1. Acțiunea N.J.

în timp

Astfel, pentru caracteristică acţiunii în timp a legii avem nevoie să evidenţiem trei momente
principale:
1. Intrarea în vigoare a legii.
2. Acţiunea efectivă a legii.
3. Ieşirea din vigoare a legii.

2. Acțiunea N.J. în spațiu

Acţiunea normei juridice în spaţiu caracterizează sfera de influență teritorială a actului

normativ ce produce efecte juridice pe un anumit teritoriu.

caracteristicile spaţiului ele sînt:

tridimensionalitatea (lungime, lăţime, înălţime);
reversibilitatea (în sensul că, principial un mobil poate parcurge o distanţă AB, dar şi distanţa
inversă);
simetrie (în sens că se poate concepe simetricul unui obiect în raport cu un punct, o dreaptă,
un plan).

norma juridică are efecte localizabile înăuntrul graniţelor care delimitează teritoriul statului.
Frontierele sunt linii (reale sau imaginare) care despart, pe uscat şi pe apă, teritoriul
statului dat de teritoriile statelor vecine, iar în plan vertical, delimitează spaţiul aerian şi
subsolul de spaţiul aerian şi subsolul statelor vecine

Frontieră de stat stabileşte limitele spaţiale de acţiune a suveranităţii statului, astfel aceasta
suveranitate permite ca fiecare stat stabileşte anumite norme de conduită, general obligatorii
pe teritoriul său.

Astfel pentru a evita unele conflicte între state se aplica principiul egalităţii depline a statelor,
aceste excepţii „nu violează principiul suveranităţii statelor şi se bazează pe liberul
consimțământ al statelor.

Experienţa istorică arată că încă din antichitate dreptul şi-a dobândit propria sa
personalitate, în sensul că „fiecare popor este carmuit de dreptul său.

Din cele spuse rezultă că teritorialitatea legii nu este absolută. Principiul teritorialităţii are mai
multe excepţii cunoscute în literatura juridică sub denumirea de excepţiile extrateritorialității.
Acestea pot fi privite în dublu sens:
a) legea nu se aplică pe teritoriul statului respectiv în privinţa unor categorii de persoane
străine şi a bunurilor acestora. Este cazul persoanelor care beneficiază de imunitate
diplomatică, de clădirile reprezentanţelor diplomatice etc.;
b) legea unui stat urmăreşte pe cetăţenii statului respectiv chiar atunci cînd ei îşi au
domiciliul sau reşedinţa în străinătate, pe teritoriul altui stat
 3. Acțiunea N.J. asupra persoanelor

Normele juridice acţionează asupra tuturor destinatarilor în limitele teritoriale de acţiune a

unui act normativ, stabilind cercul de subiecţi participanţi la un raport juridic.

identificăm următoarele categorii de subiecți:

1. După statutul juridic al persoanelor fizice:
1.1. Cetățeni
1.2. Cetățeni străini
1.3. Apatrizii, sau persoanele fără cetățenie.

2. După cercul de subiecți ai raportului juridic:

2.1. Subiecți individuali
2.2. Subiecți colectivi (persoane juridice).

Doctrina juridică și sistemul juridic național stabilesc condiții de aplicare a actului normativ
juridic asupra:
a) cetățenilor şi persoanelor juridice din Republica Moldova
b) cetățenilor străini şi apatrizilor care se află în teritoriul Republicii Moldova;
c) persoanelor juridice străine cu sediu în teritoriul Republicii Moldova.
Excepţiile de la aplicarea actului normativ juridic subiecților indicați sunt stabilite prin
tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte şi prin principiile universale ale
dreptului internațional.

3. După competență:
3.1. Subiecți abilitați cu competență generală
3.2. Subiecți abilitați cu competență specială
3.3. Subiecți abilitați cu competență excepțională.

Principiile fundamentale care guvernează aplicarea dreptului asupra persoanelor:

a)principiul personalităţii legii,
b)principiul egalității juridice în faţa legii.

a)principiul personalităţii legii - porneşte de la premisa conform căreia persoanele aflate pe

teritoriul unui stat se supun legilor statului respectiv. Aceste persoane pot fi cetăţeni ai
acestui stat, cetăţeni străini sau apatrizi.
Sfera persoanelor pe care legea le vizează poate varia.

Dar în interiorul acestor categorii se aplică un alt principiu: principiul egalităţii juridice în faţa
legii. Acest principiu si-a găsit reflectare în art.16 al Constituţiei Republicii Moldova:
(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.
(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără
deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă
politică, avere sau de origine socială".
Totuşi, acest principiu nu este absolut. Unele persoane sunt sustrase într-o măsură mai
mare sau mai mică de la aplicarea anumitor legi. Astfel, se întâlnesc unele excepţii de la
aceste principii.
De la principiile caracterizate mai sus, scoatem în evidenţă următoarele excepţii de la ele:
a) imunitatea diplomatică şi regimul juridic al consulilor;
b) regimul juridic al străinilor şi al apatrizilor;
c) regimul juridic al cetăţeanului aflat în străinătate
d) recunoaşterea efectelor actelor şi efectelor juridice ale raporturilor
juridice încheiate pe teritoriul altor state.