MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT ,,ALECU RUSSO” DIN BĂLȚI

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE SOCIALE
CATEDRA DE DREPT

REFERAT
Tema: Protecția juridică a aerului atmosferic

A elaborat: Balan Nicolae

Studentă grupei DR21R
Profesor: Grigoraș Ruslan
 I. Conceptul de atmosferă și necesitatea protejării acestuia
Legea nr.1422 din 17.12.1997 privind protecția aerului atmosferic1 definește aerul ca fiind
amestec unic de gaze (azot şi oxigen, mici cantităţi de argon, neon, heliu, cripton, xenon, radon,
dioxid de carbon, hidrogen, vapori de apă şi diverse particule) de importanţă vitală majoră, în
care pot vieţui organisme vii, cel mai mobil component al mediului, nedefinit prin hotare şi care,
ca urmare a mişcării maselor sale, răspîndeşte urmările influenţei antropogene la distanţe
imprevizibile.

Atmosfera este considerată un mediu de tranzit pentru poluanţi, dar un mediu în care se
propagă cel mai repede şi parcurg distanţe mult mai mari decât în alte medii. Poluarea aerului nu
cunoaşte frontiere naţionale, ea este un fenomen transfrontalier ce constituie în prezent o
problemă globală, fapt ce impune o cooperare internaţională dar şi o reglementare la nivel
mondial adecvată şi eficientă, de natură să prevină poluarea atmosferică prin acţiuni asupra
stabilirii surselor de poluare, prin măsuri impuse tuturor utilizatorilor aerului.2

Poluarea aerului nu este mereu vizibilă, dar efectele sale sunt foarte reale. Atunci când
calitatea aerului este proastă, plătim scump: se pierd vieți omenești, costurile medicale sunt
ridicate și se irosesc zile lucrătoare din cauza bolilor. Poluanții emiși în atmosferă constituie
cauza unor grave și actuale probleme de mediu, cum ar fi acidifierea, precipitațiile acide, efectul
de seră, distrugerea stratului de ozon și schimbarea climei, etc.3

Clima de pe planeta noastră se schimbă. Numeroase gaze care determină schimbările

climatice sunt și poluanţi atmosferici cunoscuţi, care ne afectează sănătatea și mediul. În
numeroase moduri, îmbunătăţirea calităţii aerului poate stimula, de asemenea, eforturile de
atenuare a schimbărilor climatice și invers. Poluarea atmosferică este o problemă la nivel
mondial. Poluanții atmosferici emiși într-o țară pot fi transportați în atmosferă, contribuind sau
ducând la o calitate scăzută a aerului în alte zone.4

Calitatea aerului atmosferic în Republica Moldova este influenţată de emisiile provenite

din trei tipuri de surse poluante:
- Sursele staţionare fixe, care includ centralele electrotermice (CET-urile) şi cazangeriile,
întreprinderile industriale în funcţiune;
- Sursele mobile, care includ transportul auto, feroviar, aerian, fluvial şi tehnica agricolă;

1
Monitorul Oficial nr 44-46 din 21.05.1998
2
https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/dreptul-mediului/capitolul-vii-protectia-juridica-a-
atmosferei/
3
http://www.mediu.gov.md/ro/node/165
4
Ibidem
- Transferul transfrontalier de noxe.5
Cei mai importanți poluanți rezultați din aceste procese sunt: oxizii de carbon, de sulf, de azot,
particulele în suspensie, formaldehida, benz(a)pirenul etc. Poluarea spațiului aerian de la surse
fixe și mobile nu este uniformă. Gradul de poluare a spațiului aerian urban este mai mare față de
cel rural pe motivul existenței în orașe a întreprinderilor industriale majore, obiectivelor termo-
energetice și termice și traficului intens al transportului auto.
 
Principala sursă de poluare a aerului atmosferic este transportul auto, cota căruia constituie
cca 88% din emisiile totale de la sursele de poluare (fixe şi mobile) ale bazinului aerian. Din
aceste surse provin emisii în cantităţi mari de hidrocarburi, oxizi de carbon, oxizi de azot şi de
sulf, etc., în funcţie de diferiţi factori: calitatea combustibilului utilizat, starea tehnică a
vehiculelor, numărul unităţilor de transport exploatat, etc.
II. Protecția juridică a aerului atmosferic

Reprezentând un fenomen prin excelenţă transfrontalier şi internaţional cu implicaţii

îndeosebi regionale, poluarea aerului reclamă, în vederea combaterii şi diminuării sale, o
cooperare riguroasă între ţările continentului nostru, însoţită de mijloace şi instrumente juridice
adecvate.6 Din aceste considerente a fost adoptată Convenţia privind poluarea atmosferică
transfrontalieră de la Geneva, din 1979.

Convenţia asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe distanţe lungi a fost semnată la

Geneva în data de 13 noiembrie 1979, fiind pînă în prezent ratificată de 49 de state din Europa,
America şi Asia. Republica Moldova a aderat la această Convenţie la 9 iunie 1995 în baza
Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova nr. 399-XIII din 16 martie 1995 (Monitorul Oficial
Nr.4 aprilie 1995).

Convenţia de la Rotterdam are drept scop să încurajeze împărţirea responsabilităţilor şi

cooperarea dintre părţi în domeniul comerţului internaţional cu anumiţi produşi chimici
periculoşi, pentru a proteja sănătatea populaţiei şi mediul de eventuale daune şi pentru a
contribui la utilizarea raţională, din punctul de vedere ecologic, a acestor produşi, facilitând
schimbul de informaţii cu privire la caracteristicile lor, instituind un procedeu naţional de luare a
deciziilor, aplicabil importului şi exportului acestora, şi asigurând comunicarea acestor decizii
părţilor.7

5
Ibidem
6
https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/dreptul-mediului/capitolul-vii-protectia-juridica-a-
atmosferei/
7
http://www.moldovapops.md/management/get/2-4
 În cadrul Convenției au fost adoptate 8 Protocoale. Din aceste 8 protocoale Republica
Moldova a ratificat două din ele și a semnat unul. Protocolul privind Poluanţii Organici
Persistenţi; Protocolul privind Metalele Grele adoptate la Aarhus, la 24 iunie 1998. În prezent,
pe plan mondial sunt Parte:
20 state - Protocolul privind Poluanţii Organici Persistenţi
18 state - Protocolul privind Metalele Grele.
Republica Moldova a ratificat aceste două Protocoale la 01.10.2002, în baza Hotărârii
Parlamentului Nr. 1018-XV din 25 aprilie 2002.

Protocolul pentru combaterea acidificării mediului, eutroficării şi depozitării ozonului în

stratul inferior al atmosferei adoptat la Gothenburg, la 30 noiembrie 1999. În prezent, pe plan
mondial, 12 state sunt Parte la acest Protocol. Republica Moldova a semnat acest Protocolul la
23 mai 2000.

Aspectele juridice privind ameliorarea calităţii aerului atmosferic, prevenirea şi reducerea

emisiilor care au efecte nocive asupra atmosferei sînt reflectate în special:

 Legea privind protecţia aerului atmosferic

 Legea privind plata pentru poluarea mediului8

Legea nr.1422 din 17.12.1997 privind protecția aerului atmosferic9 are drept obiective
păstrarea purităţii şi ameliorarea calităţii aerului atmosferic component al mediului, prevenirea şi
reducerea efectelor nocive ale factorilor fizici, chimici, biologici, radioactivi şi de altă natură
asupra atmosferei, cu consecinţe nefaste pentru populaţie şi/sau mediul înconjurător.

Persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activităţi de producţie generatoare de emisii

poluante în aerul atmosferic sînt obligate:

a) să întreprindă acţiuni de ordin economico-organizatoric, tehnic şi de altă natură pentru a

asigura îndeplinirea condiţiilor şi reglementărilor autorizaţiilor de emisie, să respecte normele de
protecţie a aerului;

b) să ia măsuri în scopul reducerii emisiilor de poluanţi;

c) să asigure menţinerea în bună stare, funcţionarea eficientă şi continuă şi controlul

instalaţiilor, utilajelor şi aparatelor pentru purificarea emisiilor;

8
http://www.moldovapops.md/management/get/2-4
9
Monitorul Oficial nr 44-46 din 21.05.1998
 d) să ţină evidenţa permanentă a compoziţiei, calităţii şi cantităţii emisiilor de poluanţi în
atmosferă;

e) să creeze reţeaua de automonitorizare şi înregistrare automată a emisiilor de poluanţi în

aerul atmosferic, precum şi de folosire a unei metodologii unitare de culegere şi prelucrare
primară a datelor, cu transmiterea lor către subdiviziunile teritoriale de mediu;

f) să respecte principiul “cel care poluează - plăteşte” în limitele normelor stabilite, cu

transferul taxelor respective pentru emisiile de poluanţi către fondurile ecologice.10

III. Răspunderea juridică pentru poluarea aerului

Nerespectarea obligaţiilor legale privind protecţia şi ocrotirea atmosferei atrage

răspunderea contravenţională, penală sau civilă, după caz:

a) depăşire a normativelor ELA de poluanţi;

b) depăşire a normativelor influenţei fizice nocive asupra aerului atmosferic;

c) emisie a poluanţilor în atmosferă fără autorizaţia organului de stat abilitat;

d) încălcare a regulilor de exploatare şi neutilizare a utilajului, aparatajului, instalaţiilor

care servesc pentru purificarea şi controlul emisiilor în atmosferă;

e) dare în exploatare a întreprinderilor noi şi a celor reconstruite, a instalaţiilor şi a altor

obiective neconforme ;

f) producere şi exploatare a mijloacelor de transport la care concentraţia emisiei de

poluanţi depăşeşte normativele CMA de poluanţi; depăşeşte normativele CMA de poluanţi;

g) implementare a descoperirilor ştiinţifice, invenţiilor, propunerilor de raţionalizare, de

noi sisteme tehnologice, substanţe şi materiale, precum şi aplicare a utilajului tehnologic şi a
altor obiecte, substanţe şi materiale de import neconforme cu reglementările naţionale privind
protecţia aerului atmosferic şi neînzestrate cu certificate de calitate a producţiei şi cu mijloace
tehnice de control al emisiilor de poluanţi;11

Persoanele care prin activitatea lor au contribuit la poluarea aerului atmosferic sînt obligate
să repare prejudiciul cauzat în modul prevăzut de legislație. Repararea prejudiciului se face
benevol sau în baza deciziei instanței judecătorești, în corespundere cu taxele aprobate și
metodologia de calculare a cuantumului plății pentru prejudiciul cauzat, iar în lipsa acestora- în

10
Legea nr. 1422 din 17.12.1997 privind potecția aerului atmosferic. În Monitorul Oficial 21.05.1998 nr. 44-46.
11
Ibidem art. 32
mărimea cheltuielilor suportate de facto pentru restabilirea stării aerului atmosferic, luînd-se în
calcul pierderile suportate.
Bibliografie:

1. Monitorul Oficial
2. Legea nr. 1422 din 17.12.1997 privind potecția aerului atmosferic
3. http://www.moldovapops.md/management/get/2-4
4. https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/dreptul-mediului/capitolul-vii-protectia-
juridica-a-atmosferei/
5. http://www.mediu.gov.md/ro/node/165