Prima Fapta a lui A.B.

Conform art 16, fapta constituie infractiune numai daca a fost savarsita cu forma de
vinovatie prev de lege. vinovatia exista atunci cand fapta este comisa cu intentie, din culpa sau cu
intentie depasita.
Avand in vedere modul in care A.B. a patruns in locuinta lui C.D. , concluzionam faptul ca
a comis prima fapta, aceea de a intra in locuinta si a sustrage suma de bani (furtul calificat), cu
intentie directa, intrucat acesta prevede rezultatul faptei sale si urmareste producerea lui prin
savarsirea faptei. Avand in vedere modul in care a patruns a doua oara in locuinta, pentru a pune
banii inapoi, putem spune ca a comis fapta cu intentie directa, intrucat acesta prevede rezultatul
faptei sale si urmareste producerea lui mai exact violarea de domiciliu.
-A doua fapta a lui A.B.
Potrivit art. 16 alin. (4) C. pen., o fapta este savârsita din culpa atunci când infractorul
prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce sau nu
prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada.
Pentru a doua fapta A.B. intentia a fost indirecta, nu prevede rezultatul faptei sale, desi
trebuia si putea sa-l prevada deoarece sprijinindu-se de acel Prima Fapta a lui A.B.
Conform art 16, fapta constituie infractiune numai daca a fost savarsita cu forma de
vinovatie prev de lege. vinovatia exista atunci cand fapta este comisa cu intentie, din culpa sau cu
intentie depasita.
Avand in vedere modul in care A.B. a patruns in locuinta lui C.D. , concluzionam faptul ca
a comis prima fapta, aceea de a intra in locuinta si a sustrage suma de bani (furtul calificat), cu
intentie directa, intrucat acesta prevede rezultatul faptei sale si urmareste producerea lui prin
savarsirea faptei. Avand in vedere modul in care a patruns a doua oara in locuinta, pentru a pune
banii inapoi, putem spune ca a comis fapta cu intentie directa, intrucat acesta prevede rezultatul
faptei sale si urmareste producerea lui mai exact violarea de domiciliu.
-A doua fapta a lui A.B.
Potrivit art. 16 alin. (4) C. pen., o fapta este savârsita din culpa atunci când infractorul
prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce sau nu
prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada.
Pentru a doua fapta A.B. intentia a fost indirecta, nu prevede rezultatul faptei sale, desi
trebuia si putea sa-l prevada deoarece sprijinindu-se de acel Prima Fapta a lui A.B.
Conform art 16, fapta constituie infractiune numai daca a fost savarsita cu forma de
vinovatie prev de lege. vinovatia exista atunci cand fapta este comisa cu intentie, din culpa sau cu
intentie depasita.
Avand in vedere modul in care A.B. a patruns in locuinta lui C.D. , concluzionam faptul ca
a comis prima fapta, aceea de a intra in locuinta si a sustrage suma de bani (furtul calificat), cu
intentie directa, intrucat acesta prevede rezultatul faptei sale si urmareste producerea lui prin
savarsirea faptei. Avand in vedere modul in care a patruns a doua oara in locuinta, pentru a pune
banii inapoi, putem spune ca a comis fapta cu intentie directa, intrucat acesta prevede rezultatul
faptei sale si urmareste producerea lui mai exact violarea de domiciliu.
-A doua fapta a lui A.B.
Potrivit art. 16 alin. (4) C. pen., o fapta este savârsita din culpa atunci când infractorul
prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce sau nu
prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada.
Pentru a doua fapta A.B. intentia a fost indirecta, nu prevede rezultatul faptei sale, desi
trebuia si putea sa-l prevada deoarece sprijinindu-se de acel Prima Fapta a lui A.B.

1
 Conform art 16, fapta constituie infractiune numai daca a fost savarsita cu forma de
vinovatie prev de lege. vinovatia exista atunci cand fapta este comisa cu intentie, din culpa sau cu
intentie depasita.
Avand in vedere modul in care A.B. a patruns in locuinta lui C.D. , concluzionam faptul ca
a comis prima fapta, aceea de a intra in locuinta si a sustrage suma de bani (furtul calificat), cu
intentie directa, intrucat acesta prevede rezultatul faptei sale si urmareste producerea lui prin
savarsirea faptei. Avand in vedere modul in care a patruns a doua oara in locuinta, pentru a pune
banii inapoi, putem spune ca a comis fapta cu intentie directa, intrucat acesta prevede rezultatul
faptei sale si urmareste producerea lui mai exact violarea de domiciliu.
-A doua fapta a lui A.B.
Potrivit art. 16 alin. (4) C. pen., o fapta este savârsita din culpa atunci când infractorul
prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce sau nu
prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada.
Pentru a doua fapta A.B. intentia a fost indirecta, nu prevede rezultatul faptei sale, desi
trebuia si putea sa-l prevada deoarece sprijinindu-se de acel Prima Fapta a lui A.B.
Conform art 16, fapta constituie infractiune numai daca a fost savarsita cu forma de
vinovatie prev de lege. vinovatia exista atunci cand fapta este comisa cu intentie, din culpa sau cu
intentie depasita.
Avand in vedere modul in care A.B. a patruns in locuinta lui C.D. , concluzionam faptul ca
a comis prima fapta, aceea de a intra in locuinta si a sustrage suma de bani (furtul calificat), cu
intentie directa, intrucat acesta prevede rezultatul faptei sale si urmareste producerea lui prin
savarsirea faptei. Avand in vedere modul in care a patruns a doua oara in locuinta, pentru a pune
banii inapoi, putem spune ca a comis fapta cu intentie directa, intrucat acesta prevede rezultatul
faptei sale si urmareste producerea lui mai exact violarea de domiciliu.
-A doua fapta a lui A.B.
Potrivit art. 16 alin. (4) C. pen., o fapta este savârsita din culpa atunci când infractorul
prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce sau nu
prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada.
Pentru a doua fapta A.B. intentia a fost indirecta, nu prevede rezultatul faptei sale, desi
trebuia si putea sa-l prevada deoarece sprijinindu-se de acel Prima Fapta a lui A.B.
Conform art 16, fapta constituie infractiune numai daca a fost savarsita cu forma de
vinovatie prev de lege. vinovatia exista atunci cand fapta este comisa cu intentie, din culpa sau cu
intentie depasita.
Avand in vedere modul in care A.B. a patruns in locuinta lui C.D. , concluzionam faptul ca
a comis prima fapta, aceea de a intra in locuinta si a sustrage suma de bani (furtul calificat), cu
intentie directa, intrucat acesta prevede rezultatul faptei sale si urmareste producerea lui prin
savarsirea faptei. Avand in vedere modul in care a patruns a doua oara in locuinta, pentru a pune
banii inapoi, putem spune ca a comis fapta cu intentie directa, intrucat acesta prevede rezultatul
faptei sale si urmareste producerea lui mai exact violarea de domiciliu.
-A doua fapta a lui A.B.
Potrivit art. 16 alin. (4) C. pen., o fapta este savârsita din culpa atunci când infractorul
prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce sau nu
prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada.
Pentru a doua fapta A.B. intentia a fost indirecta, nu prevede rezultatul faptei sale, desi
trebuia si putea sa-l prevada deoarece sprijinindu-se de acel Prima Fapta a lui A.B.
Conform art 16, fapta constituie infractiune numai daca a fost savarsita cu forma de
vinovatie prev de lege. vinovatia exista atunci cand fapta este comisa cu intentie, din culpa sau cu
intentie depasita.

2
 Avand in vedere modul in care A.B. a patruns in locuinta lui C.D. , concluzionam faptul ca
a comis prima fapta, aceea de a intra in locuinta si a sustrage suma de bani (furtul calificat), cu
intentie directa, intrucat acesta prevede rezultatul faptei sale si urmareste producerea lui prin
savarsirea faptei. Avand in vedere modul in care a patruns a doua oara in locuinta, pentru a pune
banii inapoi, putem spune ca a comis fapta cu intentie directa, intrucat acesta prevede rezultatul
faptei sale si urmareste producerea lui mai exact violarea de domiciliu.
-A doua fapta a lui A.B.
Potrivit art. 16 alin. (4) C. pen., o fapta este savârsita din culpa atunci când infractorul
prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce sau nu
prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada.
Pentru a doua fapta A.B. intentia a fost indirecta, nu prevede rezultatul faptei sale, desi
trebuia si putea sa-l prevada deoarece sprijinindu-se de acel Prima Fapta a lui A.B.
Conform art 16, fapta constituie infractiune numai daca a fost savarsita cu forma de
vinovatie prev de lege. vinovatia exista atunci cand fapta este comisa cu intentie, din culpa sau cu
intentie depasita.
Avand in vedere modul in care A.B. a patruns in locuinta lui C.D. , concluzionam faptul ca
a comis prima fapta, aceea de a intra in locuinta si a sustrage suma de bani (furtul calificat), cu
intentie directa, intrucat acesta prevede rezultatul faptei sale si urmareste producerea lui prin
savarsirea faptei. Avand in vedere modul in care a patruns a doua oara in locuinta, pentru a pune
banii inapoi, putem spune ca a comis fapta cu intentie directa, intrucat acesta prevede rezultatul
faptei sale si urmareste producerea lui mai exact violarea de domiciliu.
-A doua fapta a lui A.B.
Potrivit art. 16 alin. (4) C. pen., o fapta este savârsita din culpa atunci când infractorul
prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce sau nu
prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada.
Pentru a doua fapta A.B. intentia a fost indirecta, nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si
putea sa-l prevada deoarece sprijinindu-se de acel

Violenţa domestică este un fenomen cu impact negativ asupra sănătăţii, afectând negativ
comunităţile în care ea se produce. Din acest motiv, violenţa domestică este considerată atât o problemă
de interes comunitar, social, cât şi o problemă de sănătate publică şi, în special, de sănătate reproductivă.

Perioada de tranziţie din România s-a caracterizat printr-o amplificare fără precedent a

violenţei în familie, numărul de infracţiuni grave de violenţă fiind pe măsură. Amploarea şi

gravitatea fenomenului sunt date de numărul mare al telefoanelor primite şi a plângerilor înregistrate la
poliţie, de numărul mare al femeilor-victime întâlnite pe holurile camerei de urgenţă a spitalelor.

În societatea românească, violenţa domestică nu a fost mult timp reglementată distinct, fiindu-i aplicabile
prevederile legale care sancţionează

Violenţa domestică este un fenomen cu impact negativ asupra sănătăţii, afectând negativ
comunităţile în care ea se produce. Din acest motiv, violenţa domestică este considerată atât o problemă
de interes comunitar, social, cât şi o problemă de sănătate publică şi, în special, de sănătate reproductivă.

Perioada de tranziţie din România s-a caracterizat printr-o amplificare fără precedent a

3
 violenţei în familie, numărul de infracţiuni grave de violenţă fiind pe măsură. Amploarea şi
gravitatea fenomenului sunt date de numărul mare al telefoanelor primite şi a plângerilor înregistrate la
poliţie, de numărul mare al femeilor-victime întâlnite pe holurile camerei de urgenţă a spitalelor.

În societatea românească, violenţa domestică nu a fost mult timp reglementată distinct, fiindu-i
aplicabile prevederile legale care sancţionează IV. Principiul curtoaziei internationale si reciprocitatii

 Conform acestei reguli, cooperarea internationala in cadrul DREPT PENAL INTERNATIONAL se

poate efectua in virtutea curtoaziei internationale, la cererea transmisa pe cale diplomatica de catre statul
solicitant si cu asigurarea scrisa a reciprocitatii data de autoritatea competenta a acelui stat.

            Astfel, lipsa reciprocitatii nu impiedica sa se dea curs unei cereri de asistenta judiciara internationala
in materie penala, daca aceasta:

    a) se dovedeste necesara datorita naturii faptei sau nevoii de IV. Principiul curtoaziei
internationale si reciprocitatii

 Conform acestei reguli, cooperarea internationala in cadrul DREPT PENAL INTERNATIONAL se

poate efectua in virtutea curtoaziei internationale, la cererea transmisa pe cale diplomatica de catre statul
solicitant si cu asigurarea scrisa a reciprocitatii data de autoritatea competenta a acelui stat.

            Astfel, lipsa reciprocitatii nu impiedica sa se dea curs unei cereri de asistenta judiciara internationala
in materie penala, daca aceasta:

    a) se dovedeste necesara datorita naturii faptei sau nevoii de IV. Principiul curtoaziei
internationale si reciprocitatii

 Conform acestei reguli, cooperarea internationala in cadrul DREPT PENAL INTERNATIONAL se

poate efectua in virtutea curtoaziei internationale, la cererea transmisa pe cale diplomatica de catre statul
solicitant si cu asigurarea scrisa a reciprocitatii data de autoritatea competenta a acelui stat.

            Astfel, lipsa reciprocitatii nu impiedica sa se dea curs unei cereri de asistenta judiciara internationala
in materie penala, daca aceasta:

    a) se dovedeste necesara datorita naturii faptei sau nevoii de IV. Principiul curtoaziei
internationale si reciprocitatii

 Conform acestei reguli, cooperarea internationala in cadrul DREPT PENAL INTERNATIONAL se

poate efectua in virtutea curtoaziei internationale, la cererea transmisa pe cale diplomatica de catre statul
solicitant si cu asigurarea scrisa a reciprocitatii data de autoritatea competenta a acelui stat.

            Astfel, lipsa reciprocitatii nu impiedica sa se dea curs unei cereri de asistenta judiciara internationala
in materie penala, daca aceasta:

4
    a) se dovedeste necesara datorita naturii faptei sau nevoii de Prin
pericolul social pe care îl
prezintă,valorile afectate şi prejudiciul produs, infracţionalitatea generează o stare
acută şipermanentă de îngrijorare cu privire la sentimentul de siguranţă.

În faţa riscurilor şi ameninţărilor cu componentă infracţională, sunt chemate

să răspundă agenţiile de aplicare a legii, organele specializate în activitatea

judiciară, organele de ordine şi siguranţă publică, serviciile cu atribuţii

informative, toate acestea alcătuind sistemul de luptă al statului împotriva

fenomenului criminalităţii. Componenta reactivă a intervenţiei instituţiilor statului

trebuie susţinută de cea proactivă, ce întregeşte sistemul de consolidare şi

protecţie împotriva riscurilor şi ameninţărilor cu potenţial infracţional.

Criminalitatea este studiată şi analizată din perspectivă juridică,

sociologică, criminologică, psihologică, medicală, economică etc., având drept

obiect de studiu atât infracţiunea (fapta în sine) cât şi principalii subiecţi implicaţi

în acest proces (cei doi actori – autorul şi victima), în ipoteza existenţei

qazwsxedc