: Valorifice la maximum potentialul uman de care dispune
: Managementul resurselor umane=integrat stiintei manageriale dar si
constituit ca parte autonoma a acesteia , managementul resurselor umane poate fi definit ca fiind
-ansamblul activitatilor de ordin operational planificare recrutare
mentinerea personalului Si de ordin energetic creearea unui climat organizational corespunzator, care permite asigurare organizatiei cu resursele umane necesare
-Fixarea obiectivelor in raport cu oamenii si controlul acestora intr-o
logica a sistemului
-complexul de activitati orientate catre utilizarea eficienta a capitalului
uman in scopul realizarii obiectivelor organizationale simultan cu asigurarea conditiilor ce garanteaza satisfacerea nevoilor angajatilor
Continutul managementului resurselor umane este dat şi de
multitudinea şi diversitatea activităților care trebuie desfăşu-rate, corelate şi armonizate în domeniul resurselor umane, acti- vitati care sunt mai mult sau mai putin legate intre ele si care au un impact deosebit asupra rezultatelor obţinute. ASTD Societatea Americană pentru Pregătire şi Dezvoltare identifică nouă domenii de activitate ale managementului resurselor umane: 1. previziune şi prognoza; 2. organizare şi dezvoltare; 3. organizarea/proiectarea posturilor; 4. planificarea resurselor umane; 5. selecţia şi asigurarea cu personal; 6. cercetarea personalului şi sistemele de informare; 7. recompensel avantaje sau ajutoare acordate: 8. consiliere privind probleme personale ale angajatilor; 9 sindicat/relatii de munca DE ASEMENEA POLITICA DE RECRUTARE TREBUIE SA PLECE DE LA PREMISA CA PERSONALUL firmei variaza din punct de vedere numeric si structural in limite uneori mari de la o perioada la alta din urmatoarele cauze principale le avem LA PAG 115
MAI JOS AVEM FISIERUL CU POTENTIALII ANGAJATI
Foarte important pag de mai sus cand e vb de recrutarra angajatilor
interni ai firmei ca metoda de recrutare se foloseste fisierul cu potentialii angajati ce presupune tinerea unei evidente clare si la zi cu toti angajatii pentru a stii in ce masura la aparitia unui post vacant este posibila recrutarea unui candidat din randul angajatilot permanenti
!!## efectul de halou, ce conduce de asemenea la vicierea rezultatelor
evaluării, intrucât aprecierea angajatului se face doar pe baza unuia
dintre criteriile de evaluare şi standardele de performanță, igno-
rându-le pe celelalte. De exemplu, un angajat care nu absentează
de la lucru poate fi evaluat ca fiind bun sau chiar foarte bun,
inclusiv în ceea ce priveşte cantitatea şi calitatea productiei. In
realitate, prezenţa sa fizică nu este obligatoriu să fie o garantie
sigură pentru un nivel ridicat de performanță din punctul de vedere
al cantităţii şi calității activităţii desfăşurate;
LEGEA OPTIMULUI MOTIVATIONAL LEGEA YERKES-DODSON PUNCT AL MOTIVATIEI OPTIME -descoperit de studiile lui Yerkes si Dodson .Acest punct creste odata cu descresterea dificultatii sarcinilor
Se impune gasirea unui optim motivational -ce reprezinta un echilibru
intre sarcinile de realizat si presiunea exercitata de variatele motive
PENTRU A FI MOTIVATI CORESPUNZATOR PARTICIPANTII la activitatea
desfasurata vor trebuii sa gaseasca si sa respecte o corespondenta intre sarcini si mobilizare dupa urmatoarea LEGE a OPTIMULUI MOTIVATIONAL
O mobilizare proportionala in sarcini de nivel mediu de dificultate , o
supramotivare in cazul rezolvarii sarcinilor facile si o submotivare in cazul sarcinilor dificile pentru a evita dezorganizarea personalitatii si unele fenomene psihosociale negative delasarea retragerea agresivitatea apatia atat la nivel individual cat si la nivel de grup
De asemenea in DEFINIREA OPTIMULUI MPTIVATIONAL trebuie sa se
tine cont si de intensitatea tipul si relatiile dintre motive.
MOTIVATIA OPTIMA Nu priveste doar motivele izolate ci intreaga
structura motivationala a personalitatii
Structura optima a motivatiei priveste in primul rand tipul motivelor
care sustin energetic si orienteaza comportamentul persoanei, pozitia acestora in scara motivationala
Tot la motivatia optima-Posibilitatile de realizare a unei structuri si
intensitati motivationale optime difera foarte mult de mediul sociocultural in care traieste individul .!!! Posibilitatile dezvoltarii unei motivatii superioare in munca nu sunt conditionate doar de tipul de munca de nivelul de calificare ci ele sunt limitate sau extinse in ultima instanta chair de natura relatiilor de proprietate!!!
!!!CUM SE STABILESTE NECESARUL DE RECRUTAT????INFORMATII CE
VIZEAZA STRUCTURA ORGANIZATORICA EXISTENTA MAI CONCRET ANALIZA ORGANIGRAMEI
TREBUIE CUNOCUTE ATAT ORGANIGRAMA EFECTIV APLICATA CAT SI
ORGANIGRAMA DE PERSPECTIVA DIN COMPARAREA LOR PUTANDU SE STABILI NECESARULUI DE RECRUTAT
La prospectarea externa a posibilitatilor de recrutare !!!!Posibilitarea
atragerii de forta de munca mai ieftina o asemenea varianta fiind posibila in special in conditii de excedent de forta de munca
Tot aici intra COMPARAREA CANDIDATURILOR INTERNE CU CELE
EXTERNE IN VEDEREA IMBUNATATIRII CALITATII PROCESULUI DE RECRUTARE
!!##Tehnica Incidentelor CRITICE
Cu ajutorul acestei metode evaluatorul înregistrează
toate elementele extreme (incidente critice) privind aspectele
favorabile şi defavorabile ale activităţii salariatului.
Metoda de lucru constă în colectarea de evenimente sau
întâmplări semnificative care au dus la elaborarea unor strategii
de rezolvare şi la comportamente umane bine precizate, consi.
derate
a fi cazuri particulare. Prin incident critic se întelege
orice acţiune umană oarecum ieşită din comun care este sufi-
cient de completă pentru a permite efectuarea de inferente şi
predictii privitor la o anumită activitate.
. Un incident critic trebuie să răspundă la patru criterii:
(1) Activitatea umană observată să fie distinctă, unică, consti-
tuind în relatare un caz aparte.
(2) Situația descrisă să permită studierea cauzelor şi efectelor,
permiţând desprinderea a ceea ce este semnificativ în activitate.
(3) Situația să fie relevantă şi înregistrată cu claritate.
(4) Incidentele expuse trebuie să constituie cazuri extreme de
comportament (pozitiv/negativ).
Intr-un studiu în care erau investigate calităţile şefului
de echipă, J.C. Flanagan (1949) a cerut să se răspundă la patru
intrebări 1) Gândiți-vă la o împrejurare în care un şef de echipă a făcut
ceva ce dumneavoastră considerați că trebuia încurajat deoarece
a fost o interventie eficientă.
(2) Gândiți-vă la o imprejurare în care un şef de echipă a inter-
venit într-o manieră care după aprecierea dumneavoastră nu a
fost la înălțime.
(3) Gândiți-vă la o împrejurare in care un șef de echipă a desfăşurat
o activitate pe care o apreciați ca superioară şi competentă.
(4) Gândiți-vă la o împrejurare în care un şef de echipă a efec-
tuat o activitate de proastă calitate şi, care, dacă s-ar repeta ar
demonstra incompetenţa celui în cauză.
Răspunsurile la aceste tipuri de intrebări demonstrează
că tehnica incidentelor critice nu pune accent pe culegerea unor
fapte saturate în date obiective (numărul pieselor realizate, nu-
mărul rebuturilor, numărul de absenţe etc). Avantajul aplicării
ei constă în aceea că oferă unele repere caracteristice in apre-
Punem in Relatie 2 Variabile Daca Anumite Variabile Cu Care Operam Manifesta Influenta Asupra Altora Sau Altele Asupra Care Lucram Variabila Dependenda Influentata de Ceva Iar Cea Independenta Care Manifesta Influenta