principe şi domn, domnul
Sigismund, (...) ilustrul rege al Ungariei, (…) ne-a ajutat mai ales împotriva acelor (…)
neîmpăcaţi duşmani ai noştri, turcii, (…) de aceea noi, din îndemnul numai al nostru (…),
făgăduim (...) că noi, când şi de câte ori de acum înainte, domnul regele va merge cu oştirea
sa, el însuşi, împotriva zişilor turci sau împotriva oricăror altor părtaşi de-ai lor, atunci tot cu
oştirea, cu oamenii şi cu toată puterea noastră, să fim ţinuţi şi datori a merge cu dânsul, de
asemenea, noi înşine împotriva acelora.”
(Tratatul dintre Mircea cel Bătrân şi Sigismund de Luxemburg, 1395)

B. „Se încheie o pace desăvârşită între Maiestatea Noastră [Ioan-Albert, regele Poloniei] şi
Ştefan voievodul, din mila lui Dumnezeu domnul Ţării Moldovei (...). Declarăm prin acest act
(...) că-i încuviinţăm o pace veşnică, astfel ca atât Ştefan voievod cât şi fiii şi urmaşii săi să
trăiască şi să domnească în pace în ţara Moldovei, fără niciun soi de împiedicare din partea
noastră. (...)
Ne mai obligăm a nu primi în regatul nostru pe niciun pretendent la tronul Moldovei şi
a da adăpost lui Ştefan voievodul la caz de pericol. În un atare caz noi, regele trebuie să-i
ajutăm cu toate puterile sale spre redobândirea patriei sale. (...)
Şi iarăşi când am voi noi, împreună cu Vladislav, regele Ungariei, a purcede contra
împăratului turcesc, ne vom înţelege mai întâi cu domnul Moldovei (...) şi atunci Ştefan va
pleca în propria persoană, împreună cu noi contra sultanului, iar dacă, (...) nu ar putea merge
singur, atunci fiul său va trebui să meargă împreună cu noi. De asemenea mai făgăduim a
apăra pe numitul Ştefan contra împăratului turcilor. ”
(Tratatul dintre Stefan cel Mare şi Ioan-Albert, 1499)

C. „Maiestatea Sa Imperială [Rudolf al II-lea], câtă vreme va ţine războiul acesta cu turcii
care e de acum în al şaselea an, ne va da şi se va îngriji să se numere de către oamenii şi
vistiernicii [Imperiului Romano-German], pentru a ne apăra ţara şi, dacă soarta ne va fi
favorabilă, pentru a ataca pe duşman, plata a 5.000 de ostaşi în bani gata (...) şi alţi 500 de
ostaşi, pe care noi i-am cerut în timp (...). Iar cu această oaste noi ne vom sili din toate puterile
ca în orice prilej să îndepărtăm pe turci şi pe alţi duşmani din Transilvania, Ţara Românească
şi din părţile Ungariei (...).
Maiestatea sa ne-a dat nouă şi preascumpului nostru fiu, Petru, Ţara Românească cu
toate veniturile sale, drepturile şi hotarele sale (...) fără ca să fim datori a plăti vreun tribut
sau vreo dare, cu toate acele libertăţi şi privilegii cu care am stăpânit-o şi am ţinut-o până
acum.”
(Tratatul dintre Mihai Viteazul şi Rudolf al II-lea, 1598)
Răspundeţi următoarelor cerinţe:
1.Precizaţi două deosebiri referitoare la spaţiul, respectiv, perioada istorică la care fac referire
sursele B şi C. 4 puncte
2.Precizaţi, pe baza surselor A, B, şi C statele cu care domnii români încheie alianţe.3 puncte
3.Menţionaţi , pe baza sursei A şi C o asemănare referitoare la un motiv al încheierii acestor
alianţe şi selectaţi câte o informaţie din fiecare sursă prin care să susţineţi asemănarea
menţionată. 6 puncte
4.Menţionaţi, pe baza sursei A şi B, câte o consecinţă militară a încheierii tratatelor. 6 puncte
5.Menţionaţi, pe baza sursei B şi C, câte o informaţie referitoare la statutul politic al
conducătorilor celor două state medievale româneşti. 6 puncte
6.Formulaţi un punct de vedere despre rolul Ţărilor Române în cadrul relaţiilor internaţionale,
folosind ca argument o informaţie din sursa C. 6 puncte
7.Formulaţi un punct de vedere referitor la implicarea voievozilor din spaţiul românesc în
acţiunile militare din secolele al XV-lea – al XVI-lea, folosind ca argument două fapte
istorice, în afara celor menţionate în sursele A, B, şi C. 9 puncte

Subiectul II (50 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ trei-patru pagini, o sinteză despre Constituţiile din
România, având în vedere:
- precizarea anului în care a fost adoptată o constituţie din România şi numirea unei
personalităţi istorice implicate;
- menţionarea a două cauze care au determinat elaborarea unei constituţii din România;
- prezentarea unei asemănări şi a unei deosebiri dintre prevederile a două dintre constituţiile
din România, referitoare la instituţiile statului;
- menţionarea a două prevederi ale unei constituţii din România, referitoare la drepturile şi
libertăţile cetăţenilor;
- prezentarea unei consecinţe a adoptării uneia dintre constituţiile României;
- formularea unui punct de vedere referitor la rolul legii fundamentale în evoluţia politică a
României şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării,

evidenţierea relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice
(coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant,
respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Total test 90 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu

Total 100 puncte
INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI PRAHOVA
OLIMPIADA DE ISTORIE – ETAPA LOCALĂ – Februarie 2017
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE
Clasa a XII-a

SUBIECTUL I:
1. câte 2 puncte pentru precizarea a două deosebiri referitoare la spaţiul, respectiv, perioada
istorică la care fac referire textele B şi C; (2p x 2 = 4p)
2. câte 1 punct pentru precizarea, pe baza surselor A, B, şi C a statelor cu care domnii români
încheie alianţe; (1p x 3 = 3p)
3. 2 puncte pentru menţionarea, pe baza sursei A şi C a câte unei asemănări referitoare la un
motiv al încheierii acestor alianţe;
câte 2 puncte pentru selectarea câte unei informaţii din textul A, respectiv textul C, prin
care să se susţină asemănarea menţionată; (2p x 2 = 4p)
4. câte 3 puncte pentru menţionarea pe baza sursei A şi B, a câte unei consecinţe militare a
încheierii tratatelor; (3p x 2 = 6p)
5. câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza sursei B şi C, a câte unei informaţii referitoare
la statul conducătorilor celor două state medievale româneşti. (3p x 2 = 6p)
6. 3 puncte pentru formularea oricărui punct de vedere despre rolul Ţărilor Române în cadrul
relaţiilor internaţionale
3 puncte pntru folosirea ca argument a oricărei informaţie din sursa C.
7. 3 puncte pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la implicarea voievozilor din
spaţiul românesc în acţiunile militare din secolele al XV-lea – al XVI-lea;
Câte 3 puncte pntru folosirea ca argument a oricăror două informaţii, în afara celor
menţionate în sursele A, B şi C. (3p x 2 = 6p)
Total 40 puncte

SUBIECTUL II:
Informaţia istorică – 40 de puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru precizarea anului în care a fost adoptată o constituţie din România;
- 2 puncte pentru numirea unei personalităţi istorice implicate;
- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două cauze care au determinat elaborarea unei
constituţii din România; (3p x 2 = 6p)
- câte 2 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări şi a oricărei deosebiri dintre
prevederile a două dintre constituţiile din România, referitoare la instituţiile statului;
(2p x 2 = 4p)
- câte 3 puncte pentru prezentarea asemănarii şi a deosebirii menţionate prin evidenţierea
relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; (3p x 2 = 6p)
câte 1 punct pentru utilizarea doar a câte unui exemplu/ a câte unei caracteristici
referitoare la asemănarea şi deosebirea menţionate;
- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două prevederi ale unei constituţii din
România, referitoare la drepturile şi libertăţile cetăţenilor; (3p x 2 = 6p)
- 2 puncte pentru menţionarea oricărei consecinţe a adoptării uneia dintre constituţiile
României;
- 3 puncte pentru prezentarea consecinţei menţionate prin evidenţierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;
1 punct pentru utilizarea doar a câte unui exemplu/ a câte unei caracteristici referitoare la
faptul istoric menţionat;
- 3 puncte pentru formularea unui punct de vedere despre rolul legii fundamentale în
evoluţia politică a României;
- câte 3 puncte pentru susţinerea punctului de vedere formulat prin oricare două argumente
istorice. (3p x 2 = 6p)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel:

1 puncte pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii);
1 punct pentru (introducere - cuprins - concluzii);
0 puncte pentru text nestructurat;
2 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât compoziţia să probeze
înţelegerea procesului istoric;
1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect;
0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză-efect;
2 puncte pentru argumentarea istorică; (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin
utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi
concluzia);
1 punct pentru coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt
istoric relevant;
0 puncte pentru lipsa argumentării istorice;
2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric;
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric;
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;
1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu;
0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu. Total 50 puncte

Total test 90 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu

Total 100 puncte

Nu se acorda punctaj intermediar!