Grecu Andreea

GT 13

Turismul in Romania

Analiza SWOT

Intre tarile din centrul si estul Europei, Romania este inzestrata cu cele mai bogate si
variate resurse turistice naturale si create de om, care-i confera o mare disponibilitate pentru
turism. Acest potential turistic valoros se concretizeaza in diverse si spectaculoase forme de
relief si peisaje pitoresti, armonios imbinate pe intreg teritoriul tarii, ape minerale, o clima
favorabila practicarii turismului in tot cursul anului, flora bogata, specii faunistice de interes
vanatoresc, inegalabile monumente istorice, de arta si arhitectura, traditii populare etc. si poate
satisface, printr-o multitudine de forme de turism, variate motivatii ale turistilor romani si straini.

Figure 1 Harta fizica a Romaniei

Grecu Andreea
GT 13

Analiza SWOT reprezintă o sinteză a auditului de marketing care prezintă punctele forte
şi cele slabe ale organizaţiei, precum şi oportunităţile şi ameninţările mediului extern. Se
realizează astfel o listă a caracteristicilor pozitive şi negative ale organizaţiei analizate, care o
diferenţiază de organizaţiile concurente. În realizarea analizei SWOT, România trebuie privită ca
o destinaţie turistică unitară care deţine atât puncte slabe, cât şi puncte forte şi care acţionează pe
o piaţă în mişcare, beneficiind de oportunitaţi, dar lovindu-se şi de ameninţările inerente unei
pieţe imperfecte.

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Potenţialul natural prin diversitatea  Lipsa unei infrastructuri la nivel cât mai
cadrului natural susţine o mare varietate apropiat de nivelul european
de forme de turism  Slaba dezvoltare a serviciilor în turism
 Munţii Carpaţi oferă diversitate  Lipsa investiţiilor – cultura şi turismul
peisagistică si multe activitati de relaxare trebuie să se susţină reciproc, acest lucru
precum: Mountain Biking, Pescuit, putând fi posibil doar cu implicarea
Alpinism, BirdWatching, etc. sectorului guvernamental, cât şi a
 Zona dealurilor subcarpatice şi a sectorului privat
podişurilor este interesantă prin bogaţia şi  Lipsa promovării – România nu şi-a
varietatea resurselor balneare si a creat o imagine clară şi puternică pe piaţa
factorilor naturali de cură internaţională, deoarece nu a adoptat o
 Zona de câmpie conţine arealul forestier, politică sistematică de atragere a turiştilor
fondul cinegetic şi piscicol străini
 Litoralul  Degradarea incipientă a mediului şi
 Delta Dunării este unică în zona inexistenţa unui sistem performant de
europeană fiind prezenta o fauna variata si colectare a deşeurilor
complexa.  Activităţi de marketing turistic şi
 Hidrografia are numeroase râuri, lacuri de management al destinaţiei insufient
diferite tipuri şi o mare varietate de ape dezvoltate
subterane
 Bazele de tratament ale unor staţiuni
 Clima prin valorile de temperatură,
balneare au un grad înalt de uzură şi sunt
regimul eolian şi pluviometric, gradul de
neadaptate la standardele europene
nebulozitate la crearea ambianţei
favorabile călătoriilor
 Monumentele istorice de artă şi
arhitectură
 Instituţiile şi evenimentele cultural-
artistice
 Arta şi tradiţia populara a României
 Dezvoltarea şi diversificarea capacităţii de
cazare
 Dezvoltarea unităţilor de alimentaţie
 Crearea de noi produse turistice
 Potenţialul balnear
Grecu Andreea
GT 13

OPORTUNITATI AMENINTARI

 Poziţia geopolitică a României, la  Infrastructura de transport neadaptată la

intersecţia celor mai importante rute standardele comunitare
comerciale ale continentului  Competiţie puternică la nivel de
 Aderarea la NATO ce oferă siguranţă, destinaţie – destinaţii turistice externe la
stabilitate şi democraţie preţuri similare şi condiţii superioare
 Posibilitatea dezvoltării turismului de  Imaginea deficitară a României poate
afaceri prin valorificarea centrelor de afecta România ca destinaţie turistică
afaceri/expoziţionale existente  Continuarea procesului de migrare a
 Interes internaţional crescut pentru forţei de muncă calificată
turismul cultural, balnear (inclusiv  Lipsa de fonduri pentru nevoile de
tratamentul de prevenţie – de tip reabilitare sau pentru extinderea
wellness/spa), ecoturism, agroturism şi infrastructurii
turism rural, de aventură
 Bune perspective pentru a exploata zonele
montane pe tot cursul anului prin
drumeţie, echitaţie, alpinism, sporturi
extreme, schi
 Creşterea numărului de turişti care au ca
motivaţie diferite forme de turism cultural
 Fondurile Europene

CONCLUZII:

Din analiza punctelor forte şi slabe ale României se pot identifica actiunile pe care
romanii trebuie sa le urmeze in strategia de relansare a turismului României.
Cea mai bună soluţie este investirea resurselor în promovarea pe plan extern al punctelor
tari ale României. Aceasta tara are o multitudine de destinatii turistice atractive care trebuie
promovate mai mult , de asemenea putem vorbi si de investitiile care trebuie facute (si aici ne
referim la calitatea si diversitatea serviciilor oferite, la conditiile de cazare, masa, transport,
agrement, la infrastructura si la alte variabile ce tin de activitatea de turism), România ne apare
ca o tara cu reprezentatii modeste pe scena turismului european.
Din punct de vedere turistic putem miza pe resursele naturale si culturale ale tarii, pe
imbunatatirea conditiilor si serviciilor de cazare si nu numai, si, nu in ultimul rand pe
modernizarea infrastructurii,pentru a facilita accesul in zonele cu potential turistic. Pentru a
atrage cat mai multi vizitatori, turismul in România necesita investitii de mare anvergura in
modernizarea infrastructurii, atat a celei reprezentate de drumuri, cai ferate, aeroporturi, cat si in
spatiile de cazare, masa, agrement puse la dispozitie turistilor.
Mai mult, este nevoie de promovarea antreprenorilor din tara precum si a produselor
naturale, traditionale crescute si facute in romania.
Grecu Andreea
GT 13

Figure 2 Destinatii turistice

Grecu Andreea
GT 13

Bibliografie

1. Glavan Vasile – Turismul in Romania, Ed. Economica, 2000

2. Minciu Rodica – EconomiaTurismului, Ed. Uranus, Bucuresti, 2004