CUPRINS

1. INTRODUCERE

1.1. Rolul Sistemelor Automate de Siguranţă şi

Protecţie
1.2. Exemple de Sisteme Automate de Siguranţă şi
Protecţie în Funcţionare a Sistemelor
Industriale
1.3. Standardizarea Sistemelor Automate de
Siguranţă şi Protecţie
1.4. Delimitarea dintre Sistemele de Reglare și
Sistemele de Siguranță şi Protecţie
1.5. Niveluri de Siguranță și Protecţie Industrială
1.4. Delimitarea dintre Sistemele de Reglare şi
Sistemele de Siguranţă şi Protecţie

Întrebarea fundamentală:

Sistemele de Reglare (SR) şi cele de Siguranţă şi

Protecţie (SSP) ar trebui combinate sau ar trebui stabilită
o delimitare clară între cele două?
• În trecut, sistemele de reglare erau implementate
folosind tehnică pneumatică, analogică, în bucle de
reglare simple.

• Funcţiile de siguranţă erau realizate cu echipamente

diferite, de obicei folosind relee.
• Apariţia PLC (Programmable Logic Controller)
pentru a înlocui releele în anii ’60 şi a DCS
(Distributed Control Systems) pentru a înlocui buclele
de reglare simple în anii ’70, a condus la ideea că din
moment ce ambele sunt programabile se pot
implementa atât funcţiile de reglare cât şi de cele de
siguranţă pe acelaşi echipament, de obicei în DCS,
din motive de reducere a costurilor.
• Reducerea costurilor ar proveni din folosirea unei
singure surse de alimentare, întreţinerea simplă şi
costuri reduse cu instruirea și mentenanța.

• Cu toate acestea, toate standardele internaţionale

recomandă separarea clară a celor două tipuri de
sisteme.
ANSI/ISA 84.01:

“Separarea dintre sistemele de reglare şi sistemele de

siguranţă şi protecţie reduce probabilitatea ca la un
anumit moment de timp ambele funcţii de reglare şi de
siguranţă să fie inactive, sau anumite modificări ale
sistemelor de reglare să conducă la modificarea
funcționalității sistemelor de siguranță şi protecție. De
aceea, este necesară, în general separarea sistemelor de
reglare de sistemele de siguranţă şi protecţie”.
Câteva diferențe de bază între cele două tipuri de
sisteme susţin ideea că reglarea şi siguranţă trebuie
separate.

• Operaţiile de reglare sunt active, dinamice şi

orientate către performanţă.

• Operaţiile de siguranţă sunt pasive.

• Sistemele de Reglare (SR) acţionează activ
pentru menţinerea sau schimbarea condiţiilor din
proces, ajutând astfel la obţinerea unor cât mai
bune performanţe din partea procesului.

• Acestea sunt deseori folosite pentru forţarea

procesului la limită, în scopul obţinerii
performanţelor impuse.

• Nu au fost construite în scopul asigurării

siguranţei, şi ca atare nu o fac.
• Deoarece funcţionarea este continuă nu au
incorporate rutine de diagnosticare a erorilor.

• De obicei, o eroare a sistemului de reglare nu are

consecinţe catastrofale ci numai periculoase, şi ca
atare sistemul de reglare trebuie analizat din
punctul de vedere al riscului introdus.
• Sistemele de reglare fie funcţionează, fie nu.

• Nu există noţiunea de defect ascuns.

• În cazul acestor sisteme, erorile de funcţionare sunt

vizibile.

• Sistemele de reglare, de obicei, sunt flexibile şi

permit o uşoară operare în sensul că, de exemplu,
operatorii pot modifica anumiţi parametri sau pot
exclude anumite porţiuni din sistemul de reglare.

• Acest aspect este de evitat în cazul sistemelor de

siguranţă.
• Sistemele de Siguranţă şi Protecţie (SSP) sunt
exact opusul SR, funcţionează numai în anumite
momente, accesul asupra lor trebuie să fie
restricţionat, trebuie să fie fiabile şi să răspundă
instantaneu atunci când este cazul.

• Un exemplu este supapa de siguranță la

suprapresiune (PSV), din figurile 1.2 și 1.3, care
trebuie să stea închisă atâta timp cât presiunea este
sub o anumită valoare şi să se deschidă atunci când
presiunea atinge o anumită limită.
• Dacă presiunea nu atinge niciodată această limită,
supapa nu trebuie să se deschidă niciodată.

• De asemenea, se poate întâmpla ca această supapă

fiind închisă o perioadă mare de timp, în momentul
în care apare o problemă și trebuie să se deschidă, să
nu se poate deschide.

• Ca atare, aceste sisteme pot ascunde defecte care nu

se observă direct.
• Deoarece elementele componente ale SSP sunt mult
timp în starea de aşteptare, inactivă este posibil ca
atunci când o să fie necesară intrarea lor în funcţiune,
să nu meargă.

• Ca atare, aceste sisteme trebuie testate permanent sau

trebuie să încorporeze tehnici ce oferă posibilitatea
autotestării.
• Sistemele de siguranţă şi protecţie sunt proiectate
astfel încât să implice intervenţia umană cât mai
puţin.

• Operatorul interacţionează cu sistemul de reglare,

dacă acesta eşuează, pasul următor este trecerea
lui pe manual şi intervenţia directă a operatorului
asupra procesului.
• Dacă şi această intervenţie nu reuşeşte să facă
corecţiile necesare, ultima linie de apărare, și
anume SSP, ar trebui să funcționeze automat şi
independent.

• Singurele intervenții umane permise sunt cele de la

pornirea sau întreţinerea unor anumite părţi din
sistem.
Caracteristică SR SSP
Pasivă, simplă, acţiune
Tip de acţiune Activă, complexă, optimizare
directă
Activităţi Multiple Limitate
Automat, fără intervenţie
Tipuri de
Automat, manual, supervizare manuală, fără niveluri de
funcţionări
comandă superioare
Sisteme deschise Fieldbus,
Comunicaţie Limitată, specializată
Profibus etc
Uşor de făcut, protejate de Controlate strict, cu parolă,
Modificări
parolă configurabilă verificate şi documentate
Diagnoză Limitată Intensivă
Folosită pentru o mai bună Folosită pentru o mai bună
Redundanţă
disponibilitate fiabilitate
Documentaţie Uneori Esenţială
Testare în vederea detectării
Testare Testarea fiecărei bucle
erorilor în diferite etape
Aspectul legal Nu este stipulat Există standarde, audit şi
certificare
1.5. Niveluri de Siguranță și Protecţie Industrială

NIVELURI DE DIMINUARE a efectelor

RĂSPUNS ÎN CAZ DE URGENŢĂ
COMUNITATE

RĂSPUNS ÎN CAZ DE URGENŢĂ

INSTALAŢIE

PROTECŢIE FIZICĂ 2
NIVELURI DE PREVENIRE a cauzelor
PROTECŢIE FIZICĂ 1

SISTEM DE SIGURANŢĂ
ŞI PROTECŢIE
MONITORIZARE,
ALARMARE,
INTERVENŢIE OPERATOR

SISTEM DE REGLARE

PROCES
INDUSTRIAL
Niveluri de Prevenire
Nivelurile de prevenire a cauzelor sunt introduse
pentru a reduce probabilitatea apariţiei unor
evenimente neprevăzute.
Nivelul procesului industrial

•Procesul industrial trebuie să fie astfel proiectat

încât să asigure un anumit grad de siguranţă.

•Ideal ar fi să fie cât mai simplu pentru a reduce

riscurile.

•La proiectarea și realizarea procesului trebuie

folosite materiale sigure, presiuni mici, etc.
• De asemenea, în această etapă trebuie realizată o
analiză de hazard cu ajutorul metodelor PHA,
FMEA, HAZOP.

• Deşi o astfel de etapă implică costuri iniţiale mai

mari, este dovedit faptul că aceste costuri sunt mult
mai mari în cazul proceselor care nu respectă aceste
cerinţe şi sunt necesare sisteme de siguranţă
suplimentare foarte costisitoare.
Nivelul sistemului de reglare

•Nivelul sistemului de reglare este următorul nivel

pentru asigurarea siguranţei.

•Rolul lui este reglarea consumului de energie, calităţii

produselor etc. prin menţinerea variabilelor (presiune,
nivel, temperatură etc.) în anumite intervale de operare.
• Ca atare, se poate considera că sistemul de reglare
asigură un anumit nivel de siguranţă dar, în acelaşi
timp, un astfel de sistem poate determina apariţia
unui eveniment periculos.

• De obicei, la nivelul sistemelor de reglare,

problemele apar atunci când aceste sisteme nu sunt
bine proiectate sau când sunt trecute pe manual.

• De aceea se recomandă proiectarea acestora cât mai

simplu şi evitarea trecerii lor pe manual.
Nivelul sistemului de monitorizare, alarmare şi
intervenţie operatori

•În cazul în care sistemul de reglare eşuează, din cauza unei

erori interne a unei bucle de reglare sau a unei intervenţii
greşite a unui operator, se foloseşte un sistem de alarmare a
operatorilor cu privire la necesitatea unei intervenţii într-un
anumit sens.

•Acesta este nivelul la care operatorii devin factorii activi.

• Sistemul de alarmare trebuie să detecteze problemele
ce apar cât mai rapid astfel încât să se poată interveni
la timp şi preveni astfel un dezastru.

• De asemenea sistemele de monitorizare și alarmare

trebuie să fie independente de sistemele monitorizate,
astfel încât să nu se defecteze când sistemele
monitorizate se defectează.

• Sistemele de alarmare trebuie să fie cât mai simple

posibil, să fie uşor de întreţinut, verificat şi calibrat.
• La acest nivel de protecţie operatorul uman trebuie
să devină activ deoarece este imposibil pentru un
proiectant să prevadă toate combinaţiile posibile de
efecte nedorite care pot apărea şi ca atare, omul fiind
o structură flexibilă şi adaptabilă, trebuie luat în
considerare.
• Uneori deoarece aceste combinaţii nu au fost luate în
calcul de proiectant, nu sunt introduse în etapa de
instruire a operatorilor şi s-ar putea ca aceştia să nu
ştie cum să acţioneze.

• Echipamentele asociate sistemelor de alarmare

trebuie să fie verificate conform unor proceduri,
evitând astfel anumite defecţiuni ce pot conduce la
efecte nedorite.
Nivelul sistemului de siguranţă şi protecţie (SSP)

•În cazul în care sistemul de reglare şi operatorul eşuează,

intervine Sistemul automat de Siguranţă şi Protecţie
(SSP).

•Acest sistem este indicat să fie independent de celelalte,

având propriile dispozitive de măsură
(senzori/traductoare), echipamente logice de decizie şi
elemente de execuţie.
• Aceste sisteme sunt astfel proiectate încât să permită
funcţionarea normală a procesului în condiţiile în care
acestea nu trebuie să intervină sau să intervină automat
atunci când este cazul şi să acţioneze în sensul în care
au fost proiectate.

• Un SSP trebuie să îndeplinească trei funcţii:

permisiune, prevenire şi/sau diminuare.
• Un exemplu de funcţii ale unui SSP sunt: oprirea în
cazul presiunii mari, oprire în cazul unui nivel de
lichid mic, etc.

• Un SSP este un ansamblu de funcţii de siguranţă şi

protecţie (SIF – Safety Instrumented Function).

• Marea majoritate a funcţiilor de siguranţă şi protecţie

conţin unul sau mai mulţi senzori, un element logic şi
unul sau mai multe elemente de execuţie iar un SSP
poate conţine zeci chiar sute de astfel de elemente.
Nivelul protecţiei fizice 1

•este reprezentat de supapele de siguranţă ce oferă

protecţie împotriva suprapresiunii PSV (Pressure Safety
Valve).

•Supapele de siguranţă sunt setate să declanşeze (să se

deschidă) automat atunci când presiunea într-un vas
atinge valoarea maxim admisă.
Niveluri de Diminuare
Nivelurile de diminuare a efectelor au fost introduse
pentru reducerea severităţii sau consecinţelor unui
eveniment neprevăzut atunci când acesta a apărut (nu a
putut fi prevenit).

Nivelul protecţiei fizice 2 este reprezentat de diguri ce

oferă protecţie împotriva scurgerilor de lichide toxice,
astfel încât să se reducă efectul impactului asupra
mediului înconjurător.
Nivelul de răspuns în caz de urgenţă al instalaţiei
presupune intervenţia folosind soluţii pentru neutralizarea
substanţelor periculoase eliberate sau pentru arderea
excesului de material şi intervenţia sistemelor de alarmare
în caz de scurgeri de gaze sau în caz de foc.

Nivelul de răspuns în caz de urgenţă al comunităţii

presupune proceduri de evacuare a personalului instalaţiei
sau a populaţiei din jurul acesteia.