Televiziunea şi dezvoltarea identităţii de gen

În acest proiect, veţi examina o serie de aspecte ale macrosistemului copilului (în
acest caz modul în care bărbaţii şi femeile sunt prezentaţi de mass-media) ca sursă a
stereotipurilor de gen. Materialele de care aveţi nevoie sunt reprezentate de programe TV
destinate copiilor.

Porniţi de la categoriile de “trans-specific” (activitate specifică celuilalt sex) ,

“stereotip” (activitate asociată rigid cu un sex), sau “neutru”- fără conotaţii clare din
punct de vedere al specificităţii de gen.

Cerinţe:

1. Identificaţi şi urmăriţi 2 emisiuni/episoade din emisiuni destinate copiilor

(poate fi util să le aveţi la dispoziţie într-o variantă înregistrată pentru a putea viziona
repetat anumite secvenţe). Înainte de a le viziona, pregătiţi o grilă de observaţie pentru
intervale de 30 de secunde. Focalizaţi-vă fie pe personajele masculine sau pe cele
feminine prezentate, clasificând activităţile / comportamentele lor după o grilă similară cu
cea din exemplul de mai jos:

2. Codaţi prin această grilă fiecare emisiune / episod. Dacă aţi ales să lucraţi
împreună cu un coleg, codaţi separat.

3. Sumarizaţi rezultatele pentru cele două emisiuni. (Dacă aţi lucrat cu un

partener, calculaţi pentru început fidelitatea inter-evaluatori). Eventual, faceţi un grafic
pentru fiecare gen cu tipurile de activităţi înregistrate.

4. Care ar fi concluzia voastră referitoare la influenţa macrosistemului asupra

apariţiei şi dezvoltării stereotipurilor de gen? Argumentaţi răspunsul din perspectiva unei
teorii asupra identităţii de gen .
 1. Pentru a examina macrosistemul copilului ca sursă a identităţii de gen, aşa cum
este prezentat de televiziune, am apelat la două emisiuni pentru copii înregistrate pe site-
ul Televiziunii Române (www.tvr.ro) Prima emisiune (tabelul A) a fost înregistrată din
data de 11 mai 2008, ora 13 :57 şi se numeşte ”H...ora prichindeilor”. Este o emisiune cu
copii, care însă se adresează în principal unui anumit segment de public, deoarece este o
emisiune folclorică (am urmărit şi un alt episod din această emisiune şi se desfăşura pe
baza aceleiaşi teme : promovarea şi încurajarea păstrii tradiţiilor încă de la vârste mici).
Acestui fapt se datorează numărul mai ridicat de activităţi cotate ca neutre atât la fetiţe,
cât şi la băieţi, în acest segment intrând şi activităţile desfăşurate de invitaţii în emisiune
sau discursul moderatorului. Activităţile predominante atât în cazul fetelor, cât şi în cazul
băieţilor a fost aceea de a interpreta cântece populare şi de a-şi prezenta portul / costumul
popular. O altă activitate a fost susţinută de un grup de 4 fetiţe care aveau nume de flori
(a se vedea tabelul A ; încadrarea la stereotipe) şi care îşi prezenta fiecare istoricul
numelui de floare pe care îl reprezenta.

Cea de-a doua emisiune (tabelul B) este din data de 6 aprilie 2008, ora 9 : 57 şi se
numeşte ”Ghici cine câştigă ?”. In cadrul acestei emisiuni copiii sunt moderatori (au
diverşi invitaţi ; ex. Alin Opre), dar şi participă la o serie de activităţi, emisiunea
desfăşurându-se sub forma unui concurs între două echipe. Stereotipurile de gen sunt
evidente în momentul în care sunt prezentate cele două echipe (ex. băieţii se joacă cu
maşinuţe) sau în timpul activităţii « gastronomice » (x. Fetele sunt cele care sparg ouăle
sau cele care mestecă compoziţia). La fel ca şi în cazul primei emisiuni, numărul mare de
« neutre » se datorează unor segmente din emisiune exclusiv informative (ex. rubrica ”De
prin lume adunate”) sau activităţii invitatului.

2. Grila A a fost folosită pentru a coda emisiunea ”H...ora prichindeilor ” Si s-a

notat tipul de activitate derulată pe seturi de intervale de câte 30 de secunde. Cerinţa
pentru emisiunea ”Ghici cine câştigă ?” a fost sumarizată pe baza grilei B.
 3. A – activităţi şi personaje masculine : - 9 stereotipe ;

- 5 trans-specifice ;

- 41 neutre.

- activităţi şi personaje feminine : - 22 stereotipe ;

- 3 trans-specifice ;

- 46 neutre.

B – activităţi şi personaje masculine : - 11 stereotipe ;

- 2 trans-specifice ;

- 33 neutre.

- activităţi şi personaje feminine : - 11 stereotipe ;

- 4 trans-specifice ;

- 40 neutre.

4. Perspectiva cognitivă asupra dezvoltării conceptului de gen susţine ideea

potrivit căreia, copiii caută în mod activ căi prin care să dea sens lumii sociale ce se
învârte în jurul său. Este cunoscut faptul că identitatea de gen se formează in momentul în
care copilul realizează că apartine unui singur grup din punctul de vedere al genului,
crescând motivaţia de a indeplini diverse activităţi sau de a de a efectua serie de
comportamente pentru a fi similar grupului căruia îi aparţine. La vârsta de 3 ani copilul
atribuie mult mai multe calităţi propriului sex în comparaţie cu calităţile pe care le
atribuie persoanele de sex diferit. Acest cmportament este un semn clar al apariţiei
identităţii de gen încă de la vârsta de 3 ani.

In acest sens un rol însemnat îl are familia,mediul în care trăieşte copilul, mass-
media şi televiziunea. Toţi aceşti factori îl ajută pe copil să-şi asume rolurile propriului
gen. De exemplu, mama îi cumpără fetiţei sale păpuşă, nu maşinuţă; o îmbracă în roşu,
nu în albastru; în cadrul reclamelor la păpuşi nu vom întâlni niciodată un băieţel etc. Se
poate afirma într-adevăr că macrosistemul are o puternică influenţă asupra dezvoltării
stereotipurilor de gen şi, în ultimii ani, chiar şi la dezvoltarea de comportamente trans-
specifice (ex. Desenele cu tente agresive şi mult tehnologizate, îmbrăcămintea copiilor
etc).