2001 

· 2002 · 2003 · ► · ►►

Cronologie tematică: Conducători de
stat  • Astronomie  • Cinematografie  • Informatică  • Literatură  • Muzică  • Sport  • Știință  • SF  • Teatru  • 
TV

1998 în alte calendare

Ab urbe condita 2751

Calendarul armean 1447

ԹՎ ՌՆԽԷ

Calendarul Bahá'í 154 / 155

Calendarul bengalez 1404 / 1405

Calendarul berber 2948

Calendarul bizantin 7506 / 7507

Calendarul budist 2542

Calendarul burmez 1360

Calendarul chinezesc 4694 / 4695

Calendarul coptic 1714 / 1715

Calendarul ebraic 5758 / 5759

Calendarul etiopian 1990 / 1991

Calendarul republican francez CCVI / CCVII

206 / 207

Calendarul hindus

Vikram Samvat 2053 / 2054

Shaka Samvat 1920 / 1921

Calendarul iranian 1376 / 1377

Calendarul islamic 1418 / 1419

Calendarul japonez Heisei 10

(平成 10 年)

Calendarul coreean

Era Dangun 4331

Era Juche 87

Calendarul minguo ROC 87

民國 87 年

Calendarul seleucid 2309 / 2310

Calendarul tailandez 2541

1998 (MCMXCVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o

zi de joi.
Evenimente[modificare | modificare sursă]
Ianuarie[modificare | modificare sursă]

În Statele Unite izbucnește scandalul Lewinsky

 7 ianuarie: PD adoptă un document prin care face

cunoscută nemulțumirea partidului față de rezultatele
guvernării.
 12 ianuarie: Un număr de 19 țări europene, printre care
și România, semnează, la Paris, Protocolul privind
interzicerea clonării umane, primul text de drept
internațional constrângător, elaborat în acest domeniu.
 20 ianuarie-25 ianuarie: Vizita „istorică” a Papei Ioan Paul
al II-lea la Havana, unde este primit triumfal de liderul
comunist Fidel Castro.
 22 ianuarie: În urma întâlnirii dintre președintele Emil
Constantinescu și liderii PNȚCD și PD, Petre Roman,
liderul PD comunică hotărârea partidului de a susține un
guvern minoritar condus de Victor Ciorbea, până la apariția
unei moțiuni de cenzură.
 23-24 ianuarie: În Slovacia are loc reuniunea președinților
statelor din Europa Centrală
- Austria, Cehia, Germania, Italia, Polonia, Slovacia, Sloven
ia, Ungaria, Bulgaria și Ucraina. Reuniunea are ca temă
rolul societății civile pentru viitorul Europei
unite. România este invitată pentru prima oară la această
reuniune.
 25 ianuarie: Partidul Comunist Francez își deschide
arhivele pentru istorici și politologi.
 26 ianuarie: Scandalul Lewinsky. La televiziunea
americană, președintele american Bill Clinton neagă că a
avut „relații sexuale” cu fosta angajată de la Casa
Albă, Monica Lewinsky.
 30 ianuarie: Intră în vigoare Regulamentul privind
efectuarea operațiunilor valutare, emis de Banca Națională
a României. Se renunță la plafonul de 500 de dolari pe
care fiecare cetățean al României putea să-i cumpere pe
parcursul unui an, pe baza pașaportului, urmând ca valuta
să poată fi cumpărată, de la această dată, fără restricție de
cetățenii țării.[1]
Februarie[modificare | modificare sursă]
7 august: Atentat la Ambasada americană de la Nairobi.

 2 februarie: Într-o scrisoare în zece puncte, adresată

premierului Victor Ciorbea, miniștrii PD își anunță demisia
și motivele demisiei: ineficiența guvernării, incompetența
prim-ministrului, nerealizări în mersul reformei, abuzul de
OU, defecțiuni în funcționarea aparatului guvernamental,
discriminarea miniștrilor PD, ineficiența remanierii din
decembrie 1997.[1]
 2 februarie: Se lansează postul de televiziune Acasă
TV ulterior denumit PRO 2.
 3 februarie: Câștigătoarea licitației pentru cumpărarea
rafinăriei Petrotel, din Ploiești, compania rusă Lukoil,
semnează contractul de vânzare-cumpărare a aceastei
rafinării, pentru o sumă de 300 milioane dolari.[2]
 5 februarie:
Liderii PNȚCD, PD, PNL, PSDR, UDMR, PAR semnează
protocolul de funcționare a coaliției. Protocolul stabilește
drept obiectiv prioritar al guvernării accelerarea reformei.
 7 februarie: Jocurile Olimpice de iarnă se deschid
la Nagano, Japonia.
 9 februarie: La Tbilisi, Gruzia, Eduard
Șevardnadze supraviețuiește atentatului îndreptat asupra
lui.
 12 februarie: Începe greva salariaților din sistemul sanitar,
afiliați sindical la Federația Sanitas, membră a CNSLR-
„Frăția”. Se cere mărirea bugetului pentru sistemul sanitar
și creșterea salariilor personalului medical cu 100%.
 27 februarie: Negociatorul-șef al FMI pentru România
decide, în urma mai multor runde de negocieri cu
guvernanții români, să amâne eliberarea celei de a treia
tranșe din împrumutul acordat României, în valoare de 86
milioane de dolari, până când guvernul român își va
îndeplini obligațiile asumate la acordarea împrumutului,
privind reforma structurală.[3]
Martie[modificare | modificare sursă]
  17 martie: Deputații votează din nou în favoarea adoptării
legii (168 voturi pentru, 77 contra) care stabilește salarii
mai mari parlamentarilor decât altor categorii de bugetari,
prin folosirea ca bază de calcul a salariului mediu pe
economie și nu a salariului minim. Legea fusese votată de
Parlament în 1997, dar a fost respinsă de la promulgare de
președintele Emil Constantinescu, aceasta fiind prima lege
pe care Constantinescu a refuzat să o promulge.[3]
 25 martie: Comisia Europeană recomandă adoptarea
monedei unice, Euro, de către 11 țări.
 28 martie: Partidul Alianței Civice fuzionează cu Partidul
Național Liberal.
 30 martie: Victor Ciorbea își anunță demisia din funcția de
prim-ministru, pentru a pune capăt crizei guvernamentale
care dura din ianuarie.
Aprilie[modificare | modificare sursă]

2 aprilie: Radu Vasile este desemnat prim-ministru al României

 2 aprilie: Radu Vasile este desemnat prim-ministru, de

către președintele României, Emil Constantinescu.
 10 aprilie: Semnarea acordului istoric privind Irlanda de
Nord.
 15 aprilie: Guvernul condus de Radu Vasile este validat de
către Parlamentul României (317 voturi pentru, 124
împotrivă).
 15 aprilie: Lansarea oficială a canalului HBO, în București.
 16 aprilie: Afacerea „Țigareta II”. Un avion ucrainean este
parcat pe Aeroportului Militar Otopeni și descarcă 3.000 de
baxuri de țigări. Ancheta stabilește că avionul a intrat în
bază cu acordul comandantului acesteia, colonelul Ioan
Suciu și că operațiunea a fost coordonată de Gheorghe
Truțulescu, adjunctul directorului SPP.[4]
 22 aprilie-11 iunie 1999: Conflictul din Kosovo: Război etnic
în Kosovo, Iugoslavia. În 17 februarie 2008, parlamentul
regiunii Kosovo și-a proclamat independența față
de Serbia.
 23 aprilie: Victor Babiuc, ministrul Apărării Naționale, îl
destituie din funcție pe loan Suciu, comandantul
 Aeroportului Militar Otopeni, ca urmare a afacerii „Țigareta
II”.[4] 19 persoane (civili și militari) au fost trimise în judecată
pentru contrabandă și asociere pentru săvârșirea de
infracțiuni, primind pedepse între 3 și 15 ani de închisoare.
[5]

Mai[modificare | modificare sursă]

 14 mai: Este inaugurat primul hotel de cinci stele

din România, Athénée Palace – București Hilton, construit
în 1924 și extins în 1936 și 1965.
 22 mai: CSAT decide desființarea Direcției Speciale de
Informații („Doi și-un Sfert”) din cadrul Ministerului de
Interne, motivând că unitatea, care a fost înființată după
1990, ar fi preluat în rândurile sale foști ofițeri de securitate
și că și-a depășit atribuțiile legale.[6]
 28 mai: Oficialitățile militare din Pakistan au efectuat
primele teste de arme nucleare.
 29 mai: În dosarul SAFI, inculpatul principal este fostul
administrator al SAFI SA și SAFI Invest, George
Danielescu. El este acuzat de înșelăciune, fals intelectual,
folosirea creditului cu rea-voință. SAFI a păgubit 222.619
de investitori cu suma de aproape 60 milioane dolari.[6]
Iunie[modificare | modificare sursă]

 1 iunie: Este fondată Banca Centrală Europeană.

 2 iunie: Statele Unite recuperează 4 tablouri furate de
la Muzeul Bruchental din Sibiu în 1968.
 10 iunie: Curtea Supremă de Justiție condamnă pe șapte
foști membri ai conducerii Companiei Petromin la
închisoare cuprinsă între 12 și 2 ani, pentru prejudiciul de
100.544.650 dolari adus societății prin vânzarea la prețuri
subevaluate a mai multor nave maritime.[7]
 12 iunie: Miron Cozma este condamnat la 3 ani de
închisoare, instanța schimbându-i încadrarea din
subminarea puterii de stat în ultraj contra bunelor moravuri,
tulburarea liniștii publice și neîndeplinirea sarcinilor de
serviciu.[7] Ulterior, instanța reduce pedeapsa la jumătate și
va fi eliberat la 9 iulie 1998 (era închis din ianuarie 1997).
 18 iunie: Parlamentul aprobă participarea militară a
României la acțiunile de menținere a păcii în Bosnia și
Herțegovina, în perioada 21 iunie 1998-31 iunie 1999.
 25 iunie: Instituirea Ordinului „Steaua României”, cu șase
grade (Colan, Mare Cruce, Mare Ofițer, Comandor, Ofițer,
Cavaler), cel mai înalt ordin național românesc, pentru a
recompensa serviciile excepționale, civile și militare aduse
statului și poporului român.
 25 iunie: Microsoft lansează Windows 98 (prima ediție).
Iulie[modificare | modificare sursă]
14-21 iulie: Are loc vizita oficială a președintelui Constantinescu în Statele Unite.

 7-9 iulie: Premierul Radu Vasile efectuează o vizită oficială

în Italia. Este primit la Vatican de Papa Ioan Paul al II-
lea căruia îi înmânează, din partea președintelui României,
invitația de a face o vizită oficială în România, în mai 1999.
 12 iulie: Franța câștigă Campionatul Mondial de Fotbal.
 14-21 iulie: Are loc vizita oficială la Washington a
președintelui Constantinescu la invitația omologului
american Bill Clinton. Șeful statului român a rostit un
discurs în Congresul american (în ultimii 150 de ani, doar
50 de șefi de state și guverne au fost invitați să țină
discursuri în Congres). Punctul central al discuțiilor l-a
reprezentat Parteneriatul startegic româno-american.[5]
 17 iulie: La conferința de la Roma, 120 de țări votează
pentru crearea Curții Penale Internaționale cu misiunea de
a judeca persoane care au comis genociduri, crime de
război și crime împotriva umanității.
 17 iulie: La St. Petersburg, Țarul Nicolae al II-lea al
Rusiei și familia sa sunt înhumați la St. Catherine Chapel,
după 80 de ani de la asasinarea din anul 1918.
August[modificare | modificare sursă]

 7 august: Atentatele cu bombe de la ambasadele

americane din Nairobi, Kenya și Dar es Salaam, Tanzania.
257 de persoane (din care 12 americani) și-au pierdut viața
în atentatele revendicate de „Armata islamică pentru
eliberarea locurilor sfinte”.
 30 august-1 septembrie: Pentru prima oară într-o țară
ortodoxă, în România, la București, are loc reuniunea
ecumenică internațională „Oameni și Religii”. Se întâlnesc
cu această ocazie aproape 800 de preoți și teologi,
reprezentând toate marile religii ale lumii: patriarhi
ortodocși, șapte cardinali romano-catolici, rabinul șef al
Israelului, secretarul Ligii Islamice Mondiale.[8]
Septembrie[modificare | modificare sursă]

4 septembrie: Doi doctoranzi la Universitatea Stanford din California fondează Google.

  4 septembrie: Doi doctoranzi la Universitatea Stanford din
California fondează Google. Numele motorului de căutare a
fost un joc de cuvinte de la „googol”,[9] numărul 1 urmat de
100 de zerouri, care a fost ales pentru a semnifica faptul că
motorul de căutare era destinat să furnizeze cantități mari
de informații.[10]
 5 septembrie: UDMR dă un ultimatum colegilor de coaliție
cu termen limită 30 septembrie: ori Camera Deputaților
Ordonanța de Urgență care permite înființarea universității
maghiare de stat, ori UDMR părăsește guvernarea.[11]
 13 septembrie: Lucian Pintilie primește Marele Premiu
Special al Juriului la Festivalul de Film de la Veneția.
 14 septembrie: Începutul de an școlar în România vine cu
anumite schimbări ale ministrului Andrei Marga: programe
școlare noi, introducerea calificativelor în locul notelor la
clasele I-IV, introducerea examenului de capacitate pentru
absolvenții clasei a VIII-a, manuale noi, alternative, pentru
clasele I-IV, studiul obligatoriu al religiei.[11]
 30 septembrie: În ședința de guvern, miniștrii UDMR vin cu
proiectul înființării unei universități multiculturale de stat
maghiaro-germană la Cluj-Napoca, care să se numească
„Petofi - Schiller”. Proiectul este aprobat în aceeși ședință.
[12]

Octombrie[modificare | modificare sursă]

Gerhard Schröder devine cancelar al Germaniei.

 1 octombrie: Mika Hakkinen și câștigă primul său titlu

mondial în Formula 1.
 7 octombrie: Odată cu presiunea exercitată de UDMR care
insistă pentru înființarea Universității de stat maghiaro-
germană, crește și numărul vocilor care se opun acestei
inițiative.[12]
 8 octombrie: Procedura de suspendare a lui Bill Clinton în
scandalul Monica Lewinsky.
 14 octombrie: Parlamentul României aprobă
cererea NATO ca avioanele Alianței să poată utiliza spațiul
aerian pentru posibile operațoini militare împotriva
Iugoslaviei în situații de urgență. Forțele aeriene vor
survola spațiul românesc în 1999 pentru a bombarda
Iugoslavia.
 14 octombrie: România semnează Memorandumul Phare.
  20 octombrie: Guvernul hotărește închiderea a 74 de
exploatări miniere.[13] În următorii 15 ani autoritățile române
au cheltuit peste 350 de milioane de euro pentru închiderea
a 555 de mine și cariere neviabile din 227 de localitîți aflate
în 28 de județe.
 25 octombrie: Alegeri locale pentru Primăria Bucureștiului
cu o prezență modestă la vot, de doar 32,97%, ceea ce
face ca scrutinul să fie anulat.[13]
 27 octombrie: Gerhard Schröder devine cancelar al
Germaniei.
 28 octombrie: Parlamentul aprobă participarea României la
misiunea OSCE în Kosovo.
 30 octombrie: Gheorghe Funar, primar al orașului Cluj-
Napoca, a acceptat propunerea făcută de Corneliu Vadim
Tudor de a deveni secretar general al PRM. Funar fusese
exclus din PUNR, partidul pe care l-a fondat, la 4 noiembrie
1997.
 31 octombrie: Începe criza dezarmării din Irak. Irak anunță
că nu mai cooperează cu inspectorii ONU.
Noiembrie[modificare | modificare sursă]

 1 noiembrie: Bucureștenii se prezintă din nou la vot pentru

a-și alege primarul general, tot cu o prezență scăzută –
34,65%. Rezultatele votului impun desfășurarea a încă
unui tur de scrutin. Viorel Lis - 44,6%; Sorin Oprescu -
27%; George Pădure - 20,8%; Alexandru Sassu -
3%; Nicolae Nițu - 1%.[14]
 3-5 noiembrie: Moștenitorul tronului Marii Britanii, prințul
Charles, face o vizită particulară în România, la invitația
președintelui Constantinescu.
 4 noiembrie: La Bruxelles, Comisia
Europeană prezintă Parlamentului European primul raport
anual individual în legătură cu stadiul de pregătire pentru
aderarea la UE a celor 11 state candidate din Europa
Centrală și de Est. România oferă cele mai serioase motive
de îngrijorare în legătură cu economia, domeniu în care nu
s-au înregistrat progrese ci regrese. Dintre cele 4 criterii
stabilite de Uniune pentru aderare – politic, economic,
adoptarea acquis-ului comunitar, capacitatea administrativă
– numai criteriul politic este apreciat drept corespunzător
pentru aderare.[14]
 8 noiembrie: Al doilea tur de scrutin pentru desemnarea
primarului general al Capitalei, din nou cu o prezență
scăzută – 37,55%. Candidatul CDR, Viorel Lis obține
50,52% din voturi în timp ce candidatul PDSR, Sorin
Oprescu obține 49,47% din voturi.
 16 noiembrie: Este înființat Ziarul Financiar.
 19 noiembrie: Tabloul lui Vincent van Gogh, Portretul
artistului fără barbă este vândut la licitație pentru suma
record de 71,5 milioane de dolari.
Decembrie[modificare | modificare sursă]

 6 decembrie: Hugo Chávez este ales președinte

al Venezuelei.
 10 decembrie: Curtea de Apel București admite contestația
înaintată de PUNR contra HG de înființare a Universității de
stat maghiaro-germane „Petofi-Schiller”.
 12 decembrie: Miron Cozma este reales lider al Ligii
Sindicatelor Miniere din Valea Jiului (486 voturi pentru, 14
împotrivă).
 14 decembrie: Premieră în sistemul bancar de stat – Banca
Română de Dezvoltare a fost privatizată. Grupul francez
Société Générale a semnat contractul de cumpărare pentru
pachetul de acțiuni de 51%. Valoarea totală a tranzacției
este de 200 milioane de dolari, din care 135 milioane de
dolari vor reveni statului român.[15]
 18 decembrie: Miron Cozma, în fruntea unei delegații de
mineri, se prezintă la Ministerul Industriei și Comerțului
pentru a cere ministrului Radu Berceanu să nu închidă
unele mine. Cozma nu este primit, invocându-se interdicția
pe care acesta o are de la justiție de a intra în București.
Sindicatele miniere anunță că vor declanșa o grevă
generală.[15]
 29 decembrie: Traian Băsescu, ministrul Transporturilor,
informează opinia publică că sindicatele miniere au solicitat
să i se pună la dispoziție două trenuri a câte 10 vagoane
pentru un transport pe ruta Petroșani-București și retur,
pentru dimineața de 5 ianuarie 1999. Cererea a fost
refuzată.[15]
Nedatate[modificare | modificare sursă]

 Curtea Penală Internațională (CPI). Corp judiciar

permanent, înființat prin Statutul de la Roma al Curții
Penale Internaționale, care judecă persoanele acuzate de
genocid, crime de război și crime împotriva umanității. Are
sediul la Haga, și-a început lucrările pe 1 iulie 2002.
 Daimler-Chrysler AG (azi Daimler AG). Producător german
de automobile. A luat ființă prin fuziunea dintre Daimler-
Benz și Corporația Chrysler. Sediul se află
la Stuttgart, Germania.

Nașteri[modificare | modificare sursă]
Ianuarie[modificare | modificare sursă]

 18 ianuarie: Andrei Ciobanu, fotbalist român

 23 ianuarie: XXXTentacion (n. Jahseh Dwayne Ricardo
Onfroy), rapper, cântăreț și compozitor american (d. 2018)
Februarie[modificare | modificare sursă]
  11 februarie: Adrian Petre (Adrian Tabarcea Petre),
fotbalist român
Martie[modificare | modificare sursă]

 2 martie: Răzvan Oaidă (Răzvan Constantin Oaidă),

fotbalist român
 3 martie: Darius Olaru, fotbalist român
Aprilie[modificare | modificare sursă]

 6 aprilie: Peyton List, model și actriță americană

 8 aprilie: Nicolae Carnat, fotbalist român
 9 aprilie: Elle Fanning, actriță americană de film
 10 aprilie: Florinel Coman (Florinel Teodor Coman),
fotbalist român
 17 aprilie: Andra Gogan (Alexandra Gabriela Valentina
Gogan), actriță, voice-over, vlogăriță și cântăreață română
 26 aprilie: Emily Bölk, jucătoare germană de handbal
 29 aprilie: MC Kevin (Kevin Nascimento Bueno), cântăreț
brazilian (d. 2021)
Mai[modificare | modificare sursă]

 22 mai: Gabriel Simion, fotbalist român

Iunie[modificare | modificare sursă]

 4 iunie: Virgil Ghiță, fotbalist român

 10 iunie: Denis Ciobotariu, fotbalist român
Iulie[modificare | modificare sursă]

 17 iulie: Felipe de Marichalar y Borbón, nepotul

regelui Juan Carlos I al Spaniei
 22 iulie: Ioana Ignat, cântăreață și compozitoare română
August[modificare | modificare sursă]

 2 august: Valentin Costache, fotbalist român

 8 august: Shawn Mendes, cântăreț, compozitor și model
canadian
 26 august: Dennis Man, fotbalist român
 30 august: Alex Dobre, fotbalist român
Septembrie[modificare | modificare sursă]

 28 septembrie: Alex Pașcanu, fotbalist român

Octombrie[modificare | modificare sursă]

 22 octombrie: Ianis Hagi, fotbalist român

Noiembrie[modificare | modificare sursă]
  18 noiembrie: Victor Carles, actor francez de film
Decembrie[modificare | modificare sursă]

 5 decembrie: Nicole Cherry (n. Nicoleta Janina Ghinea),

cântăreață română de etnie romă
 20 decembrie: Kylian Mbappé, fotbalist francez
 22 decembrie: Genevieve Hannelius, cântăreață și
muziciană americană
 28 decembrie: Ștefan Vlădoiu, fotbalist român
 29 decembrie: Carlo Casap, fotbalist român

Decese[modificare | modificare sursă]
 1 ianuarie: Mircea Marian, 59 ani, prozator, dramaturg și
publicist român (n. 1938)
 4 ianuarie: Vasile Veselovski, 72 ani, compozitor român de
muzică ușoară (n. 1925)
 7 ianuarie: Vladimir Prelog, 91 ani, chimist elvețian de
origine croată, laureat al Premiului Nobel (1975), (n. 1906)
 9 ianuarie: Kenichi Fukui, 79 ani, chimist japonez, laureat
al Premiului Nobel (1981), (n. 1918)
 9 ianuarie: Lia Manoliu, 65 ani, atletă română (n. 1932)
 28 ianuarie: Ion Onoriu, 60 ani, acordeonist român,
(n. 1937)
 30 ianuarie: Samuel Eilenberg, 84 ani, matematician
american de origine poloneză (n. 1913)

Halldór Kiljan Laxness, scriitor islandez, laureat al Premiului Nobel

George H. Hitchings, chimist american, laureat al Premiului Nobel

 
 

Octavio Paz, scriitor mexican, laureat al Premiului Nobel

Frank Sinatra, cântăreț, actor, producător și crooner american, laureat al Premiului Oscar

 6 februarie: Falco (n. Johann Hölzel), 40 ani, cântăreț

austriac (n. 1957)
 8 februarie: Halldór Kiljan Laxness (n. Halldór Guðjónsson),
95 ani, scriitor islandez, laureat al Premiului Nobel (1955),
(n. 1902)
 27 februarie: George H. Hitchings, 92 ani, chimist
american, laureat al Premiului Nobel (1988), (n. 1905)
 6 martie: Sergiu Rădăuțanu, 71 ani, fizician din R. Moldova
(n. 1926)
 9 martie: Yolanda Eminescu, 76 ani, profesoară
universitară română (n. 1921)
 22 martie: Shoichi Nishimura, 86 ani, fotbalist japonez
(n. 1912)
 29 martie: Kvitka Cisyk, 44 ani, soprană americană de
etnie ucraineană (n. 1953)
 9 aprilie: Mihail Grecu, 81 ani, pictor român din Basarabia
(n. 1916)
 13 aprilie: Bahi Ladgham, 85 ani, politician tunisian
(n. 1913)
 15 aprilie: Pol Pot, 72 ani, lider al kmerilor roșii, Cambodgia
(n. 1925)
 17 aprilie: Linda McCartney, 56 ani, muziciană, fotografă și
activistă americană pentru drepturile animalelor, soția
lui Paul McCartney (n. 1941)
 19 aprilie: Octavio Paz, 84 ani, scriitor mexican, laureat
al Premiului Nobel (1990), (n. 1914)
 21 aprilie: Jean-François Lyotard, 73 ani, filosof francez
(n. 1924)
 23 aprilie: Konstantinos Karamanlis, 91 ani, politician grec
(n. 1907)
 2 mai: Hide (Hideto Matsumoto), 33 ani, muzician japonez
(n.1964)
 3 mai: Gojko Šušak, 53 ani, politician croat (n. 1945)
 4 mai: David Abramovici Kirjniț, 71 ani, fizician rus de
origine evreiască (n. 1926)
 7 mai: Allan McLeod Cormack, 74 ani, fizician american de
origine sud-africană, laureat al Premiului Nobel (1979),
(n. 1924)
 9 mai: Lucian Bratu, 73 ani, regizor român de film (n. 1924)
 10 mai: Cesare Perdisa, 65 ani, pilot italian de Formula 1
(n. 1932)
 14 mai: Frank Sinatra (n. Francis Albert Sinatra), 82 ani,
cântăreț, actor, producător și crooner american, laureat
al Premiului Oscar (n. 1915)
 16 mai: Idov Cohen, 88 ani, politician israelian (n. 1909)
 26 mai: Ștefan Bănulescu, 71 ani, scriitor român (n. 1926)
 29 mai: Bujor Almășan, 74 ani, inginer român (n. 1924)
 2 iunie: Mihai Ioan Botez, 70 ani, medic neurolog român
(n. 1927)
 10 iunie: Hammond Innes, 84 ani, scriitor britanic (n. 1913)
 13 iunie: Lúcio Costa, 96 ani, arhitect brazilian (n. 1902)
 20 iunie: Conrad Schumann, 56 ani, soldat german
(n. 1942)
 7 iulie: Theodor Enescu, 71 ani, scriitor, istoric și critic de
artă român (n. 1926)
 11 iulie: Octav Botnar, 84 ani, om de afaceri și filantrop
britanic, evreu născut la Cernăuți (n. 1913)
 14 iulie: Mircea Mihai Munteanu, 65 ani, politician român
(n. 1933)
 15 iulie: Leonid Grom, 97 ani, medic român din R. Moldova
(n. 1900)
 22 iulie: Antonio Saura, 67 ani, scriitor și pictor spaniol
(n. 1930)
 28 iulie: Consalvo Sanesi, 87 ani, pilot italian de Formula 1
(n. 1911)
 31 iulie: Ioan Ploscaru, 86 ani, episcop greco-catolic,
român (n. 1911)
 5 august: Coca Andronescu, 66 ani, actriță română
(n. 1932)
 5 august: Todor Jivkov, 86 ani, politician bulgar, lider
(1954-1989), (n. 1911)
 8 august: László Szabó, 81 ani, șahist maghiar (n. 1917)
 17 august: Tameo Ide, 89 ani, fotbalist japonez (n. 1908)
 18 august: Iosif Sava (n. Iosif Segal), 65 ani, muzicolog și
realizator de emisiuni radio și TV român de origine
evreiască (n. 1933)
 21 august: Hans van Abeelen, 61 ani, biolog, genetician și
profesor universitar olandez (n. 1936)
 25 august: Allan Macartney, 57 ani, politician britanic
(n. 1941)
 26 august: Frederick Reines, 80 ani, fizician american,
laureat al Premiului Nobel (1995), (n. 1918)
 29 august: Alexandre Alves Costa, 79 ani, politician
brazilian (n. 1918)
 3 septembrie: Dinu Manolache, 43 ani, actor român de
teatru și film (n. 1955)
 6 septembrie: Akira Kurosawa, 88 ani, regizor japonez de
film (n. 1910)
 8 septembrie: Maria Hetco, 82 ani, filologă română
(n. 1915)
 9 septembrie: Mariano Martín Alonso, 78 ani, fotbalist
spaniol (atacant), (n. 1919)
 12 septembrie: Hans Wolfram Hockl, 90 ani, scriitor
german (n. 1912)
 13 septembrie: Antonio Núñez Jiménez, 75 ani, antropolog
cubanez (n. 1923)
 3 octombrie: Roddy McDowall, 70 ani, actor britanic
(n. 1928)
 8 octombrie: Anatol Vieru, 72 ani, compozitor român
(n. 1926)
 15 octombrie: Leopoldina Bălănuță, 63 ani, actriță română
de film, teatru, TV și voce (n. 1934)
 23 octombrie: Silviu Stănculescu, 66 ani, actor român de
teatru și film (n. 1932)
 24 octombrie: Alain Guillermou, 85 ani, profesor universitar
francez (n. 1913)
 2 noiembrie: Ștefan Pascu, 84 ani, istoric român (n. 1914)
 5 noiembrie: Momoko Kōchi, 66 ani, actriță japoneză
(n. 1932)
 8 noiembrie: Jean Marais, 84 ani, actor francez de film
(n. 1913)
 10 noiembrie: Jean Leray, 92 ani, matematician francez
(n. 1906)
 13 noiembrie: Valerie Hobson, 81 ani, actriță irlandeză
(n. 1917)
 13 noiembrie: Ilie Văduva, 64 ani, politician român
(n. 1934)
 20 noiembrie: Marian Brandys, 86 ani, scriitor polonez
(n. 1912)
 25 noiembrie: Ion Adamache, 75 ani, inginer român
(n. 1923)
 2 decembrie: Ilie Cleopa (n. Ilie Constantin), 86 ani,
arhimandrit român și stareț la Mănăstirea Sihăstria (jud.
Neamț), (n. 1912)
 10 decembrie: Banu Rădulescu, 74 ani, scriitor român
(n. 1924)
  21 decembrie: Gábor Miklóssy, 86 ani, pictor maghiar din
România (n. 1912)
 21 decembrie: Béla Szőkefalvi-Nagy, 85 ani, matematician
maghiar (n. 1913)
 30 decembrie: Joan Brossa, 79 ani, scriitor, dramaturg,
designer grafic și artist plastic catalan (n. 1919)
Nedatate[modificare | modificare sursă]

 Virgil Actarian (n. Virgil Ionel Corneliu Actarian), 76 ani,

inginer mecanic, jurnalist și politician comunist român
(n. 1921)

Premii Nobel[modificare | modificare sursă]

 Fizică: Robert B. Laughlin, Horst L. Störmer, Daniel C.

Tsui (SUA)
 Chimie: Walter Kohn (SUA), John A. Pople (Regatul Unit)
 Medicină: Robert F. Furchgott, Louis J. Ignarro, Ferid
Murad (SUA)
 Literatură: José Saramago (Portugalia)
 Pace: John Hume, David Trimble (Regatul Unit)

Medalia Fields[modificare | modificare sursă]

 Richard Ewen Borcherds (Regatul Unit)
 William Timothy Gowers (Regatul Unit)
 Maxim Kontsevici (Rusia)
 Curtis T. McMullen (SUA)

Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ a b Ștefănescu, Domnița.  11 ani din istoria Romaniei, decembrie
1989 - decembrie 2000. Mașina de Scris. p. 713.
2. ^ Ștefănescu, Domnița.  11 ani din istoria Romaniei, decembrie 1989 -
decembrie 2000. Mașina de Scris. p. 715.
3. ^ a b Ștefănescu, Domnița.  11 ani din istoria Romaniei, decembrie
1989 - decembrie 2000. Mașina de Scris. p. 719.
4. ^ a b Ștefănescu, Domnița.  11 ani din istoria Romaniei, decembrie
1989 - decembrie 2000. Mașina de Scris. p. 735.
5. ^ a b Ștefănescu, Domnița.  11 ani din istoria Romaniei, decembrie
1989 - decembrie 2000. Mașina de Scris. p. 742.
6. ^ a b Ștefănescu, Domnița.  11 ani din istoria Romaniei, decembrie
1989 - decembrie 2000. Mașina de Scris. p. 738.
 7. ^ a b Ștefănescu, Domnița.  11 ani din istoria Romaniei, decembrie
1989 - decembrie 2000. Mașina de Scris. p. 740.
8. ^ Ștefănescu, Domnița.  11 ani din istoria Romaniei, decembrie 1989 -
decembrie 2000. Mașina de Scris. p. 746.
9. ^ Koller, David (ianuarie 2004).  „Origin of the name
"Google"”. Stanford University. Arhivat din original la  4 iulie 2012.
10. ^ „Google! Beta website”. Google, Inc. Arhivat din original la  21
februarie 1999. Accesat în 12 octombrie 2010.
11. ^ a b Ștefănescu, Domnița.  11 ani din istoria Romaniei, decembrie
1989 - decembrie 2000. Mașina de Scris. p. 748.
12. ^ a b Ștefănescu, Domnița.  11 ani din istoria Romaniei, decembrie
1989 - decembrie 2000. Mașina de Scris. p. 753.
13. ^ a b Ștefănescu, Domnița.  11 ani din istoria Romaniei, decembrie
1989 - decembrie 2000. Mașina de Scris. p. 758.
14. ^ a b Ștefănescu, Domnița.  11 ani din istoria Romaniei, decembrie
1989 - decembrie 2000. Mașina de Scris. p. 760.
15. ^ a b c Ștefănescu, Domnița.  11 ani din istoria Romaniei, decembrie
1989 - decembrie 2000. Mașina de Scris. p. 769.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

 Marii disparuti ai anului, 30 decembrie 1998, Evenimentul
zilei
 1998 - Anul celor mai timpite replici politice, 30 decembrie
1998, Evenimentul zilei
 Catastrofe care au indoliat anul 1988, 30 decembrie
1998, Evenimentul zilei
Categorie: 
 1998
Meniu de navigare
 Nu sunteți autentificat
 Discuții
 Contribuții
 Creare cont
 Autentificare
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Căutare
Cautare Salt

 Pagina principală
 Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook
Participare
 Cum încep pe Wikipedia
  Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații
Trusa de unelte
 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Citează acest articol
 Element Wikidata
Print/export
 Create a book
 Download as PDF
 Versiune de tipărit
În alte proiecte
 Wikimedia Commons
În alte limbi
 Български
 English
 Español
 Gagauz
 हिन्दी
 Русский
 Українська
 ‫اردو‬
 中文
Încă 191
Modifică legăturile
 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 5 decembrie 2021, ora 15:08.
 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și
clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.