ATOMUL

STRUCTURA ATOMULUI
 Atom
(neutru electric)
Nucleu (+Z)

cuprinde aproape nucleoni

toată
masa atomului protoni, p+1

neutroni , n0

Invelis
electroni ,e-1
electronic(-Z)
are
masa neglijabila
DEFINITIE: Modul de aranjare a par4culelor cons4tuente ale
atomului se numește structură atomică.
Defini&e: Atomul este cea mai mica parte dintr-un element chimic care
pastreaza proprieta&le fizico-chimice ale elementului respec&v.
Atomul este alcatuit din:
•Nucleu •este concentrata intrega masa atomica
•este format din nucleoni
Øprotoni – particule incarcate pozitiv
Øneutroni – particule neutre din punct de vedere electric
•Invelis
•Par&cule incarcate nega&v
electronic
•Graviteaza pe anumite orbite in jurul nucleului

Observatii:
•Atomul este in ansamblu neutru
din punct de vedere electric.
Defini&e: Numarul de protoni dintr-un atom se numeste numar atomic
sau numar de ordine si se noteaza cu Z.
Defini&e: Masa intregului atom este data de nucleu, se noteaza cu A si
se numeste numar de masa (numarul de protoni + numarul de
neutroni)
Definitie: Numarul de neutroni este notat cu N si este egal cu diferenta
dintre numarul de masa si numarul atomic: N = A – Z.

Definitie: Izotopii sunt specii atomice cu acelasi numar atomic, dar

numar de masa diferit: Z1 = Z2; A1 ≠ A2
Ex: H1
1 H H 2
1
3
1

Definitie: Izobarii sunt specii atomice cu acelasi numar de masa, dar

numar atomic diferit: Z1 ≠ Z2; A1 = A2
Ex: Ar
40
18 Ca40
20

Definitie: Izotonii sunt specii atomice cu numar de masa diferit, numar

atomic diferit, dar acelasi numar de neutroni: Z1 ≠ Z2; A1 ≠ A2; N1 = N2.
Ex: K
39
19 Ca40
20
 dacă am mări un atom până la dimensiunile unui punct
tipografic, ar insemna ca o muscă marită in aceleasi
proportii să atinga o lungime de 8 km, iar un om, o inăltime
de 1700 km.
nucleul in atom este cât o gămălie a unui ac pe un teren de
fotbal
daca toate nucleele din Univers ar fi adunate, ele ar
incapea intr-un capac al unei sticle de Coca-Cola.
electronul se invarte in jurul nucleului atomului cu 300000
km pe secunda. Cu o astfel de viteza electronul ar putea
inconjura Pamantul de 8 ori intr-o secunda.
MODELE ATOMICE
MODELUL THOMSON
 MODELUL THOMSON

ØEste un model clasic care presupune că atomul e alcătuit din

electroni dispuși în interiorul unei sfere cu raza de ordinul 10-10m,
încărcată uniform cu o sarcină poziCvă.
ØModelul este denumit și "cozonacul cu stafide", datorită asemănarii
dintre dispunerea parCculelor negaCve în norul de sarcină poziCvă și a
stafidelor în aluat.
ØA fost propus de către J.J.Thomson în anul 1906, înainte de
descoperirea nucleului atomic. El presupunea că electronii oscilează în
jurul unei poziții de echilibru atunci când absorb energie, atomul
emițând radiaCi de diverse frecvente.
Modelul cozonacului cu stafide
 MODELUL RUTHERFORD

Modelul atomic Rutherford, elaborat de Ernest Rutherford în 1911,

este primul model planetar al atomului. Conform acestui model,
atomul este format din nucleu, în care este concentrată sarcina
poziEvă, și electroni care se rotesc în jurul nucleului pe orbite circulare,
asemeni planetelor în Sistemul Solar.
MODELUL RUTHERFORD
Caracteristicile fundamentale ale modelului atomic ale lui Ernest
Rutherford sunt următoarele:

a. atomii au în mijloc un nucleu foarte mic ce conţine cea mai mare

parte a masei atomului;
b. cea mai mare parte a atomului este spaţiu gol;
c. electronii orbitează în jurul nucleului;
d. nucleul este format din protoni, care sunt încărcaţi pozitiv;
e. numărul protonilor este egal cu cel al electronilor.
Electronii se menţin pe orbite datorită echilibrării a două forţe: forţa
electrică de atracţie si forţa centrifugă de inerţie.

! !
Fcfi = Fel
2 2
mv Ze
=
r 4pe r 2
Deficiențe ale modelului

ØPrincipalul neajuns al modelului consta în faptul că acesta nu explica

stabilitatea atomului, fiind elaborat în concordanță cu teoriile clasice.

ØDe asemenea, modelul planetar nu explica fenomenele de absorbtie

si emisie de energie de catre atom.
Importanță

ØModelul lui Rutherford a introdus ideea unei structuri a atomului și a

existenței unor par6cule componente, precum și posibilitatea separării
acestora.
ØReprezenta punctul de plecare al modelului Bohr
 MODELUL LUI BOHR

Primul postulat (postulatul starilor stationare) afirma ca:

electronii se misca in jurul nucleului numai pe anumite
orbite, de energii bine determinate, numite orbite
stationare sau cuantice.
 MODELUL LUI BOHR
Primul postulat (postulatul starilor stationare) afirma ca:
electronii se misca in jurul nucleului numai pe anumite
orbite, de energii bine determinate, numite orbite
stationare sau cuantice.
Denumirea de orbite stationare provine de la faptul ca, desi
electronul se misca accelerat, totusi el nu absoarbe sau nu
emite energie, atomul mentinandu-se in aceasta stare un
timp oricat de lung, daca nu este perturbat.
Denumirea de orbite cuantice provine de la faptul ca
orbitelor electronilor le corespund energii bine determinate,
notate E1, E2, ...., E∞, ale caror valori nu formeaza un sir
continuu, ci un sir discret, numarul starilor cuantice fiind
infinit.
In concluzie, primul postulat afirma ca energia sistemului atomic este
cuan3ficata. Prin conven3e, s-a stabilit valoarea 0 pentru nivelul E∞,
as<el incat electronul sa aiba in atom valori nega3ve, discrete ale
energiei (stari legate), iar in afara atomului, in stare libera, energii
pozi3ve, necuan3ficate.

Stari
libere
E∞=0
En
Stari
E2
legate
E1
Nivel
fundamental
Postulatul al doilea (regula de cuantificare a orbitei) afirma
ca: orbitele stationare (corespunzatoare starilor legate din atom) nu
pot fi oricare, ci numai acelea pentru care este satisfacuta conditia de
cuantificare

(1)

care arata ca momentul cine7c al electronului este numar intreg de

constanta lui Plank generalizata.
 Acest postulat poate fi explicat astfel: doar orbitele care conţin pe
toată circumferinţa lor un număr întreg de lungimi de undă sunt
permise.
 Postulatul al treilea (conditia de frecventa a fotonului
absorbit sau emis) afirma ca: electronii de pe orbitele stationare
pot sa efectueze tranzitii de pe o orbita pe alta numai prin emisia sau
absorbtia de energie.
Absorbtia sau emisia de energie de catre atom se face sub forma
de cuante de energie, energia fotonului absorbit sau emis fiind data de
relatia:
Eg = hn = Es - Ei
Unde:
Es – energia corespunzatoare orbitei superioare
Ei – energia corespunzatoare orbitei inferioare
ν – frecventa radiatiei electromagnetice corespunzatoare tranzitiei
cuantice
 Cuanta

• O cuanta de energie reprezinta

cantitatea de energie necesara unui
electron pentru a se deplasa de pe
un nivel energetic pe altul
Daca atomul absoarbe energie din exterior, electronul care preia
aceasta energie trece de pe un nivel energe5c inferior (Ei) pe un nivel
energe5c superior (Es). Fenomenul se numeste excitarea atomului.

hν
e- E

e- E∞=0
Es

Es
hν=Es-Ei
+ Ei Ei
Nivel fundamental:
nivelul energetic cu
energia cea mai mica

Nivel excitat: nivel

energetic cu o energie
mai mare decat a celui
fundamental
Pe orbita superioara electronul ramane un 0mp scurt (~10-8s), dupa
care revine pe nivelul inferior. Fenomenul se numeste dezexcitarea
atomului. Aceasta se poate face atat direct pe starea fundamentala,
cat si in trepte, prin stari intermediare (Ek).
hν1 e- E
hν

hν2
e-

E∞=0
e- Es
Ek
hν1=Es-Ek
Es

+ e- Ek
Ei
hν2=Ek-Ei hν=Es-Ei
Ei
Atunci cand electronul absoarbe o cantitate suficient de mare de
energie, el poate depasi starile legate, iesind in afara atomului, intr-o
stare libera. Fenomenul se numeste ionizarea atomului.

Energia minima de ionizare pentru un electron aflat pe stratul n este:

Eioniz = E¥ - En = - En
Importanță

Teoria elaborata de Bohr a marcat un pas important pentru

studierea structurii atomului, deoarece:
•permite explicarea fenomenelor de absorb7e si emisie de energie
de catre atom
•permite calcularea frecventei liniilor spectrale ale atomului de
hidrogen
Deficiențe ale modelului

•Nu poate explica spectrele de emisie și energia de ionizare decât

pentru atomul de hidrogen și ionii hidrogenoizi.
•Nu a putut fundamenta s8in8fic spectrele unor atomi grei.
•Nu a putut explica formarea legaturilor duble.
•Nu a putut fundamenta scindarea liniilor spectrale intr-un camp
perturbator.

Aceste deficiente au fost rezolvate prin apari8a modelului cuan8c al

atomului.
DE RETINUT

Conform modelului lui Bohr:

•electronii se mişcă în jurul nucleului în orbite fixe (stări staţionare);
•electronul poate avea numai anumite nivele de energie.
•electronul poate absorbi energie şi astfel face un salt pe o altă stare
staţionară (orbită) cu un nivel superior de energie;
•electronul poate cădea în starea staţionară originară emiţând în acest
caz radiaţie electromagnetică (fotoni);
 CE A "SUPRAVIEŢUIT" DIN MODELUL ATOMIC AL LUI BOHR

Deşi ideile lui Niels Bohr privitoare la mecanismele atomului au fost

revoluţionare, nu toate s-au dovedit perene, fiind invalidate de
cercetări ulterioare. Două sunt însă conceptele care au "supravieţuit"
progreselor fizicii secolului al XX-lea:
(1) existenţa unor stări staţionare fundamentale ale electronilor
(orbite în care electronul nu radiază);
(2) relaţia dintre frecvenţa radiaţiei electronului şi diferenţa de energie
dintre stările iniţiale şi finale ale electronului.
 MODELUL CUANTIC AL ATOMULUI.
NUMERE CUANTICE
In cadrul acestui model, atomul
trebuie imaginat ca având un nucleu
încărcat pozitiv, înconjurat de un nor
electronic, cu sarcină negativă
difuză.
 Teoria atomica moderna
descrie structura
electronica a atomului ca
probabilitatea de a gasi
electroni in anumite
regiuni din spa1u (orbitali)

Orbital (nor electronic)

Regiunea din spa1u unde exista o probabilitate
de 90 % de a gasi un electron
 CONTRIBUTII MAJORE
• Werner Heisenberg (Principiul de
incertitudine)
• Louis de Broglie (electronul are proprietati
de unda)
• Erwin Schrodinger (ecuatii matematice ce
descriu probabilitatea de a gasi un electron,
numere cuntice)

Ψ1s = ()
1 Z 3/2 -σ
π a0
e
 Louis de Broglie, (France, 1892-1987)
Proprietatile de unda ale materiei (1924)
- Teorie confirmata experimental
in 1927.
- Materia in miscare, ca de ex
electronii, au proprietati care
sunt in mod normal asociate
undelor
- Dualitatea unda – corpuscul -
Einstein
De ex: viteza unui electron este
legata de proprietatile sale de
unda, iar pozitia acestuia de
proprietatile de particula
(particulele au pozitii bine definite,
dar undele nu)
 Werner Heisenberg: Principiul de incertitudine
• A introdus notiunea de
proprietati complementare:
proprietatile complementare
se exclud: cu cat cunosti mai
multe despre una dintre ele,
cu atat cunosti mai putin
despre cealalta.

• Nu putem cunoaste in
acelasi timp atat pozitia,
cat si impulsul unei
particule
 Erwin Schrodinger, 1925
• Patru numere cuantice
sunt necesare pentru
a descrie starea unui
atom
 Pentru caracterizarea precisa a distributiei electronilor intr-un
atom si pentru a explica totatlitatea liniilor spectrale specifice
diferitilor atomi, au fost introdusi o serie de parametrii, numiti numere
cuantice.
Trei dintre numerele cuantice caracterizeaza cate o proprietate a
orbitelor unui electron, iar al patrulea caracterizeaza electronul insusi.

Fiecare electron are un set unic de numere

cuantice
 Numarul cuantic principal (n)

•indica nivelul energetic al stratului, respectiv numarul de ordine al

stratului pe care se afla electronul.
•Precizeaza dimensiunea norului electronic
•Poate lua, teoretic, orice valoare intreaga (n = 1, 2, 3, ...), dar practic
atomii au un numar limitat de 7 nivele energetice pe care sunt
distribuiti electronii
•Stratul n=1 se numeste stratul electronic K; se afla cel mai aproape de
nucleul atomic si are nivelul energetic cel mai mic.
 Numarul cuantic principal (n)

•Cu cat valorile lui n sunt mai mari, cu atat stratul se afla la o
distanta mai mare de nucleu, legatura dintre electronii existen4
din acel strat si nucleul atomului fiind mai slaba; celelalte straturi
se noteaza as9el:
ØL pentru n=2
ØM pentru n=3
ØN pentru n=4
ØO pentru n=5
ØP pentru n=6
ØQ pentru n=7
•Numarul maxim de electroni de pe un strat este 2n2
 Numarul cuantic orbital (l)
Øindica substratul electronic din interiorul unui strat
Øpoate lua doar valori pozi2ve, cuprinse intre 0 si n-1, adica n valori
Øsubstraturile se noteaza cu litere mici:
•s pentru l=0
•p pentru l=1

• d pentru l=2
• f pentru l=3
• g pentru l=4
• h pentru l=5
• i pentru l=6
ØNotarea orbitalilor cu literele s, p, d, f, arată unele caracteris2ci din
spectroscopie, de exemplu: s – sharp = precis, fix, exact ; p – principal ;
d – difuz ;f – fin .
 Numarul cuantic orbital (l)
Numarul de substraturi este egal cu valoarea numarului cuantic principal al acelui
nivel
Fiecare substrat energetic este corelat cu o forma diferita a orbitalului

s, p, d, f

s, p, d

s, p

s
 Numarul cuantic orbital (l)
ØDetermina forma norului electronic
ØTo/ electronii cu acelasi numar orbital au acelasi /p de simetrie. De
exemplu, substratul s are simetrie sferica, substratul p are simetrie
bilobara, d are simetrie tetralobara, etc
 Numarul cuantic magnetic (m)

ØCaracterizeaza diferitele orientari in spatiu ale norului electronic sub

actiunea unui camp magnetic exterior.
ØFiecare substrat inglobeaza un numar de subsubstraturi, numite
orbitali, care nu pot fi puse in evidenta decat prin introducerea
atomului in campuri exterioare. In absenta campului magnetic
exterior, toate starile cu numar cuantic magnetic diferit se reduc la o
singura stare, caracterizata de acelasi numar cuantic orbital si aceeasi
energie, neputand fi deosebite.
ØPoate lua numai valori intregi, cuprinse intre –l si +l, adica 2l+1 valori
 Numarul cuantic magnetic (m)

ØExemplu: in substratul p (l=1), intr-un camp magne8c exterior, exista

trei orientari ale norului electronic m = -1; m = 0; m = +1.
 Numarul cuantic de spin (s)
ØCaracterizeaza proprietatea electronului de a avea un moment
cine1c propriu, numit spin (cuan1fica miscarea electronului in jurul
propriei axe)
ØDeoarece rota1a electronului in jurul axei sale nu se poate face decat
in doua sensuri, numarul cuan1c al spinului s nu poate avea decat
doua valori: +1/2 sau - 1/2, dupa cum sensul rota1ei electronului este
paralel sau an1paralel cu acela al ro1rii orbitei electronice.
ØImperecherea a doi electroni cu spini opusi (electroni perechi), pe
aceeasi orbita duce la compensarea momentelor magne1ce, ceea ce
determina la stabilitatea sistemului atomic. Un orbital pe care se
gasesc 2 electroni de spin opus formeaza un dublet si prezinta o mare
stabilitate. Cu cat un atom are mai mul1 duble1, cu atat este mai
stabil.
 Observa(e:

Distribu(a electronilor pe straturi se face dupa principiul de

excluziune a lui Pauli, care spune ca, "intr-un atom nu pot exista doi
electroni care sa aiba toate cele 4 numere cuan(ce iden(ce". Pot
exista 2 electroni cu primele trei numere cuan(ce iden(ce, dar de spin
opus.
 DE RETINUT
• EXISTA 4 NUMERE CUANTICE
– Specifica “adresa” fiecarui electron in atom

UPPER LEVEL

Courtesy Christy Johannesson www.nisd.net/communicationsarts/pages/chem

 REZUMAT
Numerele cuan1ce
Numarul cuantic principal ( n )

Numarul cuantic orbital ( l )

Numarul cuantic magnetic ( ml )

Numarul cuantic de spin ( ms )

1. Numarul cuan)c principal ( n )
1s
– Nivelul energe)c

– Dimensiunea orbitalului
2s

– Are valori intregi

3s
Courtesy Christy Johannesson www.nisd.net/communicationsarts/pages/chem
 Quantum Numbers
2. Numarul cuantic orbital ( l )
– Subnivelul energetic
– Forma orbitalului
– Are valori intregi de la 0 la n-1

s p d
Courtesy Christy Johannesson www.nisd.net/communicationsarts/pages/chem
f
3. Numarul cuantic magnetic ( ml )
– Orientarea orbitalului
– Specifica exact ce orbital din fiecare subnivel
– Are valori intre l and -l

Courtesy Christy Johannesson www.nisd.net/communicationsarts/pages/chem

4. Numarul cuan)c de spin ( ms )
– Spinul electronului +½ or -½
– Un orbital poate avea maxim 2 electroni care
se invart in direc)i diferite

Courtesy Christy Johannesson www.nisd.net/communicationsarts/pages/chem