1997 în alte calendare

Ab urbe condita 2750

Calendarul armean 1446

ԹՎ ՌՆԽԶ

Calendarul Bahá'í 153 / 154

Calendarul bengalez 1403 / 1404

Calendarul berber 2947

Calendarul bizantin 7505 / 7506

Calendarul budist 2541

Calendarul burmez 1359

Calendarul chinezesc 4693 / 4694

Calendarul coptic 1713 / 1714

Calendarul ebraic 5757 / 5758

Calendarul etiopian 1989 / 1990

Calendarul republican francez CCV / CCVI

205 / 206

Calendarul hindus

Vikram Samvat 2052 / 2053

Shaka Samvat 1919 / 1920

Calendarul iranian 1375 / 1376

Calendarul islamic 1417 / 1418

Calendarul japonez Heisei 9

(平成 9 年)

Calendarul coreean

Era Dangun 4330

Era Juche 86

Calendarul minguo ROC 86

民國 86 年

Calendarul seleucid 2308 / 2309

Calendarul tailandez 2540

1997 (MCMXCVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o

zi de miercuri.

Evenimente[modificare | modificare sursă]
1997
 Tony Blair devine prim-ministru
al Regatului Unit. Vizita președintele
american Bill
Clinton la București.

Funeraliile Prințesei Diana la 6 septembrie 1997, la Londra.

Ianuarie[modificare | modificare sursă]

 7 ianuarie: Președintele Constantinescu a convocat într-o ședință

extraordinară Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) cu scopul de a găsi acele
căi de acțiune care să facă mai eficientă lupta împotriva corupției. Emil
Constantinescu afirmă că atât corupția cât și crima organizată au atins un nivel care
pune în pericol siguranța națională. A fost înființat Consiliul Național de Acțiune
împotriva Corupției și Crimei Organizate.[1]
 10 ianuarie: Miron Cozma, liderului minerilor din Valea Jiului, a fost arestat
pentru mineriada din septembrie 1991.
 13 ianuarie: Emil Constantinescu face prima vizită oficială din mandatului său
la Varșovia, la invitația președintelui Poloniei, Aleksander Kwaśniewski.
 16 ianuarie: Victor Ciorbea prezintă, la primăria Capitalei, bilanțul celor 200 de
zile cât a fost primar general. Viceprimarul Viorel Lis, a fost desemnat primar
general interimar al Capitalei pentru 6 luni, după care, în urma alegerilor anticipate,
urmează să fie desemnat un nou primar general al Capitalei.
 20 ianuarie: Bill Clinton începe al doilea mandat ca președinte al Statelor Unite.
 21 ianuarie: Ion Iliescu președintele PDSR critică noii guvernanți acuzându-i de
„diletantism, lipsă de profesionalism și acțiuni brutale”. În ciuda acestora, anunță că
PDSR va analiza posibilitatea realizării unui pact politic și social cu noua Putere.
 22 ianuarie: Madeleine Albright devine prima femeie secretar de stat al Statelor
Unite.
 23 ianuarie: Guvernul elvețian anunță acordul privind crearea unui fond de
ajutorare a victimelor Holocaustului.
 27 ianuarie: În Burkina Faso a fost revizuită constituția adoptată la 11 iunie 1991.
Februarie[modificare | modificare sursă]

 4 februarie: După o primă contestare a rezultatelor, președintele sârb, Slobodan

Milošević, recunoaște victoria opoziției în alegerile din noiembrie 1996.
 17 februarie: După numeroase amânări, guvernul Ciorbea anunță pachetul de
măsuri de reformă și de protecție socială a populației. Se vor închide primele
întreprinderi nerentabile, ceea ce provoacă proteste de stradă violente.
 21 februarie: Începe vizita de două zile în România a președintelui
francez Jacques Chirac, care a reafirmat susținerea Franței față de aderarea
României „în primul val” al extinderii NATO, alături de Polonia, Ungaria și Republica
Cehă.
 21 februarie: Guvernul Ciorbea anulează actul prin care regelui Mihai îi fusese
retrasă cetățenia română. O săptămână mai târziu fostul rege sosește în țară
încheind un exil de 49 de ani.
 22 februarie: La Roslin, Scoția, oamenii de știință anunță că o fost clonată o oaie
pe nume Dolly, care s-a născut în iulie 1996. Cea mai faimoasă oaie din lume a trăit
șase ani.
 23 februarie: Pugilistul român Mihai Leu, a cucerit titlul mondial al categoriei
semi-mijlocie, versiunea WBO, învingându-l la puncte pe Santiago
Samaniego (Panama), într-un meci disputat la Hamburg. El devine primul boxer
român care cucerește o centură cu diamante la box profesionist.
 23 februarie: Are loc un incendiu la bordul navetei spațiale rusești Mir.
 27 februarie: Divorțul devine legal în Irlanda.
Martie[modificare | modificare sursă]

 20 martie-23 martie: S-a desfășurat, la București, Forumul Crans Montana.

 22 martie: Cometa Hale–Bopp, clasată printre primele opt ale secolului ca
mărime și luminozitate, s-a aflat cel mai aproape de Pământ.
 27 martie: Tara Lipinski, în vârstă de 14 ani devine cea mai tânără campioană a
lumii la patinaj artistic.
Aprilie[modificare | modificare sursă]

 13 aprilie: Americanul Tiger Woods, în vârstă de 21 ani, a devenit cel mai tânăr

câștigător al turneului Masters de golf.
 13 aprilie: Fostul suveran al României, Mihai I, începe un turneu neoficial în
Olanda, Belgia, Norvegia, pentru a susține aderarea României la NATO.
 30 aprilie: Virgil Măgureanu, directorul SRI, anunță ăn Parlament, odată cu
Raportul de activitate al SRI, demisia sa din această funcție.
Mai[modificare | modificare sursă]

 1 mai: Partidul Laburist obține cea mai mare victorie din ultimii 150 de ani în
scrutinul legislativ de la 1 mai 1997, ajungând la putere pentru prima oară după
1979. Tony Blair este învestit oficial de către Regina Elisabeta a II–a cu formarea
guvernului.
 3 mai: După îndelungi discuții, România semnează la Kiev Tratatul de bună
vecinătate cu Ucraina.
 3 mai: Katrina and the Waves câștigă Eurovision 1997 pentru Marea Britanie cu
piesa Love Shine A Light.
 10 mai: Papa Ioan Paul al II-lea vizitează Libanul.
 11 mai: Computerul IBM Deep Blue îl învinge pe Garry Kasparov. Este prima
dată când un calculator învinge un campion mondial la șah.
 12-13 mai: Președintele Băncii Mondiale face o vizită în România, primă vizită a
unui președinte al Băncii Mondiale după 1977. La sfârșitul vizitei, Wolfensohn
declară că apreciază „enormul progres realizat în ultimele cinci luni pe calea
reformelor” și că Banca Mondială va acorda României împrumuturi de 805 milioane
de dolari în loc de 500 de milioane cum anticipase guvernul.[2]
 16 mai: Președintele Republicii Democrate Congo, Mobutu Sese Seko, este
exilat din Zair.
 23 mai: Guvernul Ciorbea modifică prin Ordonanță de Urgență Legea
administrației publice locale. Noutatea, contestată de opoziție, constă în dreptul
minorităților de a folosi și limba maternă în administrația publică locală unde
minoritarii totalizează cel puțin 20% din populație.[2]
 25-27 mai: Vizita oficială a președintelui Ungariei Árpád Göncz în România,
prima după 25 de ani de când un președinte al Ungariei vizitează România.
 26 mai: Parlamentul votează cu 381 voturi pentru și 11 împotrivă noul director
al SRI, în persoana deputatului PNL, Costin Georgescu.
Iunie[modificare | modificare sursă]

 20-22 iunie: La Denver, SUA, are loc Summitul G7 al celor mai puternic
industrializate state. La discuția despre extinderea NATO de la Madrid pozițiile
sunt: Statele Unite susține aderarea doar a Cehiei, Poloniei și Ungariei, în timp
ce Franța, Italia, Spania, Portugalia, Belgia, Grecia, Turcia, Luxemburg și Canada in
sistă pentru includerea pe lista admișilor pentru extinere și a României și Sloveniei.[3]
 30 iunie: Hong Kong revine sub suveranitatea Republicii Populare Chineze, la
miezul nopții, după 156 de ani de administrație britanică.
Iulie[modificare | modificare sursă]

 4 iulie: Nava spațială americană Pathfinder a aterizat pe Marte.

 8 iulie: Liderii statelor membre NATO au căzut de acord să
invite Polonia, Cehia și Ungaria să înceapă negocierile de aderare la Alianța Nord-
Atlantică (NATO) în primul val. România și Slovenia au fost nominalizate drept
principali candidați în momentul revizuirii procesului de extindere, în 1999.
 9 iulie: Pugilistul american Mike Tyson a fost suspendat temporar din meciurile
de box, ca pedeapsă pentru faptul că, înainte cu câteva zile, îl mușcase pe Evander
Holyfield de ureche.
 10 iulie: Președinții SUA și Franței, Bill Clinton și Jacques Chirac, au devenit
cetățeni de onoare ai municipiului București.
 11 iulie: Președintele Statelor Unite, Bill Clinton, a venit într-o vizită scurtă de 8
ore la București, ocazie cu care s-a lansat parteneriatul strategic bilateral româno-
american. Clinton a fost al doilea președinte american în exercițiu, după Richard
Nixon, care a vizitat România. Clinton și Constantinescu au mers în Piața
Universității unde au fost întâmpinați de o mulțime impresionantă.
 12-19 iulie: Președintele Emil Constantinescu, însoțit de o echipă de miniștri și
oameni de afaceri, face o vizită în Japonia, unde se întâlnește cu premierul
Hashimoto și cu împăratul Akihito. Guvernul japonez a acordat un împrumut de 194
milioane dolari României pentru proiecte de infrastructură, primul împrumut acordat
unui stat din Europa de Est. De asemenea s-a acordat un împrumut nerambursabil
de 500.000 dolari pentru refacerea Operei din Iași.
 15 iulie: Slobodan Milošević este ales președinte al R. F. Iugoslavia. Este învestit
în funcție pe 25 iulie.
 16 iulie: Uniunea Europeană lansează un document care avizează începerea
negocierilor de aderare la UE pentru cinci state central-
europene: Polonia, Cehia, Ungaria, Estonia, Slovenia la care se adaugă Cipru.
Celelalte state candidate – România, Bulgaria, Slovacia, Letonia, Lituania – trebuie
să mai aștepte alte etape de evaluări care se vor face anual.[4]
 24 iulie: Generalul de divizie Ioan Talpeș își înaintează demisia din funcția de șef
al Serviciului de Informații Externe (SIE).
 30 iulie: Prin decret prezidențial, Cătălin Harnagea este numit la conducerea SIE.
August[modificare | modificare sursă]

 4 august: Jeanne Calment, cea mai longevivă persoană din lume, a murit la

vârsta de 122 ani și 164 zile, la Arles, Franța.
 7 august: La încheierea misiunii sale la București, negociatorul-șef al FMI declară
că macrostabilizarea economică pe care România a realizat-o trebuie susținută de
un ritm mai accelerat al reformelor, în primul rând prin privatizarea întreprinderilor
industriale mari și mijlocii, mai ales a celor mari consumatoare de energie și care
înregistrează pierderi. România va beneficia de eliberarea celei de a doua tranșe
(86 milioane dolari) din împrumutul încheiat cu FMI.
 7 august: Guvernul Ciorbea dă publicității încă o listă cu 17 societăți comerciale
propuse pentru lichidare cu datorii de circa 2000 miliarde lei; în februarie dăduse
publicității o listă cu 222 de societăți nerentabile, iar în iulie o listă cu 154 de
societăți.[5]
 24 august: Președintele Fondului Proprietății de Stat (FPS), Sorin Dimitriu,
declară că în ultimele opt luni, FPS a privatizat peste 1.100 de societăți comerciale,
dintre care 140 mari și mijlocii. Alte 470 de societăți mari și mijlocii se află în diverse
stadii de privatizare.[5]
 31 august: Prințesa Diana este dusă la spital după un accident de mașină
petrecut la scurt timp după miezul nopții în tunelul Pont de l'Alma din Paris. A fost
declarată decedată la ora 4 dimineața.
Septembrie[modificare | modificare sursă]

 4 septembrie: Echipa feminină de gimnastică a României cucerește medalia de

aur la Campionatele Mondiale, desfășurate la Lausanne, Elveția, ediția 33.
 4 septembrie: Tribunalul București aprobă înființarea partidului Alianța pentru
România (ApR), fondat din grupul disident desprins din PDSR: Teodor
Meleșcanu, Mircea Coșea, Iosif Boda. În 2002 ApR a fuzionat cu Partidul Național
Liberal.[6].
 6 septembrie: Guvernul Ciorbea emite mai multe acte normative necesare în
procesul de restructurare din sectorul minier, oferind salarii compensatorii. Până la
10 septembrie au fost disponibilizate aproximativ 49.000 de persoane; pentru că
numărul celor care cereau disponibilizarea creștea alarmant, peste o lună guvernul
 a modificat ordonanța, dispunând ca numărul de disponibilizări să fie stabilit de
conducerile regiilor autonome sau ale societăților comerciale.[7]
 6 septembrie: La Westminster Abbey au loc funeraliile prințesei Diana, urmărite
de peste 1 miliard de telespectatori din întreaga lume.
 11 septembrie: Mircea Ciumara, ministrul finanțelor, declară în Senat că s-a
identificat recent la Banca Agricolă o pierdere de 800 de miliarde lei, pe lângă cea
de 2.700 de miliarde de lei, deja cunoscută.[7] Conform lui Adrian Vasilescu, director
al Direcției Comunicare din BNR, cauza stării critice a băncii este „excesul de
intervenții birocratico-administratve din guvernarea anterioară”. Banca a acordat
credite aprobate prin HG, legi și ordonanțe cu garanția statului; ulterior aceste
credite n-au fost rambursate.[7]
 17 septembrie: Guvernul preia la datoria publică pierderi ale Bancorex în valoare
de 5.000 miliarde de lei. Acestea au rezultat din importurile energetice făcute în
1996 de bancă, din rezervele sale valutare, pentru Compania Română de Petrol și
Renel.[7]
 24 septembrie: Conferință de presă a președintele Emil Constantinescu care
afirmă „În șapte ani avuția națională a fost jefuită și o parte importantă din economie
– distrusă. (...) Mulți dintre cei care ne-au condus au fost orbiți de dorința câștigului
rapid sau au acceptat această situație. Astăzi plătim cu toții prețul enorm al acestei
orbiri”.[8] A doua zi, fostul premier Nicolae Văcăroiu răspunde că de corupție se face
vinovată actuala putere.[8]
Octombrie[modificare | modificare sursă]

 8 octombrie: La București încep mitingurile de protest ale revoluționarilor, ca

urmare a intenției guvernului Ciorbea de a restrânge privilegiile oferite de Lege doar
la urmașii decedaților și la răniții în Revoluția din decembrie 1989. De asemenea,
guvernul voia și eliminarea dobândirii nejustificate a certificatelor de revoluționar. 88
de revoluționari intră în greva foamei în Piața Revoluției. Dan Iosif împreună cu alți
revoluționari se leagă cu lanțuri de gardul clădirii Senatului.[9]
 8 octombrie: A fost lansat Yahoo! Mail, un serviciu gratuit de poștă electronică.
 26 octombrie: Jacques Villeneuve își câștigă singurul titlu mondial în Formula 1.
 30 octombrie: Prim-ministrul Victor Ciorbea promite revoluționarilor aflați în greva
foamei sau în fața Senatului să retragă din Parlament proiectul de modificare a legii
până când o comisie va termina de analizat fiecare dosar de revoluționar pentru a
elimina cazurile de impostură.[9]
Noiembrie[modificare | modificare sursă]

 1 noiembrie: Ion Caramitru, ministrul Culturii, și-a înaintat demisia, motivând că

nu poate fi de acord cu modul în care s-a cedat presiunii prin care revoluționarii
conduși de Dan Iosif au încercat să-și mențină privilegii nemeritate. La propunerea
prim-ministrului Caramitru a acceptat să rămână în funcție până la sfârșitul anului
1997.[10] În ianuarie 1997, după întrevederi cu premierul, Ion Caramitru acceptă să
rămână în funcție, renunțând la demisie.
 11 noiembrie: Mary McAleese este aleasă cel de-al 8-lea președinte al Irlandei.
Decembrie[modificare | modificare sursă]

 11 decembrie: Este adoptat acordului privind reducerea emisiilor de gaze cu

efect de seră, la Conferința ONU de la Kyoto, Japonia.
 17 decembrie: A început să emită postul privat de televiziune „Prima TV”.
 22 decembrie: După ce Adrian Severin afirmase cu câteva luni în urmă că la
conducerea unor publicații și partide românești se află persoane în slujba unor
servicii secrete străine, CSAT dă un comunicat pe baza rapoartelor SRI și SIE
conform căruia „nu s-au găsit elemente de natură să susțină” afirmația acestuia.[10]
 23 decembrie: Adrian Severin își dă demisia din funcția de ministru de
Externe. PD propune ca Andrei Pleșu să fie viitorul ministru de Externe.
 29 decembrie: La cererea premierului Victor Ciorbea, Traian Băsescu, ministrul
Transporturilor, își anunță demisia din funcție. Băsescu criticase în mass-media
nesiguranța guvernului în aplicarea reformelor, ritmul lent al acestora și al adoptării
legilor necesare reformelor, întârzierea privatizării și chiar proasta organizare a
ședințelor de guvern.[11]
 30 decembrie: Generalii Victor Atanasie Stănculescu și Mihai Chițac sunt
inculpați ca principali responsabili pentru organizarea represaliilor armatei a
manifestațiilor anticomuniste de la Timișoara din decembrie 1989. Doi ani mai târziu
vor fi condamnați la 15 ani de închisoare.
Nedatate[modificare | modificare sursă]

 Pelicula Pacientul englez primește Premiul Oscar pentru cel mai bun film.

 Stelian Tănase publică Anatomia mistificării. Procesul Noica-Pillat.

Arte, științe, literatură și filozofie[modificare | modificare sursă]

 29 august: Skynet declanșează un război nuclear între Statele Unite ale
Americii și Rusia.

Nașteri[modificare | modificare sursă]
Ianuarie[modificare | modificare sursă]

 4 ianuarie: Andrei Virgil Ivan, fotbalist român (atacant)

 4 ianuarie: Răzvan Ștefan Popa, fotbalist român
 5 ianuarie: Jesús Vallejo Lazaro, fotbalist spaniol
 7 ianuarie: Ayumi Ishida, cântăreață japoneză
 12 ianuarie: Andrei Burlacu, fotbalist român (atacant)
 13 ianuarie: Egan Bernal, ciclist columbian
 15 ianuarie: Valentina Zenere, actriță argentiniană
 17 ianuarie: Jake Joseph Paul, actor american
 23 ianuarie: Shaheen Jafargholi, actor britanic
 29 ianuarie: Yusuf Yazıcı, fotbalist turc
Februarie[modificare | modificare sursă]

 10 februarie: Chloë Grace Moretz, actriță americană de film

 16 februarie: Dragoș Ionuț Nedelcu, fotbalist român
 25 februarie: Isabelle Fuhrman, actriță americană de film
Martie[modificare | modificare sursă]

 2 martie: Becky G (n. Rebbeca Marie Gomez), actriță și cântăreață și

compozitoare americană
 2 martie: Bogi (n. Dallos-Nyers Boglárka), cântăreață maghiară
 3 martie: Karla Camila Cabello Estrabao, cântăreață cubaneză
 14 martie: Liza Gulyaewa, fotomodel rus
 21 martie: Martina Alejandra Stoessel Muzlera, actriță și cântăreață argentiniană
Mai[modificare | modificare sursă]

 28 mai: Ionuț Andrei Radu, fotbalist român (portar)

Iunie[modificare | modificare sursă]

 17 iunie: KJ Apa (Keneti James Fitzgerald Apa), actor neozeelandez de film și

TV
 21 iunie: Ferdinand Zvonimir Habsburg-Lothringen, fiul lui Karl von Habsburg,
Șeful Casei de Habsburg-Lorena
Iulie[modificare | modificare sursă]

 8 iulie: Alexandru Cicâldău, fotbalist român

 11 iulie: Edward Sanda, cântăreț și producător muzical român
 22 iulie: Field Adrianus Cate, actor american de film
August[modificare | modificare sursă]

 5 august: Adam Irigoyen, actor american de film

 8 august: Theo Rose (Theodora Maria Diaconu), cântăreață română
 9 august: Cristian Marian Manea, fotbalist român
 10 august: Kylie Kristen Jenner, personalitate de televiziune, fotomodel,
antreprenoare, personalitate social media și femeie de afaceri americană
 16 august: Greyson Michael Chance, cântăreț american de muzică pop rock și
pianist
Octombrie[modificare | modificare sursă]

 8 octombrie: Bella Thorne (Annabella Avery Bella Thorne), fotomodel,

cântăreață, actriță și regizoare americană
 16 octombrie: Naomi Osaka, jucătoare japoneză de tenis
Noiembrie[modificare | modificare sursă]

 15 noiembrie: Paula Batosa Gibert, jucătoare spaniolă de tenis

Decembrie[modificare | modificare sursă]

 13 decembrie: Karmen (Silvia Claudia Simionescu), cântăreață română de

muzică pop și R&B
 16 decembrie: Zara Maria Larsson, cântăreață și compozitoare suedeză
 21 decembrie: Charlie Tahan, actor american de film

Decese[modificare | modificare sursă]
 5 ianuarie: Prințul Bertil, Duce de Halland (n. Bertil Gustaf Oskar Carl Eugén), 84
ani (n. 1912)
 6 ianuarie: Teiichi Matsumaru, 87 ani, fotbalist japonez (n. 1909)
 8 ianuarie: Melvin Calvin, 85 ani, chimist american, laureat al Premiului
Nobel (1961), (n. 1911)
 8 ianuarie: Phyllis Hartnoll, 90 ani, poetă britanică (n. 1906)
 17 ianuarie: Trần Dần, 70 ani, poet vietnamez (n. 1926)
 17 ianuarie: Clyde William Tombaugh, 90 ani, astronom american (n. 1906)
 25 ianuarie: Karl Werner Aspenström, 79 ani, scriitor suedez (n. 1918)
 28 ianuarie: Louis Pauwels, 76 ani, jurnalist francez (n. 1920)
 28 ianuarie: Geoffrey Frederick Rippon, 72 ani, politician britanic (n. 1924)
 1 februarie: Simion Bughici (n. Simon David), 82 ani, politician român (n. 1914)
 3 februarie: Bohumil Hrabal, 82 ani, romancier ceh (n. 1914)
 10 februarie: Constantin Drâmbă, 90 ani, matematician român (n. 1907)
 13 februarie: Corneliu Cezar, 59 ani, compozitor român (n. 1937)
 19 februarie: Deng Xiaoping, 92 ani, lider de facto comunist chinez (1975-1989),
(n. 1904)
 21 februarie: Josef Posipal, 69 ani, fotbalist german de origine română (n. 1927)

Deng Xiaoping, lider comunist chinez

Jacques-Yves Cousteau, oceanograf francez

Robert Mitchum, actor american

 24 februarie: Ion Voicu, 73 ani, violonist român de etnie romă (n. 1923)

 27 februarie: Gheorghe Enescu, 65 ani, filosof român (n. 1932)
 4 martie: Robert Henry Dicke, 80 ani, fizician american (n. 1916)
 7 martie: Martin Kippenberger, 44 ani, artist german (n. 1953)
 7 martie: Edward Mills Purcell, 84 ani, fizician american laureat al Premiului
Nobel (1952), (n. 1912)
 9 martie: The Notorious B.I.G. (Christopher George Latore Wallace), 24 ani,
rapper american (n. 1972)
 12 martie: Hendrik Brugmans, 90 ani, politician din Țările de Jos (n. 1906)
 13 martie: Ronald Fraser, 66 ani, actor britanic (n. 1930)
 13 martie: Beate Fredanov, 83 ani, actriță română (n. 1913)
 14 martie: Fred Zinnemann, 89 ani, regizor american de origine austriacă, laureat
al Premiului Oscar (n. 1907)
 15 martie: Victor Dumitrescu, 72 ani, fotbalist și antrenor român (n. 1924)
 19 martie: Willem de Kooning, 92 ani, artist american cu origine din Țările de Jos
(n. 1904)
 30 martie: Romeo Vilara, 69 ani, jurnalist român (n. 1927)
 2 aprilie: David Shahar, 70 ani, scriitor israelian (n. 1926)
 2 aprilie: Tomoyuki Tanaka, 86 ani, producător de film, japonez (n. 1910)
 3 aprilie: Mariana Drăghicescu, 44 ani, interpretă română de muzică populară
(n. 1952)
 4 aprilie: Attila Zonda, 46 ani, politician român (n. 1950)
 5 aprilie: Irwin Allen Ginsberg, 70 ani, poet american (n. 1926)
 14 aprilie: Petru Creția, 70 ani, eminescolog român (n. 1927)
 17 aprilie: Haim Herzog, 78 ani, general și politician israelian, al 6-lea președinte
al Israelului (1983-1993), (n. 1918)
 25 aprilie: Lidia Istrati, 55 ani, politiciană din R. Moldova (n. 1941)
 29 aprilie: Mike Royko, 64 ani, jurnalist american (n. 1932)
 3 mai: Louis, Prinț Napoléon (n. Louis Jérôme Victor Emmanuel Léopold Marie),
83 ani (n. 1914)
 16 mai: Puiu Călinescu (n. Alexandru Călinescu), 76 ani, actor român de
comedie (n. 1920)
 16 mai: Giuseppe De Santis, 80 ani, regizor de film italian (n. 1917)
 22 mai: Alfred Day Hershey, 88 ani, chimist american (n. 1908)
 26 mai: Cezar Baltag, 57 ani, poet român (n. 1939)
 29 mai: Jeff Scott Buckley, 30 ani, cântăreț, chitarist și compozitor american
(n. 1966)
 1 iunie: Nikolai Tihonov, 92 ani, om politic rus (n. 1905)
 9 iunie: Alexi Ivanov, 74 ani, politician bulgar (n. 1922)
 13 iunie: Ladislau Ludovic Bonyhádi, 74 ani, fotbalist maghiar (n. 1923)
 18 iunie: Héctor Casimiro Yazalde, 51 ani, fotbalist argentinian (atacant),
(n. 1946)
 25 iunie: Jacques-Yves Cousteau, 87 ani, oceanograf francez (n. 1910)
 26 iunie: Israel Kaʻanoʻi Kamakawiwoʻole, 38 ani, muzician hawaiian (n. 1959)
 30 iunie: Gyula Benkő, 78 ani, actor maghiar (n. 1918)
 1 iulie: Robert Charles Durman Mitchum, 79 ani, actor american de film (n. 1917)
 

James Stewart, actor american de origine scoțiană

Diana, Prințesă de Wales

Maica Tereza, călugăriță catolică albaneză stabilită în India, laureată a Premiului Nobel

 2 iulie: James Maitland Stewart, 89 ani, actor american de film de origine

scoțiană (n. 1908)
 4 iulie: Miguel Najdorf, 87 ani, șahist argentinian de origine poloneză (n. 1910)
 5 iulie: Ioan Alexandrescu, 84 ani, compozitor român (n. 1912)
 9 iulie: Georgeta Năpăruș, 67 ani, pictoriță română (n. 1930)
 15 iulie: Gianni Versace, 50 ani, creator italian de modă (n. 1946)
 16 iulie: Dora Maar (n. Henriette Theodora Markovitch), 89 ani, fotografă și
pictoriță franceză (n. 1907)
 22 iulie: Vladimir Andrunachievici, 80 ani, matematician rus (n. 1917)
 25 iulie: Natallia Arsiennieva, 93 ani, poetă belarusă (n. 1903)
 26 iulie: Rogelio R. Sikat, 57 ani, scriitor filipinez (n. 1940)
 2 august: William Seward Burroughs, 83 ani, romancier american (n. 1914)
 4 august: Jeanne Louise Calment, 122 ani, supercentenară franceză (n. 1875)
 6 august: Tom Normanton, 80 ani, politician britanic (n. 1917)
 8 august: Joseph Aquilina, 78 ani, scriitor maltez (n. 1919)
 9 august: Eugen Todoran, 78 ani, critic literar român (n. 1918)
 17 august: Victor Tulbure (n. Victor Popescu), 72 ani, poet român (n. 1925)
 24 august: Luigi Villoresi, 88 ani, pilot italian de Formula 1 (n. 1909)
 27 august: Sotiria Bellou, 76 ani, cântăreață greacă (n. 1921)
 27 august: Johannes Edfelt (Bo Johannes Edfelt), 92 ani, scriitor suedez
(n. 1904)
 29 august: Victor Aurelian Săhleanu, 73 ani, antropolog român (n. 1924)
 30 august: Frunze Dovlatian, 70 ani, actor și regizor armean (n. 1927)
 30 august: Ernest Wilimowski (n. Ernst Otto Prandella), 81 ani, fotbalist polonez
(atacant), (n. 1916)
 31 august: Diana, Prințesă de Wales (n. Diana Frances Spencer), 36 ani
(n. 1961)
 1 septembrie: Zoltán Czibor Suhai, 68 ani, fotbalist maghiar (atacant), (n. 1929)
 2 septembrie: Julien Binford, 88 ani, pictor american (n. 1908)
 4 septembrie: Hans Jürgen Eysenck, 81 ani, psiholog britanic (n. 1916)
 5 septembrie: Radu Boureanu, 91 ani, pictor român (n. 1906)
 5 septembrie: Maica Tereza (n. Anjezë Gonxhe Bojaxhiu), 87 ani, călugăriță
catolică albaneză stabilită în India, laureată a Premiului Nobel (1979), (n. 1910)
 6 septembrie: Percy Howard Newby, 79 ani, scriitor și director de radio, englez
(n. 1918)
 7 septembrie: Mobutu Sese Seko (n. Joseph-Désiré Mobutu), 66 ani,
președintele Zairului (azi R.D. Congo), (1965-1997), (n. 1930)
 11 septembrie: Anatoli Polosin, 62 ani, fotbalist și antrenor rus (n. 1935)
 14 septembrie: Matilda Elena Lili Aiteanu, 73 ani, farmacistă și cercetătoare
română (n. 1924)
 17 septembrie: Arșavir Nazaret Acterian, 90 ani, avocat și scriitor armean
(n. 1907)
 18 septembrie: Yehuda Shaari, 77 ani, politician israelian (n. 1920)
 26 septembrie: Péter Zsoldos, 67 ani, scriitor maghiar (n. 1930)
 29 septembrie: Roy Fox Lichtenstein, 73 ani, sculptor și pictor american (n. 1923)
 30 septembrie: Max Emilian Verstappen, pilot belgian de Formula 1
 7 octombrie: Mihai Gere (n. Gerő Mihai), 78 ani, politician român (n. 1919)
 12 octombrie: John Denver (n. Henry John Deutschendorf, jr.), 53 ani, cântăreț și
compozitor american de muzică country și folk (n. 1943)
 13 octombrie: Adil Çarçani, 75 ani, politician comunist albanez și prim-ministru al
Albaniei (1981-1991), (n. 1922)
 16 octombrie: Prințesa Olga a Greciei și Danemarcei, 93 ani (n. 1903)
 17 octombrie: Ben Welden, 96 ani, actor american (n. 1901)
 24 octombrie: Luis Aguilar Manzo, 79 ani, cântăreț și actor mexican (n. 1918)
 24 octombrie: Don Messick (Donald Earl Messick), 71 ani, actor american
(n. 1926)
 1 noiembrie: Alexandru Zamorzaev-Orleanschi, 70 ani, matematician rus
(n. 1927)
 2 noiembrie: Horia Tecuceanu, 68 ani, scriitor român de romane polițiste
(n. 1929)
 

John Denver, cântăreț și compozitor american de muzică country și folk

Corneliu Baba, pictor român

Toshirō Mifune, actor japonez

 5 noiembrie: Isaiah Berlin, 88 ani, filosof politic britanic de etnie evreiască

(n. 1909)
 9 noiembrie: Helenio Herrera Gavilán, 87 ani, fotbalist argentinian (n. 1910)
 13 noiembrie: Alexandru Bârlădeanu, 86 ani, comunist român și senator (1990-
1992), (n. 1911)
 15 noiembrie: Elizza La Porta (n. Eliza Streinu), 95 ani, actriță română (n. 1902)
 15 noiembrie: Nándor Wagner, 75 ani, sculptor japonez născut în România
(n. 1922)
 16 noiembrie: Georges René Louis Marchais, 77 ani, politician francez (n. 1920)
 17 noiembrie: Per Kofstad, 67 ani, chimist norvegian (n. 1929)
 18 noiembrie: John Bird, 71 ani, om politic britanic (n. 1926)
 25 noiembrie: Viorel Mateianu, 59 ani, fotbalist român (atacant), (n. 1938)
 28 noiembrie: Georges Marchal (n. Georges Louis Lucot), 77 ani, actor francez
(n. 1920)
 29 noiembrie: Liviu Constantinescu, 83 ani, fizician român (n. 1914)
 1 decembrie: Stéphane Grapelli, 89 ani, violonist francez (n. 1908)
 1 decembrie: Ștefan-Marius Milcu, 94 ani, medic, biolog și antropolog român,
membru titular al Academiei Române (n. 1903)
 5 decembrie: Eugen Ciceu (aka Eugen Cicero), 57 ani, pianist german născut în
România (n. 1940)
 7 decembrie: Vasile Copilu-Cheatră, 85 ani, poet, eseist, nuvelist român
(n. 1912)
 8 decembrie: Léon Poliakov, 87 ani, istoric francez (n. 1910)
 13 decembrie: Claude Roy, 82 ani, scriitor francez (n. 1915)
 14 decembrie: Ermil Nichifor, 81 ani, medic nefrolog român (n. 1916)
 18 decembrie: Christopher Crosby Farley, 33 ani, actor american (n. 1964)
 20 decembrie: Corneliu Baba, 91 ani, pictor român, membru titular al Academiei
Române (n. 1906)
 20 decembrie: Jim Gibbons, 73 ani, politician irlandez (n. 1924)
 22 decembrie: Liviu Macoveanu, 75 ani, inginer și scriitor român (n. 1922)
 24 decembrie: Toshirō Mifune, 77 ani, actor japonez, de etnie chineză (n. 1920)
 25 decembrie: Myriam Marbé, 66 ani, muziciană română (n. 1931)
 26 decembrie: Cahit Arf, 87 ani, matematician turc (n. 1910)
 26 decembrie: Mircea Veroiu, 56 ani, regizor român (n. 1941)

Premii Nobel[modificare | modificare sursă]

 Fizică: Steven Chu (SUA), Claude Cohen-Tannoudji (Franța), William D.

Phillips (SUA)
 Chimie: Paul D. Boyer (SUA), John E. Walker (Regatul Unit), Jens C.
Skou (Danemarca)
 Medicină: Stanley B. Prusiner (SUA)
 Literatură: Dario Fo (Italia)
 Pace: Jody Williams (SUA)

Note