Retele Petri Temporizate si automate finite folosite pentru

modelarea si analiza firelor de asteptare

I. NOȚIUNI INTRODUCTIVE

Sistemele cu evenimente discrete (SED) constituie o clasă de sisteme dinamice neliniare

a căror investigație necesită instrumente matematice proprii, diferite de ecuațiile diferențiale
sau de ecuațiile cu diferențe, utilizate curent în teoria și practica reglării automate.

Un SED este un sistem dinamic caracterizat printr-un spatiu discret al starilor si prin
traiectorii de stare continue pe portiuni. Modificarile de stare se numesc tranzitii si survin ca
urmare a aparitiei evenimentelor, in mod asincron. Evenimentele au durata nula. Acestea pot fi
identificate ca:

- actiune specifica;
- modificare necontrolabila in cadrul unui proces;
- rezultatul satisfacerii simultane a mai multor conditii.

Din punct de vedere formal, un SED poate fi definit ca un sistem care evolueaza,
generand spontan evenimente si care poate fi definit ca un cvadruplu G=(Q,E,𝜕,q0), unde:
Q- multimea starilor sistemului,
E-alfabetul evenimentelor,
q0 – starea initială,
𝜕 – functia de tranzitie de stare.

Un sistem de tip coada de asteptare se compune din trei elemente definitorii:

- clientii;
- resursele (serverele);
- firul (coada de asteptare).

1
 In functionarea sistemelor de fabricatie se utilizeaza frecvent fire de asteptare sub forma
unor depozite care permit stocarea pieselor ce trebuie prelucrate pe o anumita masina.

Principalele elemente ale problemei fenomenului de asteptare sunt urmatoarele:

- Sursa este multimea unitatilor ce solicita un serviciu la un moment dat;
- Sosirea unitatilor in sistemul de asteptare determina o variabila aleatoare V ce reprezinta
numarul de unitati care intra in sistem in unitatea de timp;
- Firul de asteptare este determinat de numarul unitatilor care asteapta si care poate fi
limitat sau nelimitat.

In figura 1 este reprezentata schematizat configuratia unui sistem de fabricatie

alcatuit din doua masini , M1 si M2 , ambele prevazute cu depozite de intrare.

Fig.1 Schema prelucrarii unui lot de piese intr-un sistem de fabricatie

Se presupune ca depozitul ce precede M1 are capacitate nelimitata (nu se poate ajunge,

practic, la umplerea lui completa), in timp ce in depozitul ce precede M2 se pot stoca maximum
2 piese.
Multimea evenimentelor se compune din evenimente de tipul:
- S – sosirea unei piese brute in sistemul de fabricatie;
- P –plecarea unei piese prelucrate complet din sistemul de fabricatie;
- C1 – terminarea prelucrarii unei piese pe M1.
Pentru a identifica variabila de stare , se pleaca de la observatia ca fiecare dintre cele
doua masini reprezinta serverul unei structuri de tip sistem de asteptare. In consecinta, procesul
de prelucrare a pieselor poate fi privit ca o conexiune a celor doua sisteme de asteptare.

Un automat finit (AF) sau o "mașină cu un număr finit de stări" este un model de
comportament compus din stări, tranziții și acțiuni. O stare stochează informații despre trecut,
adică reflectă schimbările intrării de la inițializarea sistemului până în momentul de față. O
tranziție indică o schimbare de stare și este descrisă de o condiție care este nevoie să fie

2
îndeplinită pentru a declanșa tranziția. O acțiune este o descriere a unei activități ce urmează a
fi executată la un anumit moment.

Există câteva tipuri de acțiuni:

- Acțiune de intrare executată la intrarea într-o stare;

- Acțiune de ieșire executată la ieșirea dintr-o stare;
- Acțiune de intrare de date acțiune executată în funcție de starea prezentă și de datele
de intrare;
- Acțiune de tranziție acțiune executată în momentul unei tranziții.

Retelele Petri temporizate au fost extinse in literatura de specialitate ca o interpretare

potrivita a timpului pentru modelarea si analiza sistemelor timp- reale sau din perspectiva
evaluarii performantelor acestora.
O retea Petri temporizata este reprezentata de sextuplul:
Σ = ( P , T , F , W , M0, θ )
unde:
- P este multimea pozitiilor;
- T este multimea tranzitiilor;
- F este multimea arcelor;
- W este functia de pondere a arcelor;
- M0:P – N este marcajul initial;
- Θ este functia de temporizare , care asociaza tranzitiilor intarzieri de timp;

Reteaua va functiona in felul urmator: din momentul in care tranzitia t este posibila,
un numar de w(t,p) jetoane sunt rezervate in pozitiile pi, care preced t pentru Θ(t) unitati de
timp.
Dupa scurgerea acestui timp, tranzitia se va produce imediat, introducand w(t,p) jetoane
in pozitiile de iesire din tranzitia t.
Se spune ca o retea Petri este cu tranzitii temporizate sau temporizata T, daca fiecarei
tranzitii ti , i =1.....n, i se asociaza un interval de timp di >= 0, prin intermediul unei functii de
temporizare de tip T ( tranzitie). O retea Petri este cu pozitii temporizate sau temporizata P,
daca fiecarei pozitii pj, j=1....m , i se asociaza un interval de timp di>=0, prin intermediul unei
functii de temporizare de tip P (pozitie).

3
 II. MODELAREA SI ANALIZA FIRELOR DE ASTEPTARE PENTRU UN
AUTOMAT FINIT CE ASAMBLEAZA PLACUTE DE FRANA

Luam in discutie un automat finit cu doua fire de asteptare ce dispune de urmatoarele

resurse, amplasate conform schemei din figura 2:

- 3 masini cu comanda numerica M1, M2, M3;

- 1 robot R1;
- 5 depozite interoperationale D1, D2, D3, D4, D5.

Figura 1 Schema retelei

Procesul tehnologic de asamblare a placutelor de frana este urmatorul: din doua

depozite special amenajate sunt preluate placutele metalice brute si un mix special care adera
la suprafata placutei. Pe una din liniile automatului se prelucreaza placutele brute, iar pe cealalta
linie se prelucreaza mix-ul, iar la final cele doua se asambleaza pentru a obtine produsul final.
Linia automatului de prelucrare a placutelor brute are urmatoarea functionare: se preiau
„backing plate”-urile de un robot si se aseaza pe linia de prelucrare. In prima faza se prinde pe
placuta metalica suport un lipici de tip underlayer, apoi placuta intermediara este pusa pe banda
masinii de asamblare, unde asteapta mix-ul creat pe a doua linie.
Pe a doua linie se prelucreaza mix-ul din prafuri si pulberi speciale. Se preiau pulberile
din depozit, se amesteca si apoi mix-ul realizat este turnat peste placutele ce asteapta pe banda
de asamblare.
Dupa turnarea mix-ului peste placutele intermediare, acestea se introduc in cuptor
pentru a se uni cele doua materiale.

4
 Pentru realizarea modelarii automatului am procedat in felul urmator: la cele doua intrari
ale sistemului se introduc cele doua tipuri de materiale necesare fabricarii placutelor de frana si
anume: placute metalice suport („backing plate”) și mix specific. Produsul final, placuta de
frana, se obtine din asamblarea mixului si a placutelor brute prin urmatoarea succesiune de
operatii:

a) Pentru placuta metalica suport „backing plate”:

1. Placuta de tip „backing plate”(placuta metalica suport) este adusa de R din depozitul
D1 si incarcata pe M1;
2. Robotul R se retrage;
3. Piesa este utilizata de M1;
4. Placuta este prelucrata de M1;
5. Piesa este transferata si stocata in D3;
6. Robotul R muta placuta intermediara din D3 pe M3;
7. M3 este incarcata cu placuta intermediara;
8. Robotul R se retrage;
9. Placuta intermediara asteapta mix-ul.
b) Pentru mix:
1. Compusul initial este adus de R din depozitul D2 si incarcat pe M2;
2. Robotul R se retrage;
3. Compusul este utilizat de M1;
4. Compusul este prelucrat de M1;
5. Mix-ul este transferat si stocat in D4;
6. Robotul muta mix-ul din D4 pe M3;
7. M3 este incarcata cu mix-ul;
8. Robotul R se retrage;
9. Mix-ul asteapta placuta.

In momentul in care pe masina M3 se afla si „backing plate”-ul si mix-ul specific se

incepe procesul de fabricatie astfel:
10. Masina M3 asambleaza placutele si mix-ul si apoi noile placute sunt depozitate in
D4.
11. Se reia procesul pentru fabricarea urmatoarei placute.

Pentru a construi modelul am realizat o schema plecand de la succesiunea de operatii

5
descrise mai sus si am folosit Retele Petri cu tranzitii temporizate. Astfel, fiecarei tranzitii i-
am asociat un interval de timp di>=0. Pentru a nu incetini prea mult sistemul am oferit
intarziere de 0.4 secunde, respectiv 0.3 secunde doar la inceputul functionarii.

Figura 2 Modelul operatiilor