Rezervațiile naturale – Tezaur fără de preț al Republicii Moldova

Cislaș Natalia
Profesoară de geografie și informatică, grad didactic II,
Colegiul de Industrie Ușoară din Bălți

Rezumat: Printre pădurile dese și izvoare cristaline, R.Moldova găzduiește locuri pitorești care îți
taie respirația. Aerul curat și frumusețea naturii te umplu de energie și inspirație. Peisajele
fabuloase, păsări rare și cărări pline de flori te deplasează într-o oază de liniște și pace.
Suntem bogați în peisaje rurale, monumente istorice, rezervații naturale, mănăstiri și cetăți, care
păstrează istoria neamului nostru.

Cuvinte-cheie: arii naturale protejate, rezervații naturale, rezervații științifice.

Putem afirma cu tărie că prin locurile sale pitorești, R.Moldova ar putea fi o întreagă arie
protejată. Republica Moldova are un mediu natural bogat din punct de vedere al diversității
peisajelor și al aspectului geomorfologic.
În scopul păstrării vegetației tipice, a celei deosebit de prețioase și a speciilor de plante rare,
pe teritoriul Republicii Moldova sunt luate sub protecție diferite categorii de obiecte rezervate.
Suprafața totală a ariilor naturale protejate de stat constituie 66467 ha sau 1,96% din teritoriul țării și
cuprinde 1225 obiecte. După acesti indici Republica Moldova este situată pe unul dintre ultimele
locuri în Europa, fiind în urma unor țări ca: Ucraina (3%); România (4,8%); Rusia (11,2%);
Germania (13%); Austria (25%) [2].
În țara noastră sunt delimitate 12 categorii de arii naturale protejate: 5 rezervații științifice (Codru,
Plaiul Fagului, Iagorlîc, Prutul de Jos, Pădurea Domnească); parcuri naționale; 1035 monumente ale
naturii; 63 de rezervații naturale; 41 de rezervații peisagistice; 13 rezervații de resurse; 32 de arii cu
management multifuncțional; rezervații ale biosferei; o grădină botanică; două grădini dendrologice;
o grădină zoologică; 20 de monumente de arhitectură peisajeră [2].
Fiind profesoară de geografie pe lângă competențele propuse de prezentul curriculum,
prioritatea mea de bază este să contribui la formarea elevilor ca „OM”, om cu dragoste de țară, de
frumos, de tot ce cuprinde cuvântul „ACASĂ”. Împreună cu elevii mei, redescoperim Republica
Moldova frumos, fără a-i periclita peisajele, care ne așteaptă de fiecare dată cu mirosul îmbătător ale
celor mai minunate flori, cu iarba firavă gata să se închine de fiecare dată în fața tălpilor noastre
setoase de natură. Un scenariu frumos, nu? Acel scenariu la care visează să devină regizor fiecare
profesor de geografie. Și, de această dată, am venit cu o ideie în fața discipolilor mei, de a descoperi
„Ariile protejate din Republica Moldova” și anume rezervațiile naturale.
Rezervațiile naturale constituie o formă superioară de organizare a protecției complexelor
naturale, ele sunt create cu scopul de a păstra în stare nativă unele teritorii tipice sau anumite
complexe, de a studia și a urmări evoluția proceselor și fenomenelor naturale de aici, de a elabora
bazele științifice ale ocrotirii lor [5].
Le-am propus elevilor anului III (cl.XII-a), ai Colegiului de Industrie Ușoară din Bălți să
facem cunoscute rezervațiile naturale ale R.Moldova altor colegi. Pentru această sarcină am ales
metoda posterului. După M.E.Dulamă, S.Roșcovan (2007), posterul este o prezentare a unei lucrări
sub formă de afiș, care include: tema, rezumatul, metodele cercetării, bibliografia. În momentul de
„studiere” a posterelor, perosna care l-a realizat stă lângă poster, participanții vin și îl vizionează ,
formulează întrebări către autor, iar acesta va raspunde [3] .
 Elevii au realizat posterele conform criteriilor de elaborare și apoi de evaluare, propuse de
autoarele sus-numite. Posterele au fost plasate în cabinetul de geografie, asftel elevii din alte grupe
au avut posibilitatea să le admire și să-și creeze un traseu turistic pentru următoarea vacanță.
Rezervația Codri
Rezervația forestieră Codri a fost organizată în 1971 pe baza ocolului silvic Lozova, raionul
Strășeni, fiind cea mai veche rezervație silvică din Moldova. Ea are scopul de a păstra pădurile de
tipul celor din Europa Centrală. Suprafața totală a rezervației – 5177 ha. Relieful rezervației este
foarte fragmentat, teritoriul ei prezintă mare interes și sub aspect geomorfologic. Altitudinea
maximă constituie 380 m și este întretăiat de nenumărate văi, râpi, hârtoape. Vegetația silvică este
reprezentată de păduri de foiase (de gorun, stejar și fag) [5]. În rezervaţie cresc aproape 90 de specii
de plante rare sau pe cale de dispariţie, printre care se întâlnesc asemenea plante ca bumbăcarița,
palma-Maicii-Domnului (în lat. Orchis maculata, face parte din familia orhideelor, se mai numeşte
iarba-şarpelui sau limba-cucului), grâuşor (untişor) şi iarba de baltă (Eleocharisacicularis).
 Bogată este și lumea animală întâlnindu-se reprezentanţi ai faunei din Carpaţi, Balcani şi Asia. În
trei zone funcţionale ale rezervaţiei au fost fixate 225 de specii de animale vertebrate şi 1178 de
specii nevertebrate. Dintre cele vertebrate, 55 de tipuri sunt rare, iar 43 foarte rare. În păduri se
întâlnesc: cerbul roşu, pisica sălbatică, uliul, turtureaua, bufniţa, vipera, etc [5].
Rezervația Plaiul Fagului
Pe data de 12 martie 1992,
prin Hotărârea Guvernului
Republicii Moldova nr.167, a fost
instituită Rezervația „Plaiul
Fagului”, pe o suprafață de
55773,7 ha, (dintre care pădurile
ocupă 4639 ha). Acest document
i-a setat nou-createi rezervații
obiective ambițioase: conservarea
biodiversității și a ecosistemelor
naturale, efectuarea cercetărilor
științifice, educația și instruirea
ecologică a populației. Pe
teritoriul rezervației au fost
înregistrate 947 specii de plante,
48 specii de licheni, 65 specii de
mușchi, 151 specii de ciuperci, 49
specii de mamifere, 142 specii de
păsări, 12 specii de amfibieni, 8 specii de reptile și 65 specii ale faunei nevertebratelor solului. Dintre
speciile de plante existente în rezervație, 82 au statut de „plante unice”, adică specii foarte rare, ca:
ferigă (Dryopteris austriaca), lopățea (Lunaria rediviva), ortilia (Orthilia secunda) etc. Rezervația
„Plaiul Fagului” reprezintă un genofond în care se păstrează un număr împresionant de specii de
plante și animale care au un regim strict de protecție [4].
Rezervația silvică Pădurea Domnească
Rezervația Pădurea Domnească a fost înființată în 1993, pe baza pădurilor din lunca Prutului,
ocolurile silvice Balatina și Călinești. Suprafața totală – 6 032 ha. Vegetația rezervației s-a format
sub influența regimului hidrologic, a solului și a reliefului. Au apărut mai multe tipuri de păduri:
răchitișuri, sălcișuri, plopișuri, stejărișuri. Scopul principal al rezervației științifice „Pădurea
Domnească” este păstrarea celor mai reprezentative păduri de luncă și conservarea unor specii și
comunități de plante și animale rare, reabilitarea biodiversității [1].
 Rezervația științifică „Iagorlâc”
Rezervația de stat Iagorlâc a fost
instituită în anul 1988. Este situată la
gura râului Iagorlâc, pe malul stâng al
Nistrului. Teritoriul rezervației cuprinde
877 ha de teren uscat și 270 ha suprafață
acvatică. Aici predomină o serie de
plante ierboase rare care preferă solurile
carbonate și versanții calcaroși cu
insolație abundentă. Teritoriul
rezervației constă din două componente
naturale principale – un sector de stepă
de peste 300 ha și un sector acvatic
reprezentat de golful Goian- de
aproximativ 250 ha. Rezervația a fost
organizată în scopul conservării și
studierii condițiilor ecologice
caracteristice bazinelor de apă din
apropierea Nistrului [5].
Rezervația științifică „Prutul de jos” este
amplasată în cursul inferior al râului Prut și are
o suprafață de 1 691 ha. Ea cuprinde un
important și valoros sector de luncă în
componența căruia intră lacul Beleu, care
reprezintă un bazin acvatic relict, foarte vechi.
Lacul Beleu în cadrul rezervației „Prutul de Jos”
poate servi în calitate de laborator ecologic
natural, care ar contribui la elucidarea multor
fenomene. Această rezervație este o continuitate
a rezervației biosferei „Delta Dunării”, obiectiv
natural ce face parte din patrimoniul UNESCO.
Scopul organizării acestei arii protejate este de a
ocroti și restabili ecosistemele acvatice și
palustre dn bălțile Prutului Inferior, de a proteja plantele și animalele rare caracteristice acestor
biotopuri [1].
În concluzie aș putea spune că
fiecare țară are obligația de a se îngriji
de patrimoniul natural național. Pe
bună dreptate putem afirma că
rezervațiile naturale reprezintă un
tezaur fără de preț al Republicii
Moldova. Este necesar să educăm
elevilor încă de pe băncile școlii,
spiritul critic și constructiv față de
problemele mediului și a societății,
pentru că țara noastră, Moldova, este o
țară frumoasă cum nu e alta pe lume.
Din negura timpului, aceste plaiuri au
fost considerate de locuitorii acestor
pământuri un colțișor de rai. Codrii
seculari, dealurile line și râurile cu ape
curate precum cristalul sunt tot atâtea motive de mândrie.
Bibliografie:
1. Buga A, Duca G., Protecția mediului ambiant, Chișinău, 2007, p. 28-33 ;
2. Codreanu I., Geografia și protecția mediului înconjurător, Chișinău, Labirint, 2007,
p. 103-104 ;
3. Dulamă M.E., Roșcovan S., Didactica Geografiei, Chișinău, Bons Offices, 2007, p.374-
379;
4. Fedorenco E, „Un laborator natural: „Plaiul Fagului””, Natura, Martie 2020;
2. Postolachi G., Vegetația Republicii Moldova, Chișinău, Știința, 1995, p. 243-295;