DCIP – 08.04.

2019

Cum se determina coeficientul electoral – cum transformam voturile in

mandate parlamentare ?
Legea electorala – Legea 208/2015, care reglementeaza modalitatea de
alegere a Senatului si Camerei Deputatilor , precum si modul de organizare si
functionare a AEP-ului , a reintrodus scrutinul de lista, renuntandul la scrutinul
uninominal (care a fost in 2008), partidele politice au revenit astfel la vechiul
sistem de vot , cel pe lista ordonata si centralizata la partid .
Scrutinul de lista inchisa de partid este organizat pe baza principiului
reprezentarii proportionale . In urma exprimarii votului cetatenilor si a
publicarii rezultatelor de la urne , se formeaza majoritatea politica in viitorul
Parlament . Transformarea voturilor in mandate de parlamentari se face separat
pt Senat si Camera Deputatilor , iar repartizarea mandatelor parlamentare se va
face de catre Biroul Electoral de Circumscriptie (BEC) in ordinea inscrierii
candidatilor pe lista , insa numai dupa ce partidele au trecut pragul electoral.
Pragul electoral reprez nr minim necesar de voturi valabil exprimate pt
reprezentarea parlamentara a unei formatiuni politice . Un partid politic pt a
intra in Parlament trebuie sa obtina 5% din totalul voturilor valabil exprimate la
nivel national sau 20% din totalul voturilor valabil exprimate in cel putin 4
circumscriptii electorale pt toti competitorii electorali . Astfel, listele de
candidati ale partidelor politice care nu vor obtine coeficientul electoral ,
precum si voturile neutilizate , nu primesc mandate de senatori sau deputati , la
nivelul biroului electoral de circumscriptie , ci vor fi redistribuite de la centru de
BEC (Birou electoral central).

Cum se transforma voturile in mandate parlamentare?

Repartizarea si atribuirea mandatelor parlamentare se realiz in 2 etape:
1. La nivelul circumscriptiilor electorale
2. La nivel national
Conform Legii 208/2015 art.94, fiecarei liste i se repartizeaza atatea mandate de
cate ori coeficientul electoral al circumscriptiei se include in voturile valabil
exprimate pt acea lista , iar voturile neutilizate sau inferioare coeficientului
 electoral si mandatele ce nu au putut fi atribuite Biroului electoral de
circumscriptie se comunica BEC-ului pt a fi repartizate centralizat .

Exemplu : In circumscriptia electorala Constanta sunt in joc 11 mandate de

deputat. Au fost exprimate 173 de voturi valabile pt 11 competitori .
Partidul A are 49 de voturi . Partidul B a obtinut 30 de voturi . Partidul C a
obtinut 23 de voturi . Partidul D a obtinut 8 voturi . Partidul E are 20 de
voturi . Partidul F are 5 voturi . Independent 1 are 20 de voturi,
independentul 2 a obtinut 9 voturi . Independentul 3 a obtinut 3 voturi .
Minoritate nationala X are 5 voturi si minoritatea Y are 1 vot.
Doar partidele politice A, B, C, D au trecut pragul national electoral.

Insumam nr de voturi obtinute de partidele care au trecut de pragul electoral

national rezulta 110 voturi . Impartim 110 voturi la 11 rezulta coeficient
electoral 10 .
Primesc mandate urmatorii competitori electorali : partidul A – primeste 4
mandate si ii raman 9 voturi neutilizate . Partidul B – primeste 3 mandate si
nu ii mai ramane nici un vot neutilizat . Partidul C – primeste 2 mandate si
ii raman 3 voturi neutilizate . Partidul D – nu primeste nici un mandat, dar
ii raman 8 voturi.
Independentul 1 primeste 1 mandat si ii raman 10 voturi neutilizate .
Independentul 2
Au fost distribuite 10 mandate , prin urmare 1 merge la distribuirea nationala .
De asemenea, 20 de voturi merg la distribuirea nationala , cele de la partidele
A, C si D.
Voturile de la partidul E, F, independentul 2 si 3 nu au contat .
Voturile pt minoritatile X,Y sunt luate in calcul la stabilirea rezultatului pt ele.-
Legea 208 – regimul special al minoritatilor .

Distribuirea restului de mandate – participa doar partidele care au trecut

pragul electoral si aici se calculeaza coeficientul electoral national . Toate
resturile pt toate partidele care au trecut pragul electoral din toate
circumscriptiile se aduna. rezultatul se imparte la nr de mandate ramase .
Partidele primesc mandate astfel : nr total de voturi neutilizate calculat

2
 anterior impartit la coeficientul electoral national rotunjit in jos . - !!NU
SE DA ACEST CALCUL LA EXAMEN!!

Subiect examen din problema Curtii Constitutionale

Revenind la cursul trecut privind Curtea Constitutionala :
Justitia constitutionala
In Constitutie, Titlul V reglementeaza Curtea Constitutionala
Organizarea si functionarea Curtii este reglementata potrivit art.73 din
Constitutie prin lege organica.
Legea privind organizarea si functionarea Curtii este Legea 47/1992.

Semnificatii si trasaturi ale Justitiei Constitutionale

Suprematia Constitutiei ar ramane o simpla utopie , o chestiune teoretica,
daca nu ar exista garantiile adecvate. Profesorul Ion Deleanu apreciaza ca
Justitia constitutionala poate fi considerata alaturi de multe altele o
paradigma a acestui secol .
Aparitia si evolutia justitiei constitutionale este determinata de o
multitudine de factori . Retinem ca termenul de justitie constitutional este
contestat/controversat in literatura de specialitate, preferandu-se de cele
mai multe ori Acela de control al constitutionalitatii legilor . Cu toate
acestea , explicatia utilizarii sintagmei este data de folosirea notiunii in
opera lui Kelsen alternativ cu forma de garantia jurisdictionala a
Constitutiei . In doctrina de specialitate nationala, notiunea de justitie
constitutionala s-a incetatenit datorita contributiei in materia profesorului
Ion Deleanu . Potrivit acestuia, Justitia constitutionala este o categorie
juridica cu semnificatii aparte ale carei componente sunt urmatoarele :
a. Desemneaza ansamblul institutiilor si procedurilor prin
intermediul carora se realizeaza suprematia Constitutiei
b. Un organ statal competent sa o realizeze cu atributiile
prevazute de Constitutie si legea organica
c. Un ansamblu de mijloace tehnice si de forme de
infaptuire care sa prezinte elemente specific si exclusive
d. Scopul justitiei constitutionale este Acela de a realiza ,
de a asigura suprematia Legii Fundamentale

3
Prin prisma celor mentionate , doctrina a identificat trasaturile generale ale
justitiei constitutionale :
a. Este o veritabila justitie care comporta insa unele particularitati fata de
alte forme de justitie , avand in vedere scopul acesteia
b. Poate utiliza reguli procedurale comune , dar si reguli procedurale proprii
inscrise in Constitutie, in legi si regulamente, determinate de natura
litigiului constitutional
c. Poate fi realizata de catre un organ statal specializat (politic, jurisdictional
sau cu dubla natura) sau de catre instantele judecatoresti de drept comun
d. Aceasta justitie constitutionala este o justitie exclusiva deoarece are
monopolul contenciosului constitutional
e. Independenta justitiei constitutionale consta in existenta unui statut
constitutional special al organului care infaptuieste aceasta justitie ,
constand in autonomia statutara si administrativa independenta fata de
orice autoritate publica

JUSTITIA CONSTITUTIONALA IN TARA NOASTRA