Genul Streptococcus

Streptococcus pyogenes
 Habitat
• Sunt larg raspanditi in natura.
• Unii fac parte din flora saprofita a tractului
respirator,digestiv, genital;
• Altii determina afectiuni umane importante datorate
partial infectiei streptococice si partial raspunsului imun
al gazdei.
• Sunt descrise 20 de specii dintre care cele mai frecvent
produc imbolnaviri la om: Streptococcus pyogenes (grup
A), Streptococcus agalactiae(grup B), streptococii de grup
D si enterococii.
 Clasificare
Genul Streptococcus, foarte complex, a fost clasificat după
mai multe criterii care ţin cont de hemoliză, structură
antigenică, aspecte clinice etc.
Hemoliza. Streptococii se comportă diferit pe geloză sânge şi
se împart din acest punct de vedere în:
-streptococi beta hemolitici care produc o hemoliză
completă, clară caracteristică speciilor patogene
-streptococi alfa hemolitici care produc hemoliză parţială cu
apariţia unei coloraţii verzui a mediului (hemoliză
viridans) caracteristică streptococilor viridans şi
pneumococilor
-streptococi alfa’ hemolitici care produc o hemoliză
incompletă
-streptococi nehemolitici sau γ hemolitici
 Clasificarea Lancefield
• Streptococii betahemolitici, la rândul lor, au fost
împărţiţi pe baza structurii antigenice a
polizaharidului C din peretele celular, în grupuri
serologice notate cu literele mari ale alfabetului latin.
• Până în prezent s-au identificat serogrupurile notate
de la A la U. Cele mai importante serogrupuri din
punct de vedere al patogenităţii sunt Streptococcus
pyogenes, care reprezintă de fapt grupul Lancefield A
şi Streptococcus agalactiae din serogrupul B.
 Clasificarea din punct de vedere clinic
• Streptococcus pyogenes (streptococul betahemolitic de
grup A) este principalul patogen uman dintre
streptococi fiind asociat unor infecţii localizate,
invazive, generalizate precum şi unor complicaţii
alergice rezultate în urma infecţiilor repetate.
• Streptococcus agalactiae face parte din grupul B şi face
parte din flora normală vaginală. El este implicat în
meningite şi septicemii ale nou-născutului.
• Streptococii de grup C, G şi F colonizează câteodată
nazofaringele fiind cauza unor sinuzite, bacteriemii sau
endocardite.
• Streptococii neenterococici de grup D (Streptococcus
bovis) fac parte din flora normala a intestinului şi sunt
cauza unor endocardite. Produc bacteriemii la
pacienţii cu carcinom de colon.
 Clasificarea din punct de vedere clinic
• Streptococcus pneumoniae, varianta necapsulată a
acestei specii este prezentă în flora normală a tractului
respirator superior. Variantele capsulate, patogene,
sunt cauza majoră a meningitelor la copii şi a
pneumoniei.
• Streptococii viridans includ speciile S.mitis, S.salivarius,
S.mutans, S.sanguis etc. Formează partea majoritară a
florei normale faringiene şi sunt importanţi în
menţinerea stării de sănătate a tractului respirator
superior.
• Streptococii lactici, care aparţin în general grupului N
determină fermentaţia laptelui, dar nu sunt patogeni.
 Streptococcus pyogenes
Streptococcus pyogenes este o bacterie invazivă,
toxigenă şi sensibilizantă.
Gravitatea infecţiilor depinde de :
• poarta de intrare,
• factorii de virulenţă ai tulpinii infectante
• de răspunsul imun al organismului infectat.
 Caractere morfotinctoriale
Streptococii sunt:
• coci Gram-pozitivi,
• sferici sau ovoidali,
• cu diametrul de circa 1 micron,
• dispusi in perechi(diplo)
• asezati in lanturi de lungime variabila
• unii dintre ei au capsula.
 Patogenie. Boala la om

Infectii localizate
• Faringita streptococica, cea mai obisnuita infectie
datorata streptococilor beta-hemolitici. Streptococii
virulenti de grup A (cei care au proteina M) adera
la epiteliulfaringian. Extinderea la nivel amigdalian si
eventual la nivelul altor structuri, poarta numele de
angina streptococica. Boala se manifesta cu durere in
gat, rinofaringita,amigdalita rosie si purulenta,
ganglioni limfatici cervicali mariti si durerosi, febra
mare.Exista (in special la copii mici) tendinta
extinderii infectiei catre urechea mijlocie,mastoida si
meninge. De mentionat ca 20% din infectii sunt
asimptomatice.
Faringita streptococica
 Boala la om
alte infectii localizate

• Streptococii de grup A produc infecţii localizate

ale pielii dintre care mai frecvent este impetigo-ul
sau “buba dulce”.Este contagios şi apare mai ales
la copii care trăiesc în condiţii precare.
• Se manifestă sub forma unor vezicule în jurul
orificiului bucal şi orificiilor nazal, care se acoperă
cu o crustă de culoare galbenă.
• Complicaţia alergică a infecţiilor cu aceste
tipuri este frecvent glomerulonefrita acută, dar
foarte rar febra reumatismală.
Impetigo streptococic
 Infecţiile invazive

⚫ În infecţiile invazive poarta de intrare a streptococului

are o importanţă deosebită şi determină tabloul clinic al
infecţiei. Infecţia este în general difuză, diseminează
rapid implicând ţesuturile învecinate, vasele limfatice
regionale, supuraţia locală fiind minimă. Prin vasele
limfatice, germenii ajung în torentul circulator.

⚫ Erizipelul – este o inflamaţie edematoasă a pielii.

Apare sub forma unui placard eritematos, mărginit de
vezicule din care se izolează streptococul.!!
⚫ Poarta de intrare este cutanata; este o
dermo-epidermita edematoasa insotita defebra si stare
toxica, cu evolutie favorabila sub tratament cu penicilina.
Erizipelul
 Infectii invazive
⚫ Fasceita necrozantă – este o infecţie care
progresează foarte rapid, distrugând ţesuturile
moi şi fasciile. Se alterează starea generală şi
bolnavul intră în stare de şoc. Boala afectează în
special persoanele tinere, fără patologie asociată
clară dar şi persoanele cu imunitate compromisă.
Streptococii pot fi izolaţi din sânge, lichidul
vezicular şi culturi ale ariei infectate.
Fasceita necrozanta
 Alte imbolnaviri
⚫ Febra puerperala care se dezvolta in cazul unei
infectii streptococice intrauterine. Este o infectie
iatrogena cu evolutie grava, frecvent cu evolutie
mortala a femeii.- sepsisul streptococic.
⚫ Endocardita infectioasa acuta sau subacuta.
⚫ Septicemia– este o infecţie sistemică spre care
pot evolua toate infecţiile localizate.
 Infecţii toxigene

⚫ Scarlatina – este o boală a copilăriei întâlnită sub

vârsta de 10 ani, care debutează cu angină
streptococică, limbă "zmeurie", febră, după care
apare erupţia caracteristică (rash-ul scarlatinos).
Boala este cauzată cel mai frecvent de toxina
eritrogenă de tip A a streptococilor de grup A şi mai
rar de grupul G.
▪ Sindromul toxicoseptic – este provocat de obicei de
eritrotoxina A, mai rar de eritrotoxina C.
Mortalitatea este de 10 mai mare decât în sindromul
toxicoseptic stafilococic.
Scarlatina
 Boala la om
Boli poststreptococice

⚫ RAA (reumatismul articular acut), glomerulonefrita

acuta poststreptococica (GNA), coreea Sydenham, eritem nodos afectiuni
care se datoreaza sensibilizarii la antigene streptococice si aparitiei de
autoanticorpi. Dupa o infectie acuta cu streptococi beta-hemolitici de grup A
urmeaza o perioada de latenta de circa 1-4saptamani, dupa care se pot
dezvolta bolile poststreptococice.
⚫ RAA reprezinta cea mai serioasa sechela a infectiei streptococice deoarece
duce la afectarea valvelor si a muschiului cardiac. Apare dupa o
infectie faringiana netratata, maiales la copii cu varste intre 6-15 ani. Se
manifesta prin febra, poliartrita migratorie nesupurativa si semne legate de
inflamatia endocardului si miocardului.

⚫ GNA apare la cca. 3 saptamani dupa o faringita acuta sau dupa o infectie
cutanata si se manifesta prin hematurie, proteinurie, HTA, retentie de uree,
edeme.
 Diagnosticul de laborator
⚫ Diagnosticul de laborator este bacteriologic si
serologic.
⚫ Diagnosticul bacteriologic include recoltarea
produsului patologic, examinarea microscopica a
acestuia, cultivarea pe geloza-sange, identificarea
caracterelor de cultura,morfologice (frotiul din
cultura), biochimice si antigenice ale bacteriei izolate.
⚫ Antibiograma nu este necesara
deoarece streptococii piogeni isi mentin sensibilitatea
la penicilina.
 Diagnosticul de laborator
⚫ Diagnosticul serologic este util in caz
de hipersensibilitate, RAA si GNA.
⚫ Metoda cea mai bine standardizata este dozarea
anticorpilor antistreptolizina O, acceptandu-se ca normal
un titru de maxim 200.
⚫ Mentionam pentru Streptococcus pyogenes, testul la
bacitracina, la care este uniform sensibil.
⚫ Exista teste de aglutinare pe lama cu antiseruri A, B, C,
D, F, si G care permitidentificarea celor mai multi
streptococi beta-hemolitici implicati in infectii umane.
 Recoltarea produselor patologice
⚫ -exudat faringian
⚫ -sputa
⚫ -LCR
⚫ -puroi
⚫ -exudat pleural
⚫ -secretie vaginala si a colului
⚫ -secretie otica
⚫ -urina
⚫ -sange
⚫ -material necroptic
 Examenul microscopic
⚫ In afara de hemocultura si exudatele
nazofaringiene,in rest toate produsele patologice se
examineaza si microscopic.

⚫ Col.Gram:coci grampozitivi,forma sferica sau

ovoidala,dispusi in perechi,in lanturi de lungimi
variabile.
Caractere microscopice
col.Gram,imagine ME
 Alte caracterictici metabolice si
biochimice
⚫ Sunt imobili
⚫ Nesporulati
⚫ Aerobi
⚫ Fermenteaza glucoza
⚫ Oxidaza negativi
⚫ Catalaza negativi
⚫ Nu au citocromoxidaza-capacitate respiratorie
⚫ mica-necesitati nutritive mari.
 Cultivare
⚫ Medii de electie:
⚫ -solide:geloza sange

⚫ -lichide:bulion glucozat

⚫ -de imbogatire pentru produse paucibacilare bulion cu

azida de sodiu si cristal violet.
 Caractere de cultura
⚫ In mediile lichide:
⚫ -Variantele virulente produc opacifierea mediului si
depozit redus.
⚫ -Variantele rough se dezvolta sub forma de grunji
mari ,disociabili la agitare de bulionul clar.
 Caractere de cultura
⚫ Pe mediile solide:colonii foarte mici translucide,iar
in profunzime colonii lenticulare.
⚫ Pot dezvolta diferite tipuri de hemoliza:
⚫ α-alfa
⚫ α’-alfa prim
⚫ ß-beta
⚫ Ύ-gama
 Caractere de cultura
Str.pyogenes pe geloza sange
 Identificare
⚫ Incadrarea in gen:

⚫ Morfologia coloniilor

⚫ Hemoliza

⚫ Aspectul microscopic

⚫ Identificarea grupului
 Identificarea grupului
⚫ Reactii serologice care au loc intre carbohidratul C si
seruri de grup A, B, C, D, F, G.
⚫ Pot fi reactii de aglutinare pasiva pe lama
⚫ A) Coaglutinarea Ac este legat de proteina A
Stafilococica

⚫ B) Latex aglutinarea Ac este legat pe particule de

latex

⚫ C)Testul la bacitracina-identifica rapid grupul A

care este inhibat de bacitracina
Testul la bacitracina

⚫ M.geloza sange
⚫ bacitracina 0,04 ui
⚫ Spot din cultura de testat
⚫ Orice diametru=grup A
⚫ Lipsa zonei de
inhibitie=grup non A
 Diagnosticul indirect
⚫ ASLO( antistreptolizina
O) este o reactie de
neutralizare toxina-
antitoxina in vitro
⚫ Se pozitiveaza dupa a 6-8
zi, titrul creste pana la 3-4
saptamani si apoi scade.
ASLO normal <200 U
⚫ Reactia Dick
⚫ - este o reactie de
neutralizare toxina-
antitoxina in vivo.
⚫ -0,1 ml toxina Dick pe
fata ant a antebratului.
Aparitia eritemului cu
diam .de cel putin 10 mm
demonstreaza lipsa
anticorpilor si
susceptibilitate la
scarlatina.
⚫ -Fara eritem =Ac
prezenti.
 Antibiograma
• Penicilinele G şi V sunt antibioticele de elecţie în infecţiile
streptococice (atenţie la persoanele alergice).
• Nu s-au semnalat tulpini rezistente la peniciline.
• Antibiograma se face doar in caz de alergie la penicilina
• Str. pyogenes a rămas sensibil la peniciline şi eritromicină.