CUPRINS

Subiectul acestei carti 1 Construirea, pas cu pas

Cui se adreseazii aceastii carte 1 Proiectarea sobei ~i a acumulatorului

•
termzc 17
Nota 2
Dispozitivul de ardere 17
Sectiune transversalii printr-un
~

, Inciilzitor masic rachetii" tipic 4 Directionarea caldurii

Ianto ~tie de ce sa alegem soba-rachetii 5 Acumulatorul termic

Principalele caracteristici ale Amplasarea tubulaturii 20
sobelor-rachetii pentru inciilzire 6
Dimensionarea mobilierului inzidit 22
Tirajul asigurii function area sobei 7
Planificarea evacuarii gazelor arse 22
Focurile de tabiirii 7
Materiale ~i unelte necesare pentru
Co~urile de fum 7 un sistem cu tubulatura de 20 em cu
banchetii de cob pentru acumularea
Sobele pe lemne 8
ciildurii 25
Sobele-rachetii sunt altfel 8
Caramizi
Combustia ~i ciildura 10
Argilii
Cum arde lemnul 10
Nisip 27
Cei trei T 12
Butoaie 27
Acumulatorul termic 12
Burlane ~i co~ uri de fum
Cum se propaga caldura 13
Izolatie rezistentii Ia temperaturi
Radiatia 13 ridicate

Convectia Containere pentru izolatie 30

Conductia Teava de otel 30

Izolatia 15 Urban it 31

Confort prin caldura acumulata Paie 31

•
1
 ~

Dimensiuni ~i proportii 31 Intrebii.riarzii.toare

Construirea dispozitivului de ardere 34 Rezolvarea problemelor

Mortarul 34 Neajunsurilesobelor-rachetii.

0 machetii. 35 Adaptii.ri ~i alte tipuri de rachete 72

Izolatia sub sobii. 37 Soba-racheta pentru incalzirea
cazii de baie 73
Construirea zidii.riei din cii.rii.midii. 37
Detroitus !?i soba-racheta de buzunar 74
Adii.ugarea izolatiei 38
Soba guatemaleza pentru gatit:
A~ezarea butoiului 39 estufa rocky
Sfaturi pentru a~ezarea cii.rii.mizilor 40
Groapa-soba bengaleza 77
Construirea acumulatorului termic 47 ~

Incalzirea apei 77
Materiale pentru construirea unei
Racheta-cafetiera 79
bii.nci, a unei canapele sau a unui pat 47
Cum sa fad o soba-racheta de buzunar So
A~ezarea burlanelor 47
Conectarea sobei Ia bancheta Cercetii.ri necesare ~i experimente

Amplasarea gurilor de curii.tare Studii de caz

Sculptarea acumulatorului termic Un cuptor pentru uscare cu

soba-racheta pe lemne
Cum sa vii. hrii.niti ~i sa vii. ingrijiti
dragonul Soba-racheta lui Donkey
49
Aprinde-mi focul so Familia Reinhart

Folosirea hartiei ~i pregii.tirea Bernhard Masterson 95

pentru aprindere 50 Kiko Denzer 97
Adii.ugarea surcelelor 51
Flemming Abrahamsson 99
Alimentarea focului 51
Glosar 101

Combustibilul pe care il ardeti

Mai multe informatii 102

Pii.strati-1 uscat 52
Resurse pentru Piromania 102

Selectarea surcelelor 52
Caqi despre constructii naturale
Cum a legem lemnul pentru foe 53 !?iarderealemnului 103

~ .
Intrepnerea Despre campania ,Casuta de cob" 104

Gii.titul pe soba-rachetii. Postata 106

Foe! Foe! Multumiri 107

Subiectul acestei
1.1 • care mai tarziu a primite numele de ,racheta
cartl
Aceasta carte prezinta un concept revolu-
tionar pentru sobele pe lemn, care asigu-
ra o combustie curata, aproape completa,
cu folosirea cu randament ridicat a caldurii
produse. Sobele-racheta se afla inca in faza
experimentala, doar cateva sute fiind intre-
buintate regulat pana la inceputullui 2006,
insa unele au functionat bine, zilnic, timp
de mai mult de un deceniu. Ele economisesc
combustibilul ;;i ne redefinesc conceptele de
incalzire a casei, ardere a lemnului ;;i a de-
pendentei de carbune, pacura, energie hidro
sau nucleara pentru confortul nostru. Sobe-
le-racheta cu masa termica pot fi construite
acasa, de oameni relativ necalificati. De;;i se
potrivesc eel mai bine pentru casele de pa-
mant, cu zidurile, pardoselile ;;i mobila lor
inzidita care constituie omasa termica masi-
va, aceste sobe pot fi construite in interiorul
oricarui tip de structura - de la containere
pentru marfuri pana la iurte.
Termenul de soba-racheta a fost folosit
cu larghete timp de douazeci de ani cu refe-
rire lao gama destul de larga de aparate de
ardere pentru gatit ;;i incalzire.
A
In aceasta carte, pe langa modelul
descris in detaliu, principiile ,rachetei" au
avut diverse aplicatii. Impreuna cu Larry
Jacobs am conceput o versiune care folose;;-
te numai un butoi de metal ;;i doua burlane,
de buzunar" (vezi Detroitus: Racheta de bu-
zunar). Mai tarziu, pe la sfar;;itul anilor ' 8o,
am ajutat la realizarea unei sobe pentru ga-
tit, pentru un singur vas, confectionata din
beton u;;or, pentru ora;;enii guatemalezi. Mai
recent, au aparut sobe pentru gatit mici, por-
tabile, racute din cutii de conserve ;;i o sim-
pla izolatie. De asemenea, au fost construite
experimental cuptoare ;;i incalzitoare pentru
apa, cu ardere tip ,racheta".
Probabil eel mai semnificativ, ,Sobe-
le-racheta cu masa termica" intrebuintate
pentru incalzirea casei, care incep acum sa
apara pe tot cuprinsul Americii de Nord ;;i
in nordul Europei, promit la modul eel mai
real sa imbunatateasca confortul ;;i sa redu-
ca cantitatea de combustibil ars, mic;;orand
astfel aportul de C02 in gazele care cauzea-
za efectul de sera. Acest sobe transforma tot
lemnulin caldura, ;;i pot stoca aproape toata
caldura generata, pentru confort optim, cand
aveti nevoie de ea.
Cui se adreseaza
aceasta carte
1.1
Acest manual este destinat piromanilor, tini-
chigiilor, oamenilor curio;;i in privinta focu-
lui, celor care i;;i construiesc singuri casele,
persoanelor cu minte iscoditoare, celor care
1
Ian to Evans, Leslie Jackson

construiesc cu propriile maini, care doresc N 0 ta

sa fie mai putin dependenti de sistem ~i sunt
preocupati de protectia mediului, ~i, eel mai Nici Ianto Evans, Leslie Jackson $i nici
mult, celor care doresc sa se simta confortabil Compania Casuta de Cob (Cob Cottage
acasa. Domeniul ,sobelor-racheta" este unul Company) nu pot fi in nici un feZ conside-
experimental, al carui timp a sosit de mult. rap raspunzatori pentru pagubeZe, incen-
J oaca ~i inovatia sunt calduros recomandate. diile sau accidentariZe care pot aparea ca
~a cum spune prietenul nostru Tom Frame urmare a foZosirii acestui material. Aceste
(Vedeti Studii de caz, p. 84), ,Nu va temeti sa sobe sunt experimentaZe $i, pe Zanga asta,
incercati ceva nou sau diferit. Nu aveti piesa noi nu avem nici unfeZ de averi cu care sa
potrivita? Incercati altceva. Nu puteti da un va putem despagubi. A$adar, bucurap-va
telefon ca sa aflati un raspuns rapid? Aveti din plin de incendii $i arsuri. Pentru uneZe
incredere in propria judecata. Nu va puteti precaupi, vedeti capitoZuZ Foe! Foe! (p. 58).
dumiri nicicum? ~teptati, aveti rabdare.
Treceti mai departe la altceva, daca se poate.
Raspunsul va veni de la sine. Cel mai impor-
tant este sa nu grabiti acest lucru! Chiar va
doriti sa functioneze odata ce ati terminat-o
de construit. Lasati-va tot timpul necesar".
Modelul de ,racheta" pentru incal-
zire pe care ll descriem este adaptat destul
de bine climatului de pe coasta Pacificului,
insa nu se limiteaza la acesta. Dupa ce veti
intelege principiile ,Sobei-racheta cu masa
termica", veti putea sao modificati conform
propriilor voastre necesitati de incalzire.
Proiectul sobelor-racheta este inves-
tigativ; utilizarea lor este experimentala;
atentia pe care o necesita va poate fascina
sau poate ca excentricitatea lor va va irita.
Pentru urmatoarea editie, a~teptam sa aflam
(~i sa invatam din acestea) reactiile voastre,
observatiile, lucrurile de care v-ati impiedi-
cat, epifaniile ~i fanteziile. ~adar FOC! Tri-
miteti-ne imagini ~i desene. Daca vom folo-
si materialele trimise de voi, va vom trimite
doua copii ale noii editii.

2
 ~

lndilzitoare cu masa termica

Dispozitivul de ardere ...

Soba-rachetii din ciisuta lui Ian to Evans, viizutii de sus. Lemnul de foe
uscat, criipat fn buciiti subtiri, butoiul mic pentru alimentare, cu capac,
$i butoiul mai mare fn care se aflii conducta de ciildurii ascendentii, cu
• •
un ceazn zc.

... este conectat Ia

acumulatorul termic

Ianto demonstreazii modul de fntrebuintare a sobei.

3
Ian to Evans, Leslie Jackson

Sectiune transversala printr-un

"
,lncalzitor music rachetau tipic

BUTOI
RADIATOR SUPRAFAJA
PENTRU GATIT

/
/

CONTAINERUL /7
PENTRU IZOLATIE 2~~
/

IZOLATIE ~c:..__~._ t
,r
...... ;:::::;
BUTOIDE
ALIMENTARE

.....
./

,_ACUMULAREA
.
"'
/ CALDURII ,..
I ) ~ --- -... -)

~ ./ ~~--------·'-­
~ ; IE~IRE I
EVACUARE _. ....-...
~ 11 I

" ! GAZE J' ~

~'>-<~'-1 : ARSE \. I
):-; I
CENu-~------------~~ · ...
GURA
gAR PENTRU~----
I
I
(
--~~
,:.., SCOATEREA
• /'' CENUSII
'
<== Dispozitiv de combustie Acumularea caldurii ==>

4

Ianto stie de ce sa
'
alegem soba-racheta
Conceptul sobei-racheta s-a nascut din pre-
ocuparile mele din perioada cuprinsa intre
1976 ;;i sfar;;itul anilor 1980, in mare par-
te legate de gasirea solutiilor pentru criza
internationala a lemnului de foe ;;i a pro-
blemei fumului din casele oamenilor tradi-
tionali. In Guatemala, in anii '70, am aju-
tat la elaborarea sistemului sobei Lorena,
care utilizeaza un amestec de nisip ;;i argi-
la pentru vatra, pentru sustinerea vaselor
pentru gatit ;;i pentru stocarea surplusului
de caldura. Acest sistema atras rapid aten-
tia intregii lumi, fiind acum folosit pe scara
larga in America Latina, Asia ;;i Africa. Mai
tarziu, am racut parte dintr-o echipa care
a lucrat in peste douazeci de tari, ajutand
oamenii sa creeze aparate pentru gatit mai
bune. Am petrecut marea parte a deceniu-
lui in sate, in casele oamenilor, mai ales cu
femeile care erau cele care, de fapt, gateau.
Un rezultat al experientei mele ca piroman
profesionist au fost unele lucrari din Sta-
tele Unite, ca incercare de a imbunatati
sobele pe lemn folosite pentru incalzire in
climatele reci.
La acel moment, sobele pe lemn fuse-
sera foarte putin imbunatatite timp de peste
o suta de ani. Formatul de baza fusese intot-
deauna o simpla cutie de metal avand ata;;a-
ta o teava de ie;;ire. Soba incalze;;te aerul din
jur, care se ridica ;;i incalze;;te tavanul, circu-
land treptat pe masura ce se race;;te. Pentru
o incalzire optima, ar trebui sa stati pe tavan,
direct deasupra sobei. In general, cu cat se
pierde mai multa caldura pe horn, cu atat ar-
derea este mai buna.
Evident, aceasta metoda este foarte
ineficienta prin insu;;i conceptul ei. Cerul
lncalzitoare cu masa termica
nu are nici un interes sa fie incalzit. Mai
rau, cele mai multe sobe pe lemn au o arde-
re incompleta, adica nu toata energia dis-
ponibila in lemn se transforma in caldura.
Mare parte din potentialul termic al lem-
nului parase;;te soba odata cu fumul, par-
ticulele ;;i gazele nearse. Rezultatul include
otravirea vecinilor aflati pe directia vantu-
lui, folosirea excesiva a lemnului de foe ;;i
frustrarea personala. Standardele pentru
aer curat impuse de guvernul federal in
anii 1980 au incercat sa limiteze volumul
de fum ;;i de particule emise de sobele pe
lemn comerciale, insa nici pe departe nu
au asigurat o ardere curata.
Scopul nostru in dezvoltarea sobelor de
tip ,racheta" a fost sa regandim in intregime
felul in care sa ardem lemn in interiorul unei
case, astfel incat sa imbunatatim confortul
uman, sa folosim mai putin lemn de foe ;;i sa
reducem poluarea.
Rezultatele sunt imprevizibile. In casu-
ta mea, eu ard cam doua treimi de stanjen1
de lemn de foe (brad sau anin) pe an, pe cand
vecinii mei folosesc in medie 3-5 stanjeni. De
obicei, poti sa iti dai seama cand sunt acasa
oricare dintre vecini dupa fumul care le iese
pe hornuri. In contrast, noi avem o ardere
atat de curata incat vizitatorii care intra in
casa mea vor sa ;;tie cum de este atat de cald
;;i bine rara ca soba sa arda. Imaginati-va
surpriza lor cand afla ca, de fapt, soba arde
fericita.
Acum, cand scriu aceste pagini, stau
langa propria mea soba-racheta in casu-
ta mea de cob in miezul iernii din Oregon.
Am construit eu insumi aceasta soba intr-o
singura zi, din componente reciclate care au
costat mai putin de so$.
1 Unitate de masudi pentru volumullemnelor
a~ezate in stiva, egala cu 8m3 (TEl).
5
Ian to Evans, Leslie Jackson
incepand cu ultimii ani ai deceniului
'So, sobele-racheta cu masa termica au fost
unica mea sursa de caldura, in afara de soare.
Timp de ;;aptesprezece ani am putut evalua
zilnic aceste incalzitoare care mi se potrivesc
mai bine decat orice altceva a;; putea gasi.
PATRU STANJENI
Comparatie fntre consumul anual de lemn.
Gramada din stanga este a vecinului meu,
cea din dreapta este a mea.
6
Principalele
caracteristici ale
sobelor-racheta
pentru incalzire
1. 0 camera de ardere in forma literei J,
cu intoarceri abrupte, in unghiuri drep-
te. Gazele :fierbinti care urea de-a lun-
gullaturii lungi trag aerul rece in josul
laturii scurte, trecand prin combustibil.
2. 0 camera de ardere inchisa, cu izolatie,
pentru atingerea unor temperaturi ridi-
cate. (Izolatie =temperatura ridicata =
ardere completa = randament ridicat).
3· Un horn izolat, aflat chiar in interiorul
sobei (creeaza tiraj).
4· Lemnul de foe sta vertical ;;i arde nu-
mai la capatul de jos, alimentand soba
gravitational pe masura ce cade In foe.
5· Capacitatea de a impinge gazele incal-
zite prin pasaje orizontale lungi in par-
doseli, paturi sau banchete.
6. Conceptul de separare a dispozitivului
de ardere fata de partea de utilizare a
caldurii astfel produse, ;;i in special,
acumularea caldurii timp de ore, sau
chiar zile, in mobilierul ieftin, inzidit.
7· Randamentul extraordinar, atat la ex-
tragerea caldurii din combustibil cat
;;i la cedarea caldurii pentru utilizare
cand ;;i unde este necesara.
8. U;;or de construit, din materiale necos-
tisitoare.
 lncalzitoare cu masa termica

1
5
~6
•
DISPOZITIV DE ARDERE ; ACUMULAREA cALDURII

Tirajul asigura
functionarea sobei
Focurile de tabard
Un foe de tabara arde lemnulin aer liber, in
spatiu deschis. Succesul arderii depinde de
un flux constant de aer. Oxigenul, care con-
stituie o cincime din aerul nostru, se comb ina
cu uleiurile volatile ;;i cu alte produse gazoa-
se eliminate prin :fierbere din lemn, generand
astfel caldura. Nu va puteti incalzi prin con-
tact; carbunii sunt prea :fierbinti; v-ati arde
;;i, daca ati sta 1n calea gazelor :fierbinti incer-
cand sa va mcalziti, ati :fi incetul cu incetul
afumati ;;i 1n cele din urma, asfixiati. Pentru
persoanele care vor sa se incalzeasca este dis-
ponibila doar radiatia directa a carbunilor ;;i
,..
a flacarilor. Insa cea mai mare parte a caldu-
rii este 1n mod normal risipita. Va puteti in-
calzi numai lao anumita distanta de foe.
,
I
..., ...,
CALDURA
Focul de tabara: 'incalze~te zn principal prin radiatie
Co~urile de fum
Co;;urile de fum aspira. Ele trag in sus aerul
pentru ca gazul dinauntrullor este mai :fier-
binte decat aerul care le mconjoara. Tirajul
depinde atat de inaltimea co;;ului, cat ;;i de
temperatura interioara medie. Deci se poate
obtine acela;;i efect cu un co;; foarte inalt, cu
temperaturi mai degraba scazute (cain cazul

7
Ian to Evans, Leslie Jackson
celor mai multe fabrici) sau, invers, cu un co~
scurt, foarte fierbinte. Un co~ inalt de 30 de
metri care este cu 20 de grade mai cald decat
aerul din jur genereaza, in mare, acela~i tiraj
ca ~i un co~ de numai 0,6 m, insa mai fierbin-
te cu o mie de grade.
1(,_
lncercati un experiment simplu:
Tineti orice fel de tub din carton sau metal deasupra
unui foe de tabara care arde moen it, cat mai aproape
de taciuni. Focul va prinde viata imediat, taciunii vor
striiluci mai puternic $i vor fumega mai putin.
Focul va arde mai bine.
Sobele pe lemne
0 soba pe lemne este un container ignifug in
care arde focul. Pentru circulatia oxigenu-
lui prin combustibil, un co~ conduce in sus
gazele fierbinti, absorbind aerul rece care
trece prin combustibil (~i probabil prin casa
voastra). Daca nu este aspirat suficient aer,
combustibilul doar va piroliza - adica sub
actiunea caldurii, substantele volatile vor fi
eliberate, tara sa arda - producand fum care
nu are suficient oxigen ca sa arda. Daca in-
tra prea mult aer, aerul rece va dilua gazele
fierbinti din horn ~iva scadea temperatura
de ardere, inrautatind arderea. Pentru ca
8
intregul sistem sa functioneze, co~ul de fum
trebuie sa fie fierbinte, iar daca este amplasat
in afara cladirii, caldura pretioasa din cladire
se pierde in aer.
0 soba din metal este un progres fata de focul
deschis, lnsa Inca risipe$te multa ciildura.
u
01
0
\0
M
I
0
0\
Un deflector- polita zmbunatate$te situatia: o
ardere mai curata $i o temperatura mai mica Ia ie$ire.
Sobele-racheta sunt altfel
Partea revolutionara a sobelor-racheta pen-
tru incalzire este conceptul de amplasare a
hornului (conducta de caldura ascenden-
ta) in interiorul sobei. AceaHsta se rea-
lizeaza prin inglobarea conductei de caldura
ascendenta astfel incat gazele sa fie retinu-
te atat timp cat contin cea mai mare parte a
caldurii. Apoi, prin conducerea acestor gaze
printr-o masa de zidarie, ele se racesc inainte
de a ie~i din cladire.
 lncalzitoare cu masa termica

Soba din casa mea are un horn interior

de aproximativ 90 em lnaltime, care functi-
oneaza lntre 650 ~i 980° C. Butoiul de metal
care lnconjoara co~ul radiaza destula caldu-
ra astfellndtt temperatura gazelor de arde-
re scade probabil pana la 260-370° c pana
ajung sa iasa din soba. "Insa acum, ill loc sa
pierd aceasta caldura prin evacuarea gazelor
:fierbinti din casa, noi le directionam printr-o
canapea de cob ~i piatra, astfelmcat la ie~i­
rea din cladire temperatura sa scada pana la
32-93° c.
TUNEL DE ARDERE
Miezul , rachetei" este un tub de forma literei J cu
colturi patrate, a$a cum arata schita. Combustibilul
cade In latura scurta a J-ului, care se nume$te , tub
de alimentare". Arderea are Zoe In partea orizontala,
pe care o vom numi , tuneful de ardere", iar drumul
flacarilor se extinde In sus prin latura lunga a ]-ului,
denumita , conducta de caldura ascendenta".

SE RIDICA, SE COMPRIMA

INCALZESTE
'

""
DILATA

0 saba - cutie de meta/Impinge gazul fierbinte In sus

spre CO$, care, Ia randullui trage aerul prin cutie.

9
Ian to Evans, Leslie Jackson

.....
IMPINGE

SE
RIDICA

IMPINGE

0 sobii-racheta Impinge gazele fierbinti printr-un acumulator termic,

pe care va puteti lncalzi corpul prin contact.

temperatura camerei, lnsa otelul trebuie

Combustia si caldura
' lncalzit la mii de grade ca sa arda. La !nee-
Cum arde lemnul put, cand lemnul este lncalzit, lignina ~i ce-
luloza, care constituie marea parte a masei
Aerul pe care II respiram contine aproxi-
lemnoase, se descom pun lntr-o gam a larga
mativ 20% oxigen. Oxigenul este foarte
de compu~i chimici gazo~i, de la cei simpli
reactiv ~i, la temperatura potrivita, se va
combina cu aproape orice element, pe care pana la cei mai complec~i. Cand ace~tia
II va arde, eliberand energie sub forma de ajung la o anumita temperatura, se aprind
caldura. Materialele diferite se aprind la ~i ard, combinandu-se cu oxigenul ~i pro-

temperaturi diferite. De exemplu, fosforul ducand flacarile, In procesul cunoscut sub

va arde prin simpia expunere Ia oxigen Ia denumirea de combustie.

10
 lncalzitoare cu masa termica

Observati o bucata de lemn de foe in lumanare ca sa o stingem). Focurile de

pe tot parcursul ciclului ei de ardere, in- tabara fumega la inceput de cele mai mul-
cepand cu prima expunere la caldura ~i te ori, din lipsa caldurii, insa fac mult fum
pana la transformarea in cenu~a. in primul chiar daca impiedicati circulatia aerului cu
rand (a), veti observa jeturi de abur ~i gaze frunze ude, pamant aruncat cu lopata etc.
palide vizibile, care ta~nesc pe masura ce Soba perfecta prime~te exact atat oxigen
ajung la punctul de fierbere in interiorul cat este necesar, dispersat in gazele din
lemnului. Apoi (b), va aparea fumul, al- fum, ~i are o temperatura suficient de ridi-
bastru sau gri, uneori negru, inecacios, cu cata pentru ca totul sa arda pana in faza de
miros toxic (chiar este). Treptat (c), parti- vapori de apa, dioxid de carbon, caldura ~i
le exterioare vor incepe sa straluceasca, pe putina cenu~a.
masura ce (d), fumul, se aprinde. Apoi, in Date fiind problemele cauzate de di-
cele din urma, raman numai (e), carbunii oxidul de carbon ca gaz cu efect de sera,
incandescenti, fara fum, rara flacari mari, oamenii sunt uneori ~ocati cand afla ca
doar flacarile mici, albastre, cu care ard soba il elimina in aer, ~i totu~i orice soba
acei carbuni. pe lemne, chiar ~i cele cu ardere curata,
Tocmai ati observat (a) lemnul incal- vor elimina dioxid de carbon, la fel ca ~i o
zindu-se ~i uscandu-se, (b) uleiurile vola- termocentrala pe carbune, pacura sau gaz,
tile fierband odata cu piroliza celulozei ~i sau o ma~ina alimentata cu benzina. Cu cat
a ligninei (descompunerea sub actiunea ardem mai curat lemnul, cu atat vom folo-
caldurii) in urma careia rezulta alte sute si o cantitate mai mica, pentru ca il ardem
de com pu~i chimici. Atunci cand tern pera- mai eficient, creand astfel mai putin dio-
tura este suficient de ridicata (c) carbonul xid de carbon. Pentru a fi responsabili, nu
ramas dupa piroliza, mangalul, va arde in- e nevoie sa renuntam la arderea hidrocar-
candescent, creand monoxid de carbon ~i burilor drept combustibil, ci sa reducem
eliberand caldura, ~i (d) fumul se aprinde folosirea acestora pana la un nivel sigur.
cu flacari lungi ~i galbene, transforman- Acesta este un motiv bun nu numai pentru
du-se in dioxid de carbon ~i vapori de apa, folosirea sobelor pe lemn cu ardere curata,
bineinteles dand la randul sau caldura. "In ci ~i pentru case mai mici, case solare pasi-
final (e) fumul dispare ~i raman taciunii ve, spatii mai mici, incalzirea corpului prin
incandescenti. Acele flacari mici ~i albas- contact direct, rara sa incalzim nimic din
tre sunt monoxidul de carbon care arde, ce nu trebuie incalzit.
creand dioxid de carbon ~i producand, din Pentru discutii mai detaliate pe aceas-
nou, ~i mai multa caldura. ta tema, puteti citi Enciclopedia arzato-
Daca nu este suficient oxigen, com- rului de lemne (The Woodburner's En-
"
bustia va fi incompleta, producand mai cyclopedia) sau Incalzirea casei cu lemn
mult fum ~i monoxid de carbon ~i, binein- (Heating Your Home with Wood) (vezi
teles, mai putina caldura. Acela~i lucru se Carti Recomandate).
intampla daca zona in care are loc arderea
este prea rece sau daca oxigenul patrunde
prea repede (la fel ca atunci cand suflam

11
Ian to Evans, Leslie Jackson

Timp, Temperatura, Turbulente. Un dans zn ham bar este ca un foe bun. Distractie bunii $i curatii.

Cei trei T Acumulatorul termic

"
In incercarea de a obtine o ardere curata, Chiar ~i atunci cand ardem lemnul cu un
ganditi-va la 3T: timp, temperatura, turbu- randament de suta la suta, daca irosim cal-
lente. Toate moleculele de oxigen ~i mole- dura nefolosind-o, e:ficienta este indoielnica.
culele gazelor de ardere trebuie sa se poata 0 soba conventionala cu arderea cea mai cu-
gasi reciproc ~i sa se imbine. Este la fel ca in rata, dotata cu o camera de postcombustie de
cazul acelor dansuri country uria~e, cand toti prima clasa, poate sa arda bine ~i curat tot
barbatii se aliniaza langa un perete ~i toa- lemnul, msa, pentru a putea functiona, tre-
te femeile langa peretele opus. Cand incepe buie sa iroseasca prin evacuare la co~ o parte
muzica, toata lumea se napuste~te pe ringul din caldura generata.
de dans, cautand un partener de celalalt sex. Spre deosebire de o soba conventionala
Pentru ca toti sa i~i gaseasca perechea, melo- pe lemne, sobele-racheta nu trebuie sa piarda
dia trebuie sa se prelungeasca (timpul), mu- caldura pentru a mentine arderea. Dispoziti-
zica sa i~i inteteasca ritmul (temperatura) ~i vul de ardere din miezul unei sobe-racheta
dansul sa devina mai vioi (turbulenta). transforma lemnul doar in dioxid de carbon
~i vapori de apa, cu foarte putina cenu~a din
Deci combustia voastra are nevoie de
lemn, ~i caldura. Cum folosim aceasta caldu-
o camera de ardere izolata (ca sa mentineti
ra este 0 alta poveste.
dansatorii la temperaturi ridicate), o conduc-
ta de caldura ascendenta su:ficient de inalta Daca in cazul unei sobe pe lemn, co~ul
(pentru ca tot oxigenul sa fie folosit pe masu- trage aerul rece prin soba ~i impinge gazele
ra ce dansatorii u~ori, in:fierbantati, i~i cro- :fierbinti in exteriorul cladirii, soba-racheta
iesc drum in sus, invartindu-se), ~i un pro:fil creeaza o presiune pe care o putem ghida ~i
care sa intrerupa linia dreapta ca sa intoarca controla pentru ca efectiv sa directionam
caldura inspre locul in care avem nevo-
gazele (cum s-ar spune, ,sa le scuture dosu-
ie de ea. Putem gati cu aceasta caldura, sau
rile"). De aici coturile abrupte in unghi
ne putem incalzi casele, sau pe noi ~ine.
drept din interiorul unei sobe-racheta.
Prin at~area sobei-racheta la un dispo-
zitiv de acumulare a caldurii, putem sa extra-

12
 lncalzitoare cu masa termica

gem caldura din gazele evacuate ~i sa o stocam cum este cazul caldurii radiate de o soba de
pentru perioade de timp destul de indelungate. metal pe lemne. Uneori este o combinatie, ~a
Patul dublu de trei tone at~at la soba-racheta cum este focul de tabara, sau cand priviti in
din biroul nostru ramane sesizabil de cald timp interiorul prajitorului de paine (care este un
de trei zile dupa ce a fost incalzit. Se comporta incalzitor prin radiatie, in care atat razele vi-
ca un acumulator termic, pastrand caldura cat zibile cat ~i cele invizibile va prajesc painea).
timp soba arde ~i eliberand-o meet, mai a poi. Radiatia se propaga in linie dreapta, in
De retinut cain dispozitivul de acumu- toate directiile, in sus, in jos ~i de jur impre-
lare a caldurii- adica partea care urmeaza jur, simultan prin spatiu, pana cand intalne~­
dupa dispozitivul de ardere - nu sunt de do- te o suprafata solida, unde este reflectata ~i
rit turbulente. Orice obstructionare care ar absorbita in proportii variabile. Unele supra-
cauza turbulente va afecta tirajul. Pe de alta fete, cum ar fi aluminiullustruit, reflecta un
parte, gazele de ardere se mi~ca mult mai in- procent ridicat. Pielea, pe de alta parte, ab-
cet decat intr-o soba conventionala pe lemn, soarbe o parte mult mai mare, ceea ce este un
astfel !neat coturile stranse nu vor fi o pro- lucru bun atunci cand ne este frig, ~i mai de-
blema prea mare intr-o teava cu diametrul graba nefericit atunci cand ne este prea cald.
de 15 em sau mai mare. Toate acestea va sunt folositoare daca
faceti un foe de tabara, care va incalze~te doar
Cum se propaga prin radiatie, sau daca folositi un prajitor, care
este un aparat de gatit prin radiatie. Totu~i, din
caldura punct de vedere al confortului, radiatia are dez-
Caldura se redistribuie ve~nic, partile mai avantaje. Un dezavantaj evident este faptul ca
calde ale universului incercand constant o incalze~te doar suprafetele expuse. Partea din
democratizare prin incalzirea cu generozita- fata poate fi supraincalzita pe cand spatele va
te a imprejurimilor mai reci. Orice lucru mai ingheata, iar imbracamintea ar putea sa va im-
cald va incerca intotdeauna sa incalzeasca piedice total sa va incalziti de la 0 sursa de ra-
ceva mai rece. Daca diferenta de temperatu- diatie. Pentru cea mai buna radiatie, suprafata
ra este mare, caldura se propaga mai repe- sobei trebuie sa aiba 0 temperatura periculos
de, cu toate ca impedimentele in transferul de mare ~i, pe masura ce suprafata radianta
termic (izolatorii) vor incetini intotdeauna ~i modifica temperatura in functie de comple-
acest proces. Amintiti-va ca exista trei mo- xitatea arderii lemnului, trebuie sa va mi~cati
dalitati prin care caldura se transmite de la mereu pentru a ramane in zona de confort.
elementul mai cald la eel mai rece: radiatia, Cantitatea de radiatie primita
convectia ~i conductia. este direct propoqionala cu tempera-
tura sursei ~i invers proportionala cu
Radiatia distanta la care va aflati fata de sursa.
Radiatia este transferul direct de ener- 0 suprafata radianta mai fierbinte cedeaza
gie prin spatiu. Uneori se manifesta sub for- in mod disproportionat mai multa caldura
ma luminii vizibile, de exemplu razele soare- pe masura ce se incalze~te. Daca va apropiati
lui; adeseori lungimea de unda este mai mare de doua ori mai mult de o soba fierbinte, veti
~i, ca urmare, invizibila pentru ochiul uman, primi mai mult decat dublul de caldura.

13
Ian to Evans, Leslie Jackson
)H l
CONVECTIE
RADIATIE
<l- --
Modul de deplasare a ciildurii Intr-a sobii-rachetii.
Convectia
Convectia este transferul de caldura
prin deplasarea particulelor in inte-
riorul gazelor sau lichidelor. Fumul se
ridica pentru ca este mai cald decat aerul din
jur. Priviti cu atentie un pahar cu cacao :fier-
binte sau cu supa miso2 ~i veti observa multa
agitatie - lichidul mai cald se ridica iar eel
mai rece coboara. Acest fenomen este con-
vectia. intr-un ,cuptor cu convectie", mi~ca­
rea nu este in intregime naturala- cuptorul
are un ventilator. 0 alta denumire improprie
este cea a ,radiatoarelor" amplasate sub fe-
restre, care incalzesc cladirile publice, pentru
ca de fapt acestea sunt convectoare. Nu pot :fi
su:ficient de :fierbinti pentru a :fi e:ficiente ca
radiatoare pentru ca s-ar afla prea departe de
majoritatea persoanelor. Cea mai mare parte
a caldurii provenite de la aceste ,radiatoare"
este antrenata in sus de aerul in mi~care.
Ca modalitate de a incalzi corpul ome-
nesc, convectia nu este chiar atat de folositoa-
re. Pentru a te incalzi prin convectie, trebuie
sate afli deasupra sursei de caldura. Cel mai
2 Supa traditionala japoneza, pe baza de soia, servita
fierbinte (TEl).
14
bun loc in care v-ati putea incalzi confortabil
prin convectie este, de obicei, pe tavan, aco-
lo unde ajunge eel mai cald aer, iar in cazul
incalzirii prin convectie de la un ~emineu, ar
trebui sa stati in horn, asta daca focul vostru
nu scoate fumul in camera.
Conductia
Conductia este incalzirea prin contact.
Cand dati mana cu cineva, daca vi se pare ca
are mana rece inseamna ca ii donatio par-
te din caldura corpului vostru. Ca orice alt
transfer de caldura, conductia face transferul
de la mai cald spre mai rece, oricat de mica
ar :fi diferenta de temperatura. Daca totul in
jur are aceea~i temperatura, transferul se
face egal pe toate directiile, de jur imprejur,
in sus ~i in jos. ,insa caldura nu se ridica in-
totdeauna?" Nu, numai prin convectie. Di-
rectionarea ascendenta a caldurii nu carac-
terizeaza nici radiatia, nici conductia.
Conductia este eel mai bine sesizabi-
la prin corpurile solide, in functie de cat
de bun conducator de caldura este corpul
respectiv. Conductivitatea variaza foar-
te mult, de la cea a aerului nemi~cat, care
este foarte scazuta, pana la cea a metalului
(a~ezati-va pe un scaun de aluminiu intr-o
zi friguroasa).
Undeva la mijloc se afla materialele de
constructii. Cu cat sunt mai dense, cu atat
transmit mai bine caldura. Calcarul ~i cara-
mida sunt conductoare medii; granitul ~i ba-
zaltul sunt mai rapide; minereul de :fier ar :fi
~i mai rapid pentru ca este mai greu. Materi-
alele mai dense ~i cele care contin metal pot
:fi periculos de bune conducatoare de caldu-
ra, cum este cazul pietrelor :fierbinti care in-
conjoara un foe de tabara sau manerul unei
tigai de fonta. Ele conduc caldura mai rapid
pentru ca sunt mai dense.

in case, conductia este arareori folosita
pentru confortul personal. ~emineele nu ne
ofera nimic in aceasta privinta, toate partile
calde sunt mult prea fierbinti pentru a pu-
tea fi atinse, ceea ce este valabil pentru ma-
joritatea sobelor metalice. Folosim sticle cu
apa fierbinte, paturi electrice ~i ceai fierbin-
te, toate acestea cu efecte de scurta durata.
imbrati~area altei persoane este folositoare,
" . .
insa nu e intotdeauna practica. In maJon-
tatea caselor exista o singura modalitate de
incalzire rapida prin conductie: un du~ fier-
binte.
Izolatia
Izolatia este orice material care inceti-
ne~te transferul de caldura. Pentru a in-
cetini propagarea caldurii prin conductie, o
buna regula empirica este sa alegem eel mai
. " ,..
u~or material disponibil. 0 greutate m1ca 1n-
seamna de obicei aer inglobat in masa ma-
terialului. 0 haina captu~ita cu puf, ~osetele
din lana de oaie, sau o patura cu umplutura
din fibra, toate contribuie la confortul nostru
prin aerul incorporat, care este unul dintre
cei mai buni izolatori cunoscuti.
La temperaturi ridicate, cei mai multi
izolatori biologici fie ca ard, fie se desprind ~i
panourile de spuma se topesc ~i degaja gaze
toxice, periculoase. Pentru construirea so-
belor avem nevoie de izolatii minerale cum
sunt piatra ponce, vermiculitul sau perlitul.
" ..., . .
Lutul este un izolator mai slab, 1nsa met pe
departe atat de rau ca nisipul, care este cu
mult mai dens.
.... ...,. ...,
Incalzitoare cu masa termtca
Confort prin caldura
acumulata
Soba-racheta este o pompa termica ce devi-
aza gazele fierbinti care pot fi astfel folosite
pentru incalzirea mobilei inzidite. Poate 1m-
pinge cu u~urinta gazele fierbinti prin 9-12 m
,.. ..
de tevi orizontale, stocand caldura 1n peretn
interiori, pardoseala sau locurile de ~ezut din-
tr-o casa. Daca va a~ezati sau va intindeti pe o
bancheta incalzita, corpul va este direct !neal-
zit oriunde intra in contact cu bancheta. Toto-
data, va scaldati in aerul cald care se ridica de
" ...,,.., .
pe aceasta bancheta. In casa mea pot sa rm1
vad lini~tit de hartogaraie, stand pe bancheta
incalzita de soba-racheta, cand temperatura
in camera este intre 10 ~i 19° C. Pentru a obti-
ne acela~i confort termic prin incalzirea intre-
gului aer din camera, temperatura ar trebui
sa fie peste 21° C. Sobele-racheta preiau ceea
ce altfel ar fi fost caldura aruncata pe co~,
pentru incalzirea mobilierului inzidit cum
sunt paturile, canapelele ~i scaunele, precum
~i a pardoselilor ~i a peretilor interiori.
Traim vremuri surprinzatoare. Din cand
in cand, cineva poate deveni con~tient de un
. "
mit social pe care 1-a acceptat ,..1ntreaga VIata.
Mitul ca locuintele trebuie sa fie zncalzite s-a
raspandit in America de Nord ~i societatea a
incapsulat aceasta nascocire intr-o lege. Le-
gislatia constructiilor a impus ca, fie ca sun-
teti sau nu acasa, fiecare colt~or din interi-
orul casei voastre sa poata fi incalzit pana la
21 o C. Sa clari:ficam un lucru: atata timp cat
. . . ..., .
nu Iasati apa sa inghete, case1 voastre ruc1 ca-1
pasa daca este sau nu incalzita. Locatarii sunt
singurele :fiinte care conteaza. Dorim sa incal-
zim oamenii, nu casele. Odata ce mtelegem
acest lucru, situatia devine mult mai u~oara.
Oamenii, la fel ca toate mamiferele, se
autoincalzesc. Avem propriile sobe interioare,
Ian to Evans, Leslie Jackson
care ard mancarea pentru a produce caldura.
insa pe masura ce devenim mai putin activi
:fizic ~i petrecem mai mult timp in interior, ne-
am obi~nuit sa purtam haine ca sa incetinim
A Pentru cei care construiesc pentru prima
pierderea caldurii generate autonom. Intr-o
cladire neincalzita ne putem regia confortul
adaugand inca un rand de haine, sau prin ac-
tivitate :fizica, sau inconjurandu-ne cu caldu-
ra, sau prin toate cele trei metode simultan.
Casele incalzite prin circulatia aerului sau
prin cuptoare depind de contactul corpurilor
noastre numai cu aerul cald dinauntrul casei. 0
casa poate contine o multime de aer cald, din
care numai o mica parte ajunge vreodata in con-
tact cu noi. Tot restul caldurii este efectiv irosit.
Aerul, :fiind unul dintre cei mai buni izolatori, cu
siguranta ca nu este cea mai rapida sau mai e:fici-
enta modalitate de incalzire, ~i scapa cu ~urinta.
Prin ce diferii:
CEL MAl FIERBINTE
CELMAI
REC
PICIOARE RECI I SPATE RECE
Sobii metalicii standard
-- - 7·
INRACIRE
{ veti construi soba permanenta.
CALD
RECE
--
FIERBINTE
Sobii-rachetii
Construirea,
pas cupas
oara, vom descrie un model unic, bine testat,
pe care il cunoa~tem foarte bine ~i care este
u~or de construit. Soba din casa mea este si-
milara; biroul companiei Casuta de Cob are
una aproape identica, la fel ~i ~coala Nord
Americana pentru Constructii Naturale. lata
o ordine sugerata pentru proiectarea sobei ~i
a acumulatorului termic ata~at, a materiale-
lor ~i uneltelor necesare, a dimensiunilor ~i
proportiilor, a construirii propriu-zise a dis-
pozitivului de ardere ~i, in cele din urma, a
partii pentru acumularea caldurii.
1. intr-o ciadire existenta, examinati locul
in care veti construi soba.
2. Masurati spatiul disponibil.
3· Proiectati soba ~i dispozitivul de stoca-
re a caldurii.
4· Faceti un desen la scara a dispunerii ca-
ramizilor.
5· Adunati uneltele ~i materialele (vedeti
lista de lap 25).
6. Curatati toate caramizile, ardeti vop-
seaua de pe butoaie, asigurati-va ca
toate tevile (burlanele) se potrivesc in-
tre ele, indreptati-le daca este necesar.
Construiti o macheta a camerei de ar-
dere afara. Folositi materialele din care
8. Aprindeti un foe de proba in macheta.
9. Experimentati cu modelul de proba ca
sa identi:ficati problemele ~i sa va opti-
mizatisistemul.
10. Amestecati mortarul, a poi izolatia, a poi
cobul.
 lncalzitoare cu masa termica

Nivelati ~i compactati locul pe care veti

11.
construi soba, dadi este necesar.
Proiectarea sobei
12. Trasati pozitia bazei intregului sistem, si a acumulatorului
inclusiv canalele de gaze etc. Ajustati la
' •
fata locului, dupa necesitati.
term1c
13. Verificati din nou proiectul. Are sens in Dispozitivul de ardere
continuare, dupa ajustari?
Partea de combustie a unui sistem care fo-
14. Instalati orice izolatie necesara sub lose~te conducte cu diametrul de 20 em, ca-
soba. mera de ardere ~i hornul interior vor masura
15. Construiti camera de ardere, inclusiv aproximativ 123 em lungime ~i 91 em mal-
conducta de caldura ascendenta, cate time pe 61 em latime (fata-spate), cu toate
un rand de caramizi o data. Verificati ca poate ocupa mai putin spatiu pe verticala
orizontalitatea ~i verticalitatea pentru daca coborati intreaga constructiei sub ni-
fiecare rand de caramizi. velul pardoselii. Un sistem cu tubulatura cu
diametrul de 15 em ar putea fi ceva mai mic.
16. Instalati butoiul mai mic la gura de ali-
mentare. Cand construiti pentru prima oara,
mergeti pe varianta sigura cu un model al
17. Amenajati containerul pentru izolatie dispozitivului de combustie bine stabi-
injurul conductei de caldura ascenden- lit ~i testat. Partea de acumulare a caldurii,
ta. pede alta parte, poate fi personalizata astfel
18. Introduceti izolatia. incat sa reflecte necesitatile familiei voastre.
19. Montati butoiul mare in jurul conduc- Nu incercati sa faceti de prima data o incal-
tei de caldura ascendenta. zire in pardoseala completa; aveti in schimb
multe optiuni pentru stocarea caldurii in
20. Acum testati din nou arderea. Ajustati colti~orul vostru de tihna, bancheta incalzita
pozitia butoiului pentru a da caldura sau un pat cald.
acolo unde va doriti.
in regiunile foarte reci, pentru o casa de
21. Conectati toate partile conductelor in- peste 111 m 2 , probabil ca veti avea nevoie de
terne. un sistem mai mare, inclusiv de un butoi mai
22. Deschideti toate ferestrele ~i testati mare. Exista probabil o limitare a dimensiu-
functionarea. nilor de construire a unei sobe-racheta rara
materiale foarte specializate, pentru tempe-
23. Construiti partea de acumulare a cal-
raturi ridicate. Nu v-ati dori ca intreaga con-
durii.
structie sa se topeasca.
24. Faceti din nou o proba de functionare.
Amplasarea sobei-racheta in casa voas-
25. Faceti curatenie. tra poate determina unde ~i cum este dispo-
26. Aprindeti soba, puneti de ceai. nibila caldura, cat de multa este stocata (sau
se pierde prin pereti sau ferestre) ~i poate
u~ura alimentarea focului ~i depozitarea
combustibilului. De exemplu, o soba-racheta

17
Ian to Evans, Leslie Jackson
care este folosita mult pentru gatit ar putea
:fi amplasata mai aproape de locul unde se
pregate~te mancarea, pe cand una destinata
odihnei- ia ghiciti unde- In salon, bineln-
Componente ~i dimensiuni pentru o soba-racheta de 20 em cu masa termica.
tub de
prizadeaer 20Cm
~ ~
~amota
4scm2
I
r.
Sagetile cu linie lntrerupta arata traseul gaze/or care znconjoara butoiul.
Directionarea caldurii
Exista mai multe variabile care modi:fica lo-
culln care este cedata caldura. Puteti lmpaqi
caldura generata de soba voastra In functie de
necesitatile proprii. Va avea loc o redistribu-
ire mtre caldura radiata rapid ~i acumularea
termica de lunga durata. Ceea ce se lncalze~te
rapid- de exemplu, un butoi radiant cu o izo-
teles! Aducerea lemnelor de foe In casa poate
face destula murdarie, a~a ca puteti reduce
necesitatea maturarii pardoselii prin ampla-
sarea gurii de alimentare In apropierea u~ii.
scm izolatie ignifuga
(perlit-argila,
! vermiculit-argila,
rumegu~-argila etc.)
spatiu de 3,8 em
de jur imprejur
._.....,~
bancheta de cob
,- "
t\t1
r\
latie minima - se ~i race~te rapid. in schimb,
ceea ce se lncalze~te lent se race~te lent, ast-
fel !neat sistemul cu tevile scufundate cativa
toli mtr-un pat masiv sau o canapea asigura o
caldura confortabila toata noaptea, ore mtregi
dupa ce focul s-a stins. Va trebui sa va hotarati
dinainte ce proportie doriti sa fie disponibila
pentru gatit, lncalzire rapida prin convectie,
mcaizire prin radiatie directa In fata careia sa
 lncalzitoare cu masa termica

puteti sta sau pentru indilzire prin contact pe radiant mai mare; puteti suda doua butoaie
care sa va puteti a;;eza, tolani sau sa va culcati. unul peste celalalt sau puteti folosi alt con-
tainer metalic de dimensiuni convenabile.
Daca lmpiedicati caldura radianta sa
scape din butoi, se va scurge mai multa cal-
dura in partea de stocare. 0 parte din butoi
II sau tot butoiul pot :fi lmbracate cu cob ;;i/sau
lf\t<ol _II butoiul poate :fi inlocuit cu cob sau carami-
~1~--- da. Astfel, o parte mai mare din caldura va
:fi disponibila pentru stocare ;;i lncalzire prin
J.:'XI.;o..n \ ~ contact. Pornind de la aceasta idee, puteti di-

~~~~ ~~~~rl! mensiona dispozitivul de acumulare a caldu-

rii ;;i lungimea canalelor de gaze lngropate.
~,~:::r-· \\1f, Daca zidul din spatele sobei ;;i a banche-
ZID
tei nu este bine izolat, lncorporati izolatie in-
u=!M
J,_, I1:;;
tre bancheta ;;i perete ;;i izolatie suplimentara
GAZ ·~· t=; II in spatele sobei. Probabil ca temperatura nu
FIERBINTE va :fi prea mare, insa e mai bine sa evitati ma-
terialele izolatoare sub forma de spuma, pen-
=II~ tru ca acestea pot degaja gaze. Ar :fi su:ficient
cativa centimetri de amestec argila-vermicu-
}I- I
=·n lit, argila-perlit sau chiar argila-rumegu;;.

Acumulatorul termic
Cobul, folosit ca material de constructie, ofe-
Interstitiul excentric din jurul camerei de ciildurii
ra flexibilitate structurala ca nici un alt mate-
ascendentii/ izolatiei, pentru favorizarea radiatiei de
ciildurii fnspre fnciipere. Pe partea cu peretele rial. Vorbim despre un mediu care este emi-
exterior e montat un strat gros de izolatie. namente sculptabil pentru case aplica mana
cu mana. Formele sunt nelimitate pentru ca
De exemplu, pentru a maximiza e:fici-
se poate construi orice din argila, insa ar tre-
enta gatitului, partea de sus a conductei de
bui evitate colturile ascutite, pentru ca se pot
caldura ascendenta va trebui sa ajunga cat
srarama cu u;;urinta.
mai aproape de butoi, la aproximativ 5 em.
Veti crea astfel o zona circulara :fierbinte In Forma pe care o veti da partii pentru
mijlocul partii superioare a butoiului. Pen- stocarea caldurii poate :fi eleganta ;;i elocven-
tru utilizarea In principal a caldurii radian- ta, fantezista ;;i totu;;i solida, adaptata la for-
te, Iasati un ,guler" mai larg In interiorul mele corpului vostru.
butoiului pe partea unde veti sta ;;i lngustati Stocarea caldurii - acumulatorul ter-
,gulerul" In celelalte paqi. Pentru o incalzire mic- functioneaza eel mai bine lncalzindu-se
rapida a lncaperii puteti construi o conducta incet In tim p ce arde focul. A poi, aceasta cal-
de caldura ascendenta mai lnalta ;;i un butoi dura se disperseaza In lntreaga masa, :fiind in

19
Ian to Evans, Leslie Jackson

cele din urma cedata lent, mai ales prin con- Pentru recuperarea celei mai mari paqi
tact ~i convectie, cea mai mare parte prin zo- a crudurii, un sistem de 15 em ar trebui sa aiba
nele pe unde doriti sa se degajeze. Capacitateao tubulatura interna de eel putin 6 metri ~i o
de stocare este limitata de greutate, nu de vo-masa termica de aproximativtrei tone. Un sis-
lum, ~adar folositi materiale grele indesate tern de 20 em are nevoie de o tubulatura de 9,1
in jurul canalelor de transfer al caldurii, a poi
m ~i ar trebui sa cantareasca in jur de 5 tone.
materiale mai ~oare ~i mai bune izolatoare,
Daca soba va :fi amplasata pe o pardoseala sus-
pentru inchiderea intregului ansamblu.
pendata, greutatea suplimentara va necesita
Cea mai buna modalitate de a realiza probabil o structura de sustiflere suplimenta-
masa termica necesara este sa folositi pietre
ra, ca sa nu vi se curbeze pardoseala.
sau bucati de beton legate cu un mortar din-
tr-un amestec de nisip ~i argila. Daca banche- Daca aveti o pardoseala din dale, pozi-
ta este racuta in intregime din cob va avea o tionarea tubulaturii pentru transferul crudu-
capacitate de acumulare a caldurii mult mai rii in partea de jos poate utiliza masa pardo-
mica decat o bancheta care este in cea mai selii pentru stocarea suplimentara a caldurii.
mare parte din piatra.
Pe de alta parte, partea de caldura dis- ZID
ponibila pe care o puteti extrage din gazele
:fierbinti depinde de lungime, de aria supra-
fetei ~i de numarul de tuburi prin care tree I
gazele. Atat lungimea cat ~i diametrul tubu- •
••
rilor prin care are loc transferul caldurii in
dispozitivul de acumulare sunt critice.

Amplasarea tubulaturii
Cu cat este mai lung traseul tubulaturii in inte-
riorul banchetei voastre, cu atat puteti extrage
mai multa caldura din gazele de ardere. Pentru
o distributie mai uniforma a caldurii de-a latul Tubulatura de evacuare fngropatii fn centrul banchetei
permite o acumulare mai bunii a ciildurii fn banchetii
unui pat mare, puteti instala tubulatura intr-o
(deasupra). Dacii tubulatura de evacuare este
bucla sau puteti instala mai multe tuburi rami- amplasatii mai sus (schita de jos), suprafata banchetei
:ficate dintr-un singur tub, pe care sa le reuniti este mai fierbinte, fnsii se acumuleazii mai putinii
in celalalt capat. Sistemele bancheta cu o tubu- ciildurii ~i bancheta se riice~te mai rapid.
latura de 9 m functioneaza foarte bine ~i pot re- ZID
duce temperatura gazelor la ie~ire la co~ pana
la 38° C, acumuland astfel cea mai mare parte
I
a caldurii generate. De exemplu, tubulatura I
I

de 18 em dintr-o bancheta de la ~koala Nord I

I
I
Americana de Constructii Naturale din Coquil- •
•
•
le, Oregon are 9,5 m lungime. Cand focul arde
foarte puternic in soba, pot efectiv sa ling co~ul tf ••
•

de fum, spre uimirea vizitatorilor.

20

Caldura se propaga prin cob cu aproxi-
mativ 2,5 em pe ora, iar prin piatra, cam de
doua ori mai rapid. Tubulatura care conduce
gazele fierbinti prin bancheta poate fi pozitio-
nata mai sus pentru ada relativ rapid caldura
intr-o zona limitata, sau, pentru a stoca mai
multa caldura pentru perioade mai indelunga-
te, poate fi ingropata mai adanc in bancheta.
Efectul este mai perceptibil pentru o bancheta
mai lata. De exemplu, un tub cu 5 em de cob
deasupra va forma o f~ie fierbinte cam la doua
ore dupa ce este aprins foculin soba. 0 ban-
cheta de 40 em inaltime, cu o tubulatura de 15
em ingropata la 5 em sub suprafata ramane cu
18 em dedesubt care sa fie incalziti, deci se acu-
muleaza mai putina caldura pentru o perioada
. ...., ..., . . ..., .
ma1 scurta pentru ca energ1a termica se pier-
de mai rapid ~i mai devreme prin suprafata. 0
tubulatura care este prea aproape de suprafata
poate face ca bancheta sa fie inconfortabil de
fierbinte de-a lungulliniei de deasupra tubula-
ZID DE COB
lncalzitoare cu masa termica
turii, insa destul de racoroasa in celelalte por-
tiuni. Prima noastra soba-racheta avea un tub
de 15 em la doar 5-7 em sub suprafata. Pentru
a acumula su:ficienta caldura ca sa ne incalzim
adecvat corpurile pe vreme foarte rece, am in-
fierbantat-0 0 data atat de tare meat umplutura
de bumbac a saltelei de pe ea a luat foe. Daca
planuiti sa puneti o saltea groasa sau perne pe
bancheta incalzita, amplasati tuburile fierbinti
cat mai adanc in corpul banchetei - la 15 em,
daca e posibil.
~
u
~
FIERBINTE
Exemplu de configuratie pentru o canapea
fnziditii de 2,30 m lungime cu un pat de
1,8o m, fnciilzite fn fntregime.
21
Ian to Evans, Leslie Jackson

in general, este recomandat sa ampla- ~i 3,60 m lungime ca sa cantareasca 0 tona.

sati tubulatura cat maijos in bancheta. Astfel in oricare dintre aceste cazuri, o tubulatura
veti avea o incalzire mai uniforma ~i o reti- de evacuare inglobata adanc, deasupra unei
nere a caldurii mai indelungata, in special pe pardoseli cu masa termica, ar putea cre~te
masura ce cenu~a se acumuleaza in partea substantial cantitatea de caldura efectiv sto-
inferioara a tubulaturii. Cenu~a este un izo- cata. Va trebui mai intai sa decideti ce putere
lator excelent ~i, drept urmare, se transmite ~i ce capacitate de incalzire va avea soba pe
mai putina caldura in jos fata de laterale ~i care o veti construi, pe baza diametrului tu-
in sus, cu exceptia cazurilorin care tubulatu- bulaturii de evacuare. Experienta dobandita
ra este intotdeauna scrupulos de curata. Nu ne sugereaza ca, folosind modelul descris, o
este nevoie ca tubulatura sa aiba o inclinatie tubulatura de evacuare de 15 em va incalzi
ascendenta continua spre evacuare. De fapt doar un spatiu mic intr-un climat destul de
daca doriti, puteti sa 0 aduceti aproape de bland, unde temperaturile nu scad, sa zicem,
suprafata ca sa creati o portiune fierbinte in sub -6° C. Pentru temperaturi mai scazute
bancheta pentru incalzire rapida ~i apoi sa 0 sau intr-o casa mai mare veti avea nevoie de
coborati din nou. un sistem de 20 em. Daca sistemul este mai
mare decat aveti nevoie, puteti oricand sa il
Dimensionarea mobilierului folositi pentru un timp mai scurt, insa daca
inzidit sistemul este prea mic, situatia este mai difi-
Banchetele de langa perete sunt confortabile cil de remediat.
la 46 em adancime (din fata pana in spate),
insa sunt tolerabile ~i la 38 em ~i ar trebui sa Planificarea evacuarii
aiba intre 35 ~i 46 em inaltime. 0 bancheta
mai joasa are o capacitate mai mica de acu-
gazelor arse
mulare a caldurii. Puteti realiza o bancheta Co~urile sobelor-racheta se comporta diferit
incalzita ~i un pat in acela~i timp, proiectand fata de cele ale majoritatii sobelor pe lemn.
un pat care se ingusteaza in partea unde vor Cand acestea functioneaza corect, tempera-
sta picioarele ~i are partea cea mai lata in turile gazelor sunt atat de scazute la ie~ire
zona umerilor. Pentru ~edere, bancheta este !neat pericolul de incendiu este aproape nul,
mai confortabila daca este mai lata in partea insa, datorita acestor temperaturi joase, este
superioara, fiind apoi scobita cu 7-13 em, ca mai mare posibilitatea ca vaporii de apa din
sa aveti loc pentru calcaie cand va a~ezati. co~ul de fum sa condenseze aparand uneori
Lasati-va rezerve pentru aceasta proeminen- solutii de creozot. Un randament mai mare
ta cand incepeti sa construiti. al combustiei ~i al utilizarii caldurii inseam-
na un debit mai scazut al gazelor, astfelincat
Daca se afla langa un perete, un pat in-
curgerea mai lenta a gazelor reci ~i umede
calzit ar trebui sa aiba eel putin 2 ,1 m lungime
contribuie ~i mai mult la condensare. Otelul
pe 76 em latime (pentru o singura persoana)
neprotejat se corodeaza foarte rapid daca nu
sau 1,40 m (pat dublu). Daca patul este in-
este izolat sau este expus la ploaie, sau daca
dependent, ambele dimensiuni ar trebui sa
suprafata interioara nu este galvanizata.
fie mai mari. La 210 x 140 x 45 em ar can-
tari cam 2,5 tone. 0 bancheta de 45 em lati- Alegeti cu grija locul prin care burla-
me ~i 38 em maltime ar trebui sa aiba intre 3 nul va ie~i din cladire ~i locul unde se va afla

22
 lncalzitoare cu masa termica

capatul din exterior. Pentru ca soba-racheta

impinge gazul de-a lungul canalelor de gaze,
in interiorul tubulaturii va exista o presiune
care va incerca sa strecoare afara gazele prin
orice crapaturi. La un anumit moment alar-
derii, ar putea fi prezente CO ~i NOx, ambele
foarte toxice. _N;;adar, daca lasati vreo tubu-
latura de metal expusa in interiorul cladi-
rii, etan~ati temeinic imbinarile cu silicon
rezistent la temperaturi ridicate sau banda
izolatoare rezistenta la temperatura, ca sa va TATA"IN -
asigurati ca nu exista scapari de gaze. Daca "
_ ___,,.. AMONTE
folositi burlane pentru sobe, cu imbinare cu ~..,GURA
PENTRU
....
cleme, etan~ati peste tot de-a lungulimbi-
narii cu cleme, precum ~i imbinarile dintre
tuburi. Apoi verificati daca nu sunt scapari:
AMO.n.L.n1A'O.Lo
~ICURAT~RE
~ .
aprindeti un foe care sa faca mult fum ~i blo- INCLINARE U~OA~ ==~
cati ie~irea din vfuful co~ului.
in regiunile cu temperaturi extrem de OALA
PENTRU
scazute (sub -70° C in unele cazuri) capatul PARDOSEALA CONDENS
co~ului se poate scoate intr-o pozitie unde
j~"---r--~t--..._CREOZOT
ploaia va ajunge foarte rar, sub un acoper~
cu un versant inclinat sau sub stre~ini.
Asigurati-va ca burlanul este putin zncUnat zn jos
Daca co~ul este la mai mult de un metru spre exterior, ca racordurile , tata" sunt znspre saba
de soba, gazele se vor fi racit suficient astfel (nu neaparat zn susul co~ului pe verticala) ~; ca ati
prevazut o gura pentru amorsare zn interiorul cladirii.
!neat sa nu fie pericol de incendiu, deci este
posibil sa nu fie necesara luarea masurilor de
protectie obi~nuite in aceste cazuri, cum ar fi Asigurati-va in special ca gurile pen-
izolarea ie~irii unui co~ de fum sau instalarea tru curatare ~i pentru amorsare sunt bine
de izolatii intre co~ ~i materialele inflamabile etan~ate. Prin orice mica fisura din aval de
invecinate. (Pentru ale precautii, vezi capito- butoiul radiant pot scapa gaze periculoase,
lul intitulat Foe! Foe! de lap. 58.) mai ales daca traseul este lung ~i/sau daca
aveti un burlan exterior neizolat. Daca aveti
0 indoiala cat de mica, probabil ca merita sa
investiti intr-un detector de monoxid de car-
bon. Acestea sunt ieftine ~i u~or de gasit.
in ceea ce prive~te pozitionarea co~ului
de fum in exteriorul cladirii, inamicul numa-
rul unu este vantul, mai ales in rafale subite.
Este greu de prevazut unde ar putea aparea
o problema, a~a ca pregatiti-va un plan alter-

23
Ian to Evans, Leslie Jackson

nativ dadi apare cea mai mica urma de fum Unele aspecte de luat in considerare
din cauza tirajului invers. Luati in considera- despre co~uri:
re re-amplasarea co~ului pe partea casei care i: Ar trebui sa ies cu co~ul din cladire prin
este aparata de vant, sau ridicati-1 mai sus, partea de jos sau sa pastrez co~ulm in-
sau instalati o aparatoare in varful co~ului, terior pe un traseu cat mai lung ca sa
de genul celor disponibile in comert. Daca mai scot din el putina caldura?
~titi ca vantul sufla dintr-o directie predo-
minanta in perioadele cand veti folosi soba, R: Daca temperatura gazelor este deja
incercati sa nu scoateti co~ul de fum pe acea scazuta la capatul partii de stocare a
latura a casei. caldurii, sa zicem sub 49° c, pastrarea
co~ului de fum in interior nu prea are
Urmand un traseu lung printr-o ban- avantaje. Scoateti-1 afara. Complicatii-
cheta, temperatura gazelor la ie~ire ar trebui le cauzate de creozot, scaparile de gaze
sa fie foarte scazuta ~i ar trebui sa fie foarte toxice, flacari care ies prin co~ etc. sunt
putin fum. Deci puteti sa ie~iti cu burlanul rezolvate mai bine in exteriorul cladirii.
intr-un loc adapostit, cum ar fi sub strea~ina ,..
cladirii. Montati un cot in varful tubului ~i 1: Ar trebui sa construiesc un horn din
orientati-lin jos pentru ca sa nu se acumule- caramida sau este de ajuns un tub din
ze ploaia in co~. 0 bucata de piasa din metal metal?
de 0,6 em va 1mpiedica animalele sa intre in R: Hornurile zidite necesita multe mate-
co~. riale ~i multa munca. Totodata, sunt
Chris ~i J enn Reinhart folosesc conec- un potential punct de intrare pentru
torii T cumparati din comert, dispu~i in for- apa de ploaie. La cutremur, de cele mai
ma literei H. Vezi mai multe despre soba fa- multe ori sunt singurele care se prabu-
miliei Reinhart la Studii de caz. ~esc. N oi preferam un tub metalic de
buna calitate, chiar daca poate ca nu
Ernie Wisner a folosit o galeata din otel este la fel de durabil.
galvanizat montata ln varful co~ului, cu fante
decupate in tub pentru ie~irea gazelor. I: Ar trebui sa instalez un ~uber (amorti-
zor de fum) la capatul co~ului?
R: NU. Nu instalati un ~uber! Poate cauza
intoarcerea monoxidului de carbon in
,.. "
1ncapere.

Prevenirea tirajului invers.

24
 lncalzitoare cu masa termica

Materiale si unelte necesare

'
pentru un sistem cu tubulatura de 20 em cu banchetii de cob
pentru acumularea ciildurii
MATERIALE UNELTE esentiale
• Caramizi: cam 60-70 pentru intreaga • Lopata .
camera de ardere. Daca nu folositi ca-
ramizi pentru conducta de caldura as-
• 0 sapa lata sau un tarnacop .

cendenta, 30-40 ar trebui sa va ajunga. • Galeti.

Roaba.
• Argila sau sol argilos pentru cob ~i •
mortarul din cob. • Un briceag bine ascutit.
• Nisip pentru cob ~i mortarul din cob. • Nivela, de 60-120 em lungime .
• Paie (o jumatate de balot) sau iarba • Ruleta de masurare .
uscata.
ALTE UNELTE de care s-ar putea sa aveti
• Un butoi de 57- 64l pentru tubul de •
nevo1e
alimentare.
• Prelata din plastic, cam de 2,4x3 m .
• Un butoi de 113 sau 208 I pentru bu-
toiul radiant. • Ciocan, dalta de canelat .
Ciocan de zidar, dalta de zidar.
• Burlane, tubulatura pentru soba cu •
diametrul de 20 em. • Mistrie de zidar.
• Izolatie: vermiculit, perlit sau piatra • Termometru pentru co~ (de tip mag-
ponce (un sac de o,nm3 este su:ficient). netic, seaplica pe burlan).
• Container izolatie: un rezervor de in- • Foarfece pentru tabla, cle~te de indoit.
calzitor de apa sau piasa de sarma de
3 mm, sau tabla metalica. • 0 piasa pentru insecte veche (pentru
cernerea nisipului).
• Resturi de piasa metalica de 3 sau
• Carpe .
6 mm (optional).
• Urbanit, piatra sau carami-
da pentru acumularea cal-
durii.
• 0 alternativa pentru con-
ducta de caldura ascenden-
ta (tunelul de ardere): teava
de otel cu grosimea perete-
lui de 63 mm, cu 5 em mai
scurta decat interiorul bu-
toiului, de acela~i diametru
ca ~i tubulatura de gaze.
Ian to Evans, Leslie Jackson

Caramizi le folositi. Cea mai mare parte dintre aces-

tea trebuie sa fie intacte, de~i puteti folosi in
unele locuri ~i bucati de caramida. Trebuie sa
fie curatate de mortar, tara proeminente sau
bucati lipsa, ~i sa aiba dimensiuni similare.
Curatati mortarul de var frecand cate doua
caramizi intre ele pana ce le neteziti fiecare
"
fata. Indepartati mai intai bucatile mai mari
de mortar cu o maceta, un ~paclu sau undo-
can de zidar. In general, forma caramizilor
este proportionata astfel !neat sa se potri-
veasca intre ele pe toate directiile. Grosimea
este cam o treime din lungime, latimea cam
jumatate, cu rezerva pentru rosturile de mor-
tar. Caramizile vechi nu erau neaparat con-
Majoritatea ciiriimizilor au dimensiuni proportionate.
ln special ~amota.
fectionate la dimensiuni standard ~i diver~ii
producatori aveau fiecare propriile marimi.
De la partea de jos a tubului de alimentare Orice neregularitati ar trebui sa fie u~or ob-
pana in varful conductei de caldura ascen- servabile. Cu cat caramizile sunt mai nere-
denta, temperaturile sunt foarte ridicate. gulate, cu atat va fi necesar mai mult mortar
Schimbarile de temperatura au loc brusc a~a pentru separarea lor atunci cand construiti.
ca materialele trebuie sa reziste la ~ocuri ter- Ar trebui sa limitati grosimea rosturilor de
mice bru~te ~i, bineinteles, nu trebuie sa se mortar pentru ca mortarul este mai slab de-
topeasca sau sa arda la peste 1093° c. Am in- cat caramida ~i scopul este sa reduceti la mi-
cercat o multime de materiale diferite ~i am nim punctele slabe reprezentate de rosturile
aflat ca, in general, cele mai rezistente sunt de mortar.
caramida ob~nuita sau teava de otel cu perete
Argila
gros. Mai devreme sau mai tarziu majoritatea
Argila se gase~te in pamant pe o raza de 1,6
caramizilor par sa crape ~i sa se sparga in con-
km distanta de majoritatea localitatilor din
ditiile extrem de stresante din zona de ardere.
America de Nord. Probabil ca o veti gasi
$amota este poate mai rezistenta insa e des-
amestecata cu nisip, silt, materii organice ~i
tul de costisitoare, mai ales tipul de densitate
. " pentru cuptoare, care este eel mai bunpietre. Pentru prepararea mortarului, veti
mica,
avea nevoie de argila uda, presata printr-o
izolator. Caramizile ob~nuite, moi, par fie po-
sita de 1,6 mm sau o piasa de metal pentru in-
trivite, sunt u~or de taiat ~i adeseori sunt mai
secte, pentru inlaturarea pietrelor ~i a impu-
rezistente la fisurare, mai ales caramizile vechi
'
ritatilor. Pentru dispozitivul de ardere, adica
de culoare portocalie, arse la foe mic. Insa ca-
soba propriu-zisa, veti avea nevoie doar de
ramizile vechi pot avea forme ~i dimensiuni
19 I. In situatia putin probabila in care nu
neregulate, deci asigurati-va case potrivesc.veti gasi argila la fata locului, puteti cumpara
Asigurati-va ca aveti destule caramizi argila de olarie de la magazinul de articole
in stare multumitoare pentru scopulin care ceramice sau puteti ruga un olar local sa va
 .... ...,. ...,
Incalzitoare cu masa termtca

dea resturile de care nu mai are nevoie. Sau, Butoaie

cumparati o punga de ,argila refractara" sub
Pentru captarea gazelor fierbinti din partea
forma de praf de la magazinul de materiale
superioara a conductei de caldura ascenden-
de constructii. Se comporta mai bine la tem-
ta, folosim adeseori un simplu butoi de otel,
peraturi ridicate ~i este u~or de amestecat
cu toate ca unii au folosit rezervoarele boi-
pentru mortar.
lerelor de incalzire apa, tomberoane pentru
Pentru construirea p3.rtilor din cob ale gunoi sau cilindri construiti pe masura din
dispozitivului de acumulare de caldura, cum cob sau caramida. Puteti regia cantitatea de
sunt o bancheta sau un pat din zidarie, nu este caldura pe care o cedeaza butoiul prin di-
necesar sa cerneti argila. Daca solul argilos este mensiunea containerului ales, stabilind care
gras ~i lipicios, veti avea nevoie cam de o tona parti ale acestuia sa fie imbracate cu un "Inve-
(25 de galeti de 191) ca sa construiti o bancheta li~ termic de cob, caramida etc.
sau un pat pentru acumularea caldurii. Daca
Pentru a tine grupat combustibilul care
solul contine mai putina argila, veti avea nevo-
ramane in exteriorul tubului de alimentare,
ie de o cantitate mai mare, insa nu va fi necesar
sunt ideale acele butoaie de vaselina de 57-
sa adaugati atat de mult nisip pentru stabiliza-
. ..., ..., .. 68 I pe care le vedem uneori in benzinarii
re ~i pentru prevemrea craparu.
sau in atelierele de reparatii camioane. Une-
Nisip le au un capac rotund, care se inchide prin
presare, cu marginea indoita ~i rotunjita de
Pentru mortar, aveti nevoie de o galeata de
jur imprejur. Scoateti garnitura de cauciuc.
nisip pentru tencuiaUi, spalat ~i sortat la 4
De obicei, sunt prevazute in mijloc cu o gau-
mm, pe care puteti sail cumparati de la un de-
ra de 5 em, cu un dop filetat pe care "m putet1.
pozit de materiale de constructii, sau puteti sail
strange sau de~uruba. Majoritatea sobelor-
sortati prin cernere dintr-un nisip mai grosier
racheta cu traseul de gaze de 20 em primesc
~i mai ieftin. Nu folositi nisip fin de pe plaja s~u
exact cantitatea potrivita de oxigen pentru
din dunele de nisip. Acesta nu se leaga bine. In
sustinerea unei arderi curate cu capacul in-
plus, daca construiti dispozitivul de acumulare
chis ~i dopul scos.
a caldurii cu pamant argilos, veti avea nevoie
•• • • • Simple butoaie, In acest caz doua de 208 1,
de nisip pentru constructJ.i - num1t ~~ m-
unul de 94 1~i unul de 64 1, adeseori nedorite,
sip pentru zidarie sau nisip pentru um- znsa In stare buna.
plutura - ~i veti avea nevoie de o
cantitate destul de mare, in functie
de marimea p3.ftii de acumulare. "'In
mod normal se vinde la metro cub
~iva puteti ~tepta ca un metro cub
sa cantareasca mai mult de 0 tona,
a~a ca nu incarcati mai mult de 0,35
m3 intr-o camioneta picup de ju-
matate de tona. incepeti cu 0,35 m 3
~i vedeti daca va ajunge. Puteti ori-
• • A •

cand Sa mai cumparatl mal tarzlU.

27
Ian to Evans, Leslie Jackson
Puteti gasi in multe locuri butoaie folo-
site. Nu ar trebui sa fie nevoie sa platiti mai
mult de cincisprezece dolari pentru un butoi
de 2o8l de foarte buna calitate. Poate came-
rita sa incercati sa folositi un butoi cu capac
deta~abil, cu inchidere cu cleme, pentru u~u­
rarea inspectarii interiorului, a curatarii etc.
Cautati la depozitullocal de de~euri, maga-
zinele alimentare en gros sau firmele de ca-
tering, depozitele de materiale de constructii
reciclate, magazinele de produse la mana a
doua, depozitele de fiervechi ~i alte locuri in-
dustriale. Alte surse pot fi vanzarile in fata ca-
sei (intrebati, pentru ca probabil ca nu le vor
avea expuse in fata, alaturi de imbracaminte
~i carti), furnizorii de miere sau ulei pentru
gatit, statiile de service ~i atelierele mecani-
ce. Butoaiele de 208 I sunt u~or de gasit insa,
in unele zone, butoaiele de dimensiuni mai
mici sunt o raritate, pentru ca plasticul a pa-
truns puternic in industria recipientelor. Bu-
toiul de alimentare nu este esential pentru o
soba buna; puteti confectiona destul de u~or
ceva asemanator dintr-o coala de tabla sau
puteti folosi partea cilindrica a unui boiler
pentru apa calda.
Mai mult ca sigur, butoaiele sunt vopsi-
te ~i mai au resturi din substanta pe care au
continut-o. Trebuie sa ardeti vopseaua ina-
inte sale introduceti in casa; ideal al fi un foe
zdravan in aer liber. Pozitionati-va in direc-
tia opusa celei in care merge fumul ~i purtati
0 masca de gaze, pentru ca atat vopseaua de
pe exteriorul butoiului, cat ~i substanta mis-
terioasa din interior, pot fi toxice. Ganditi-va
~i la cei spre care se indreapta fumul. Cura-
tati cat se poate de bine reziduurile inainte
de ardere ~i verificati sa fie scoase dopurile
inainte de a ajunge in foe. Dupa ardere, in-
departati orice resturi de vopsea cu hartie
abraziva de granulatie mare. Puteti folosi o
ma~ina de ~lefuit cu banda.
Butoiul se poate topi la aceste tempe-
raturi? inca nu am vazut sa se intample a~a
ceva. Punctul de topire al otelului folosit pen-
tru butoaiele de ulei tipice este lao tempera-
tura mult mai ridicata decat cea din soba.
Burlane ~i co~uri de fum
Veti avea nevoie de tubulatura pentru forma-
rea tunelurilor din dispozitivul de acumulare
a caldurii, sau puteti construi un tunel din
caramida. Totu~i, tunelul trebuie sa aiba o
suprafata interioara neteda pentru ca gaze-
le sa poata curge prin el cu gratie, rara sa fie
incetinite de asperitatile peretilor. Deci cea
mai buna alegere este sa va construiti ban-
cheta, patul etc. in jurul unei tubulaturi me-
talice sau a burlanelor. Este de preferat sa
alegeti tuburi cu diametrul mai mare decat
credeti ca veti avea nevoie; cu timpul, pe rna-
sura ce se vor acumula cenu~a, funinginea ~i
praful, sectiunea utila se va mic~ora.
Tubulatura trebuie sa aiba acela~i dia-
metru pe intreg traseul ~i este de ajutor sa
aveti coturi reglabile pentru modificarea di-
rectiei. Masurati cu atentie diametrul pentru
ca, ocazional, veti gasi o bucata de 14 em in
gramada de 15 em, de exemplu, care nu se
va potrivi. Aveti nevoie de o imbinare stran-
sa ca sa nu dati nici o ~ansa monoxidului de
carbon sa scape prin crapaturile din zidarie.
Gazele fierbinti urea zn spirala In interiorul unui horn.
Printr-un horn cu sectiunea rotunda vor trece
mai multe gaze, cu mai putine turbulente.

Sunt de preferat tevile de sectiune ro-
tunda, nu patrata. Pentru rezistenta, folositi
otel sau aluminiu. Tubulatura va ramane in
interiorul mobilierului, a~adar este mai bine
sa nu fie vopsita, pentru ca unele vopsele vor
arde la temperatura din interiorul banchetei
~i gazele rezultate ar putea scapa prin crapa-
turile din cob.
Un burlan nou poate fi destul de scump,
a~a ca mergeti la un depozit local unde se
vand materiale de constructii reciclate, sau la
o groapa de gunoi rurala, sau incercati van-
zarile din fata caselor, magazinele de produ-
se la mana a doua sau depozitele de de~euri
din preajma demolarilor. Tevile nu trebuie sa
fie in stare perfecta, sunt acceptabile gaurile
mici, adanciturile etc. in unele locuri, in rna-
gazinele de produse refolosite nu este permisa
vanzarea catre populatie a anumitor burlane
folosite; eu am rugat sobarii ~i vanzatorii de
sobe sa imi pastreze burlanele uzate, care
altfel ar fi fost aruncate. Ar trebui sa puteti
cumpara burlane vechi de 15 sau 20 em cu mai
putin de un dolar pentru 30 em. Burlanele noi
sunt destul de scumpe, in special cele cu pereti
tripli, pe cand tubulatura pentru echipamente-
le de climatizare sau incalzire este mai ieftina.
Izolatie rezistenta Ia
temperaturi ridicate
Izolatia termica utilizeaza aerul inglobat
pentru a impiedica trecerea caldurii. Cu cat
materialul contine mai mult aer, cu atat mai
bine izoleaza; drept marturie stau jacheta cu
captu~eala de puf sau sacul de dormit. ~a­
dar, izolatia pe care o folositi trebuie sa fie
pe cat posibil de u~oara. Exista trei materiale
despre care am descoperit ca sunt foarte po-
trivite pentru izolarea conductei de caldura
ascendenta dintr-o soba-racheta: piatra pon-
ce ~oara ~i vermiculit ~i/sau perlit ameste-
cat cu barbotina. Toate cele trei sunt destul
lncalzitoare cu masa termica
de u~or de gasit, nu sunt scumpe ~i sunt u~or
de utilizat, cu toate ca vermiculitul ~i perlitul
pot degaja praf, deci folositi 0 masca de pro-
tectie respiratorie candle amestecati. Barbo-
tina este un liant pentru particulele u~oare
de praf, ajutand la pastrarea formei ames-
tecului. Cumparati perlitul cu cea mai mare
granulatie pe care o puteti gasi. Sursele pot fi
furnizorii de materiale de constructii. Evitati
furnizorii pentru horticultura, pentru ca sor-
tul de perlit pentru horticultura este foarte
poros ~i absoarbe foarte multa apa.
Perlitul este livrat in saci mari de plas-
tic. Am cumparat o,n m3 cu aproximativ
zece dolari. V-ar trebui doi saci pentru o soba
de 2o8l ~i un singur sac pentru o soba mai
mica. Pregatiti barbotina prin amestecarea
foarte temeinica a argilei cu apa. Puteti face
asta cu mainile goale, cu 0 lopatica pentru
vopsea sau cu un mixer electric, sau cu o pa-
leta din lemn. Mie imi place metoda mainilor
goale; imi place sa simt argila intre degete.
Amestecul trebuie sa fie suficient de gros ca
dupa ce va scoateti degetele din el, sa nu va
puteti vedea amprentele. Amestecati bar-
botina cu perlitul: la 1 parte barbotina, 6-9
parti perlit. Rasturnati o galeata de perlit pe
o prelata sau intr-o roaba ~i stropiti gramada
cu barbotina cat de bine puteti. Rasturnati
gramada cu mainile goale sau cu o Iopata,
sau prin rularea prelatei. incercati diverse
metode. Ideea este sa murdariti granulele
albe pe toate partile, astfel incat sa fie com-
plet invelite in argila. S-ar putea sa dureze
destul de mult pana amestecati totul. Cand
ati terminat, ar trebui sa puteti face din acest
amestec un mic bulgare care sa va ramana
intact in palma. Nu folositi mai multa argila
decat este necesar pentru ca argila este mai
densa decat perlitul ~i va reduce calitatile
izolante ale amestecului. $i nu compactati
amestecul in timp ceil rasturnati sau cand
29
Ian to Evans, Leslie Jackson

il a~ezati in soba. Compactarea va reduce va- tare a de~eurilor de metal. Este posibil chiar
loarea de izolator a amestecului. sa va taie teava la dimensiunea dorita. Ar tre-
bui sa aiba eel putin 3,2 mm, de preferat 6,3
Containere pentru izolatie mm grosime in carne. Teava poate avea pro-
Majoritatea izolatiilor ignifuge se gasesc :filul rotund sau patrat, insa este de retinut ca,
fie vrac, in forma granulata, fie sub forma printr-un tub cu seqiunea patrata avand acee~i
de suluri sau coli din fibre. in ambele vari- arie, gazele nu vor circula la fel de rapid, deci
ante, materialul izolant trebuie :fixat, chiar pentru un burlan de 20 em ati putea folosi o
daca amestecati perlitul sau vermiculitul cu conducta de caldura ascendenta cu sectiunea
argila. Puteti face un cilindru din piasa de patrata, cu latura de 20 em. Daca folositi otel
sarma sau coala de tabla, sau puteti folosi pentru tunelul de ardere sau tubul de alimen-
un container gata confectionat cum ar :fi un tare, trebuie sa ~titi ca, in zonele unde exista
vechi boiler pentru incalzirea apei, cu cape- oxigen din bel~ug, metalul se va oxida treptat.
tele taiate. Materialele refolosite ar trebui sa
fie destul de potrivite ~i le puteti obtine de Cativa oameni au folosit experimental
la comerciantii de :tier vechi, de la groapa de tevi din otel cu pereti tripli. Nu se cunoa~­
gunoi locala, sau de la centrele de materiale te durabilitatea acestora in sobele-racheta,
de constructii reciclate. insa masa lor termica este mica ~i valoarea
izolanta este mare. Deci ar putea :fi un mate-
Teava de otel rial de folosit valoros. Face posibila folosirea
Daca optati pentru folosirea unei tevi pen- unor butoaie radiante de diametru mai mic.
tru conducta de caldura ascendenta, cea mai in unele locuri se gasesc la mana a doua ase-
buna sursa este de obicei un centru de colec- menea tevi cu pereti tripli.

- -- ,_,...- -

6 7
,.,... ...
.1
""'--_.L-----
- ... -.
-
....... -- -
Selectarea urbanitului. Alegerile In ordinea preferintelor sunt: (1) Laturi paralele, colturi In unghi drept, fete In
stare bunii de ambele piirti ale zidului,formii dreptunghiularii. (2) Douiifete zn stare bunii, trei unghiuri drepte,
mare. (3) 0 fatii lungii, zn stare bunii. ]umiitate din liitimea zidului, mare. (4) 0 fatii de lungime medie, jumiitate
din liitimea zidului. (5) Mica, jumiitate din liitimea zidului. ( 6) Mai putin dezirabilii: douii fete In stare bunii,
znsii bucata este mai groasii sau mai subtire dedit celelalte ( creeazii probleme Ia a~ezarea urmiitorului rand).
(7) Mare, cu o fatii In stare bunii, 3 unghiuri drepte, lnsii are doar -% din grosimea zidului, dificil de completat.
(8) Nicio fatii In stare bunii, lnsii poate fi folositii ca umpluturii.

Urban it
Urbanitul este un mineral comun care se ga-
se~te in majoritatea ora~elor. Atunci cand
sunt demolate trotuare, alei catre garaje,
curti interioare sau alei de gradina, adese-
ori bucati mari de beton sunt transportate
la groapa pentru de~euri sau sunt reciclate
pentru a obtine pietri~. Urbanitul este un
element foarte comun in fluxul de~eurilor ~i
uneori va poate fi livrat gratis la locul unde
construiti sau eel putin puteti sa llluati tara
nici un cost, scutind astfel proprietarul de
plata taxei de evacuare a de~eurilor. Cautati
bucati de 7,6 em, 10,1 em sau 12,7 em grosi-
me. Bucatile prea groase sunt prea greu de
manipulat, iar daca sunt ranforsate cu bare
metalice sau piasa metalica, sunt prea greu
de spart. Luati-va un baros ~i ochelari de
protectie, pentru ca s-ar putea sa fie nevoie
sa 11 spargeti chiar la sursa. Pentru o a~ezare
mai u~oara, incercati sa alegeti bucatile care
sunt de latimea zidului vostru, sau care au
cam jumatate din aceasta dimensiune, nimic
altceva. Luati cele mai mari bucati pe care
le puteti duce. Puteti folosi o placa de 5 em
grosime ~i cam 2,4 metri lungime ca pe un
tobogan pe care sa lasati sa alunece bucati-
le grele in vehiculul vostru. Urbanitul este
foarte greu, astfelincat aspectul economic al
transportului pe distante mari ar putea deve-
ni destul de repede 0 problema. ~adar cau-
tati urbanit cat mai aproape de loculin care
construiti.
Paie
Paiele sunt partea fibroasa a cobului care li
confera materialului rezistenta de rupere la
tractiune. Exista multe surse de paie: paiele
furajere (asigurati-va ca achizitionati paie,
nu fan). Cea mai ieftina modalitate este sa
cautati resturi de la carnavaluri, targuri agri-
lncalzitoare cu masa termica
cole, ~i contractori care construiesc case mari
din baloturi de paie, care au achizitionat mai
multe baloturi decat au nevoie. Fanul folosit
ca a~ternut in grajdurile cailor, cu toate ca
poate contine urina sau balegar, va face un
cob excelent. Trebuie doar sa va asigurati ca
baloturile de paie nus-au udat, pentru ca pa-
iele pot putrezi, cauzand astfel probleme. Un
balot poate costa intre 4 ~i 12 dolari.
Dimensiuni si
'
proportii
Cateva dimensiuni ~i proportii relative sunt
critice pentru functionarea sobei-racheta. Al-
tele nu sunt cruciale, insa sunt recomandate
cu tarie. Dimensiunile de importanta critica
sunt indicate in schita de pe aceasta pagina
~i ln cea de la p. 36 cu litere mari, mgro~ate.
Unele dimensiuni nu sunt critice; le-arn notat
~i pe acelea. Pe parcursul acestui capitol, vom
descrie dimensiunile ~i proportiile de princi-
piu ale unei sobe-racheta cu flacara descen-
denta, cu autoalimentare, folosita pentru gatit
~i incalzire, cu un butoi de 208 I folosit pen-
tru dispozitivul de ardere ~i burlan de 20 em
pentru gazele arse. Consultati ~i schita de la p.
36 ~i verificati de doua ori numerele ~i literele
mainte de a incepe sa construiti.
A reprezinta aria sectiunii transversa-
le a tubului de alimentare. Aceasta ar
trebui sa fie foarte ingusta. De reti-
nut ca un burlan de 20 em in zona K
va ofera o sectiune de aproximativ 322
em patrati, ~adar aria sectiunii trans-
versale A v-ar permite o gaura de apro-
ximativ 45 em patrati, sau intre 39-50
em 2 . Pentru un burlan de 15 em ar fi
necesara in zona A o sectiune de 15 x
13 em (aproximativ 193 cm 2). (Formula
de calcul pentru aria cercului este :n:r2).
31
Ian to Evans, Leslie Jackson
~~---
•
d -· ---:>~;•
(F)
< a - >•
E
• • • ••
j
3
B reprezinta inaltimea eficienta a tubului
de alimentare, prin care coboara com-
bustibilul datorita gravitatiei, asigurand
astfel autoalimentarea. Faceti-1 cat
mai scurt. Focul nu trebuie sa arda
pana sus in tubul de alimentare. intr-
o soba care functioneaza bine va exista
suficient tiraj pentru a mentine arderea
in partea cea mai de jos a acestui tub.
Cel mai potrivit este un tub cu sectiu-
nea transversala dreptunghiulara sau
patrata (deci nu rotund).
c este zona tunelului de ardere orizontal,
construit de obicei din caramida, in care
are loc cea mai mare parte a procesu-
lui de ardere. Daca se poate, construiti-1
cu latimea ceva mai mare decat mal- D
timea. 0 caramida ~ezata pe muchie
are cam 10 em inaltime, deci aranjati
caramizile pe lung sau pe muchie ca sa
obtineti inaltimea dorita. C ar trebui
G
H
sa fie partea cea mai ingusta a sis-
temului intestinal. Dimensiunea ariilor
sectiunilor transversale in orice zona
a traseului intern al sobei nu trebuie
niciodata sa scada sub valoarea C.
Cu alte cuvinte, suprafetele sectiunilor
transversale F, G, H, J ~i K trebuie sa
fie mai mari decat C. Asigurati-va ca
pastrati suprafetele sectiunilor trans-
versale ale co~ului de fum, ale traseelor
de gaze arse orizontale ~i a interstitiu-
lui din partea superioara a conductei de
caldura ascendenta mai mari decat aria
de combustie din C pentru a evita stran-
gularea, care ar putea incetini arderea
sau ar putea intoarce fumulin incapere.
reprezinta distanta de la tubul de ali-
mentare pana la conducta de caldura
ascendenta ~i ar trebui sa fie cat mai
scurta posibil pentru a minimiza pier-
derile de caldura ~i a cre~te temperatu-

ra butoiului. Raportul optim este cam
jumatate din inaltimea conductei de
caldura ascendenta. Un tunel mai lung
va avea nevoie de mai multa izolatie.
E este cea mai importanta dimensiune.
E este inaltimea de la partea de jos a
tubului de alimentare pana la varful
conductei de caldura ascendenta. E in-
fluenteaza debitul de aer pe care soba
poate sa II aspire prin combustibil ~i,
ca urmare, randamentul arderii, po-
tentialul puterii generate, temperatura
suprafetei pentru gatit ~i, de asemenea, J
producerea de caldura radianta pe la-
teralele butoiului. Tirajul este propor-
tional cu inaltimea, deci daca E ar fi
de doua ori mai mare, ati avea un tiraj
dublu. inaltimea pentru sistemul de
20 em exemplificat este de 84 em, insa
poate fi oriunde in intervalul 63-127 K
em.
F este aria sectiunii transversale a con-
ductei de caldura ascendenta ~i trebuie
sa fie mai mare decat C. Conducta de
caldura ascendenta poate fi patrata, de
18 x 18 em, sau rotunda, cu diametrul
de 20 em.
G este ceva mai greu de descris. Este un
cilindru imaginar care se ridica din
varful conductei de caldura ascenden-
ta pana la partea de sus a butoiului.
Aria totala a peretilor acestui cilindru
ar trebui sa fie, la randul ei, mai mare
decat aria C, pentru a evita incetinirea
curgerii gazelor in acest punct. Pentru
un sistem de 20 em, inaltimea cilindru-
lui ar trebui sa fie de 5-7,6 em. (in cazul Dimensiunile urmatoare sunt mai putin im-
sistemului de 15 em, ar trebui sa fie de portante, insa va rugam sa cititi insemnarile.
3,8-5 em.)
H trebuie sa aiba in jur de 3,8 em !a-
time. Pentru o incalzire uniforma,
lncalzitoare cu masa termica
pe toate partile butoiului, trebuie sa
stimulam gazele fierbinti sa coboare
invartindu-se de jur-imprejur in inte-
riorul butoiului, uniform, nu doar sa
o ia pe drumul eel mai scurt spre eva-
cuare. Este bine sa amplasati butoiul
descentrat deasupra conductei de cal-
dura ascendenta, cu interstitiul putin
mai mare pe partea unde doriti sa se
degaje mai multa caldura radianta,
respectiv mai ingust in partea unde
doriti sa aveti cea mai putina caldura.
este un loc in care puteti foarte u~or,
rara sa vreti, sa creati 0 strangulare.
Asigurati-va ca evazati sectiunea trans-
versala in aceasta portiune, ~i prevedeti
un cenu~ar incapator, adanc, astfelin-
cat depunerile de cenu~a sa nu strangu-
leze curgerea.
este evacuarea, traseul orizontal care
conduce gazele fierbinti prin pardo-
seala voastra, prin bancheta sau patul
incalzit etc. Tubulatura ar trebui sa fie
eel putin de dimensiunea conductei de
caldura ascendenta (diametrul cuprins
intre 20 ~i 25 em), sau poate fi compu-
sa din mai multe tuburi, totalizand o
suprafata mult mai mare a sectiunilor
transversale, cum este spre exemplu, in
cazulin care folositi aceste tuburi pen-
tru incalzirea pardoselii. Orice coturi
abrupte ale intestinelor sobei vor ince-
tini curgerea gazelor, a~adar incercati
sa faceti aceste coturi mai mici de go de
grade sau, pentru tronsoanele drepte,
sa prevedeti un diametru mai mare.
a este diametrul butoiului de 57-68 I,
care cuprinde tubul de alimentare. a va
avea in jur de 35 em.
33
Ian to Evans, Leslie Jackson
b este inaltimea suplimentara cu care bu-
toiul de alimentare se inalta deasupra
tubului de alimentare. Aceasta trebuie
sa fie mai mica de 30 em, altfel exista
pericolul de acumulare a gazelor :fier-
binti in acel spatiu, reducand e:ficien-
ta tirajului. Totu~i, merita sa instalati
acest butoi, pentru ca face mai u~or de
controlat fumul ratacit ocazional pre-
cum ~i reglajul intrarii aerului in soba.
c este gura pentru amorsarejcuratare.
Amplasati-o cat mai aproape posibil de
co~ul vertical.
d este diametrul butoiului in care se afla
conducta de caldura ascendenta. Un
butoi standard din otel, de 95l are dia-
metrul de 4 7 em; un butoi standard de
208 l are diametrul de 57 em. Butoaie-
le de 95 l sau 114 l se potrivesc foarte
bine pentru un sistem de 20 em. Cu cat
butoiul este mai mare, cu atat va :fi mai
mica temperatura pe suprafata acestu-
•
1a.
e este izolatia de sub tunelul de ardere.
Pentru a pastra cat mai ridicata tempe-
ratura din conducta de caldura ascen-
denta, veti avea nevoie in aceasta zona
des cm-7,5 em de izolatie. Daca doriti
sa acumulati in pardoseala de sub soba
o parte din caldura generata, renuntati
la izolatie.
f reprezinta grosimea izolatiei din jurul
conductei de caldura ascendenta. Pu-
neti cat de multa izolatie va permite
spatiul.
g sunt gurile pentru curatare. Faceti des-
chiderea su:ficient de mare ca sa puteti
introduce o perie pentru curatat. Lar-
giti aceasta gura in tubulatura a~a !neat
sa puteti ajunge inauntru cu bratul.
34
Construirea
dispozitivului
de ardere
Dupa ce v-ati hotarat cat de inalt doriti sa
fie butoiul, puteti decide pozitionarea tu-
nelului de ardere fata de nivelul pardose-
lii (dedesubt, la acela~i nivel sau deasupra
nivelului pardoselii incaperii). Ar fi bine
sa prevedeti cativa centimetri de izolatie
sub tunelul de ardere. Izolatia (e in schita
sectiunii transversale de la p. 32) ~i cenu-
~arul din caramida (lac) pot fi inserate in
pardoseala sau pot fi construite deasupra
pardoselii. Daca doriti ca anumite parti ale
sobei sa fie sub nivelul pardoselii, este mai
u~or sa construiti soba inaintea a~ezarii
pardoselii. Partea inferioara a tunelului de
ardere trebuie sa fie plata, nivelata, solida,
~i sa se afle la eel putin 6o em distanta pe
orice directie, inclusiv in jos, fata de orica-
re dinte partile inflamabile ale cladirii. N u
construiti soba direct pe o podea de
lemn sau lipita de un perete de lemn.
De asemenea, asigurati-va ca butoiul sau
tubul de alimentare nu sunt amplasate sub
obiectele din camera care ar putea repre-
zenta un rise de incendiu, cum ar fi raftu-
rile.
Mortarul
Puteti folosi un mortar pe care sa vi-1 pre-
parati singuri sau puteti cumpara din co-
mert mortar special pentru ~eminee. Ca sa
va preparati singuri mortarul, aveti nevoie
de nisip pentru zidarie (adica nisip de gra-
nulatie fina, cu granule colturoase) ~i argi-
la cat mai pura. Daca nu cumparati argila
din comert, cerneti ambele componente
printr-o sita de 3,2 mm sau 1,6 mm, sau
printr-o piasa pentru insecte, ca sa elimi-
 lncalzitoare cu masa termica

nati bulgarii pe care, ulterior, caramizile pe o suprafata plana, cum ar fi o placa dreap-
ar putea fi instabile. Pregatiti-va in avans ta sau o suprafata de beton, cam cate o duzi-
cam o galeata de mortar, adica 15-23 de na 0 data.
I, amestecand o parte argila cu patru sau u neori, in loc de caramizi, am folo-
cinci parti nisip. Mortarul de argila va pu- sit pentru construirea conductei de cal-
tea fi folosit atat timp cat este umed. Nu fo- dura ascendenta o teava de otel cu pereti
lositi mortar pe baza de ciment decat daca gro~i (6,35 mm sau 3,2 mm) ;;i, de curand,
este ciment refractar amestecat cu argila. unii oameni au folosit tevi de otel cu pereti
Majoritatea tipurilor de ciment nu sunt re- tripli, cu izolatie incorporata. revile cu pe-
fractare ;;i este foarte posibil sa crape rapid rete unic, gros, sunt foarte rezistente, insa
in urma ;;ocului termic la care ar fi expuse. despre cele cu perete triplu nu putem afir-
Acela;;i lucru poate fi valabil ;;i pentru mor- • •
rna nimic.
tarul bazat pe var sau pe ghips, pe cand ar-
gila doar se arde ;;i, de fapt, se transforma - ,....
intr-un material asemanator caramizilor.
• "
A..&C..D£raH I K..l- H
Omacheta
Pentru inceput a;;ezati caramizile pe
orice suprafata plata ;;i nivelata, neinfla-
mabila, de preferat undeva afara, pentru a
--- --
-- --
verifica potrivirea acestora. Va recomand ..
A F
_.
H
I.
BE:lM
sa construiti o macheta a intregii structuri .I..

-tara mortar- din caramida, nu neaparat Sortarea caramizilor:

in configuratia finala, ;;i sa aprindeti focul A, F, H $i L sunt toate de aceea$i fnaltime. B, E, I
" ,....., ". ..., ..., . . ..., $i M sunt de fniiltime diferita fat a de primele,
In ea pana se Incinge, ca sa va as1gurat1 ca
znsa sunt egale. Fiecare grup de patru va constitui
functioneaza. un rand pentru conducta de caldura ascendenta.
Pentru tubul de alimentare ;;i turnul
conductei de caldura ascendenta, a;;ezati ca-
ramizile pe muchie, ca sa obtineti un turn cu
pereti cat mai subtiri posibil, a;;a meat sa nu
dureze 0 ve;;nicie pana sa absoarba caldura,
;;i sa ramana suficient spatiu pentru izolatie.
Caramizile pot fi a;;ezate pe lat, pe lung sau
pe muchie in diverse combinatii la baza ;;i
de-a lungul tunelului de ardere, astfelincat
sa obtineti inaltimea dorita a interiorului tu-
nelului de ardere.
Se recomanda folosirea unor caramizi
de exact aceea;;i inaltime pentru fiecare rand
(ceea ce nu este o problema daca aveti cara-
mizi noi perfect identice). Decat sale masu-
rati, este mai u;;or ;;i mai precis sale a;;ezati

35
lanto Evans, Leslie Jackson

f i
j I .. -, .
i~ - II l.
I
• • •
I
'
:
• I• •
•
I
lI

I
I•

0.
•

l 0 -

1
1 --~-

t
0

I ...
'
0

!•
• I
I
l.
•
- 0 0 ' • ·- 0-

•
I I• I
•
•• .... . A' i ._1
~ : ' ~-·- • I
I J • I -
I
i'

..•l
I
J.

•
' 0 -
.. I • • I
•

l
•
'
I
- .. .. -
.,.
l ..
•
·-·· -lo -
I
'

Deasupra: o sectiune transversa/a prin soba, in care sunt indicate cateva din relatiile
dintre dimensiuni $i proportii, identificate cu litere ca Ia p. 32. Numarul de caramizi
necesare pentru un rand complet depinde de dimensiunile caramizilor. Caramizile ,...-~ .. .......... r--..,
trebuie sa aiba suprafete netede pe partea dinspre interior, sa fie a$ezate intretesut
$i sa asigure etan$area zidariei dupa imbinarea cu mortar.

Dreapta: detaliu sectiune. A$ezarea caramizilor pentru sistemul cu burlane

de 20 em. Se observa ca primul rand de caramizi de deasupra fundului sobei
este a$ezat pe fata, urmatoarele sunt pe cant. Tunelul de ardere se poate -
face mai scurt (vezi ilustratia de Ia p. 18). Caramizile nu sunt desenate exact
Ia scara, pentru ca dimensiunile difera in functie de producator.

Dedesubt, stanga: Vedere in plan. Liniile punctate reprezinta primul

$ir de caramizi, a$ezate pe lung, liniile intrerupte sunt caramizile
care formeaza a[ do ilea rand, iar liniile continue sunt caramizile
a$ezate pe muchie care formeaza acoperi$ul tunelului.

. . . . .. . . . .. . .. . . . . ... . . . . . . . . . . . ...
.. . . . . .. . . ..-..: .- . -. .-. . .--
..
I
r -:.. - - - - .. -- - - -
1r
I
1--·.,
1.' ..:..._- _- _- _ -_ _J I
·'·r - ... - - - - .JL - 0

I .
0 •

t8xt8cm
: I I I I .
. I I •
: I I I
I .
•
: I
• I
••
I
I
r -,r - - · - - - •r -
,
I I :
- -
.. 1
L
.
••
I _ _J._.
_._

• •• •
I

• • • • • • •
.
•• • •
I
_ _ _ _ _ ..!&- _ _ _ _ _ _ .__ _ _ _ _ _ -'-.......

t •
___ I
...• •
.
•
•••••••••••••••••••••••••••••••••
~
 lncalzitoare cu masa termica

Izolatia sub sobii Construirea zidiiriei

Construiti un model permanent pe un pos- din ciiriimidii
tament orizontal tare, plan, de preferinta din
0 teava de otel reprezinta o optiune pentru materialul
caramida. Optiunea de folosire a izolatiei ter- conductei de caldura ascendenta. Lipiti colturile cu
mice sub ~i imprejurul tunelului de ardere de- argila pe structura de caramida.
pinde de ce va doriti: sa folositi fundatia de
sub soba pentru stocare termica sau sa aveti
o soba care sa se incalzeasca rapid. Daca, de
exemplu, una dintre utilizarile sobei voastre
este incalzirea apei pentru ceai, atunci gazele
fierbinti ar trebui sa circule rapid prin sistem,
cu pierderi de caldura cat mai mici posibile.
Pe de alta parte, daca soba urmeaza sa fie
folosita numai pentru incalzirea incaperii, sau /. "' • ... .......
• 1'.... •
pentru acumularea de caldura intr-o bancheta ,. , ... '
,• , I '

',
' /
cu rol de masa termica, sau chiar pentru gatit '
' "' ... :
,
la foe mic, atunci poate ca este in interesul vos-
'
tru sa Iasati fundatia de sub pardoseala sa se
incalzeasca ~i sa elibereze lent caldura, in timp.
Bernhard Masterson propune inserarea
in izolatia de sub conducta de caldura ascen-
denta a unei structuri de sprijin din caramizi
a~ezate pe lung, dispuse in cruce, pe diagonala,
pentru sustinerea greutatii tara tasarea izolatiei.
CONDUCTA DE cALDURAASCENDENTA

Pentru o fotografie a unei conducte de caldura

ascendenta din caramida finalizate, vezi p. 94·

~ezati cu mare grija primul rand de cara-

cARAMIZI
DE SPRIJIN
Izolatie In pardoseala: prezinta caramizile de sustinere
a greutatii conductei de caldura ascendenta, amplasate
pe diagonala (deasupra, vedere In plan) znconjurate de
izolatie minerala (dedesubt, vedere zn sectiune).
mizi. Pozitia ~i stabilitatea lor vor afecta con-
struirea intregii structuri. Rosturile de mor-
tar trebuie sa fie cat mai subtiri posibil, de 3
mm sau chiar mai subtiri. ~ezati caramizile
astfel incat colturile sa fie intretesute, rara
rosturi verticale pe aceea~i linie mai inalte
decat inaltimea a doua caramizi. Verificati
cu a tentie nivelul (orizontalitatea) fiecarui
rand, pe masura ce il construiti. Verificati cu
regularitate verticalitatea, cu ajutorul unei

37
Ian to Evans, Leslie Jackson

nivele pentru constructii. Este important. Adaugarea izolatiei

(Mai multe imagini lapp. 41-46).
Dupa ce ati terminat de construit camera de
Pe masura ce construiti, indepartati cu ardere (inclusiv drumul ascendent al caldu-
atentie surplusul de mortar care iese dintre rii) ~i ati netezit toate asperitatile de pe inte-
caramizi pe interiorul turnului, folosind 0 rior, puteti a plica izolatia. Mai intai, constru-
carpa uscata, avand grija sa nu afectati sta- iti o baza circulara pe care vor sta izolatia ~i
bilitatea structurii. La sfar~it, curatati temei- butoiul radiant. Folositi orice aveti la inde-
nic tunelul de ardere ca sa indepartati orice mana: caramizi sparte, bucati de beton, pie-
urma de mortar care ar putea afecta curgerea tre etc. Baza trebuie sa fie etan~a, deci fixati
gazelor. Combustibilul trebuie sa cada (sa se impreuna toate bucatile cu cob. Verificati
afunde) nestanjenit in tubul de alimentare, inaltimea cu ruleta ~i nivela.
a~adar asigurati-va ca nu exista muchii proe-
Amestecul izolant trebuie introdus
minente ale caramizilor in interiorul tubului.
intr-un container cilindric care inconjoara
Conducta de caldura ascendenta tre- conducta de caldura ascendenta ~i trebuie sa
buie sa ajunga cat mai aproape de partea de incapa in interiorul butoiului radiant, pana
sus a butoiului. Pentru aceasta, masurati in jos la nivelul fundului canalului de ie~ire a
prealabil inaltimea butoiului ~i asigurati-va gazelor arse. Rezervorul unui boiler electric
ca randurile de caramizi se potrivesc indea- pentru incalzirea apei are aproape dimensi-
proape cu aceasta dimensiune. Daca distanta unea potrivita daca il taiati la ambele capete.
ramasa pana la partea de sus a butoiului este Daca nu aveti un rezervor de boiler, puteti sa
sub 13 mm, s-ar putea sa fie prea mica, iar rulati 0 coala de tabla ~i sa 0 legati cu sarma.
gazele de ardere vor avea probleme la ie~ire.
Invers, daca aceasta distanta este prea mare,
suprafata pentru gatit (partea de sus a buto-
iului) nu se va infierbanta suficient de repede
~i de tare pentru a putea gati pe ea. Pentru
a obtine inaltimea potrivita, aveti o oareca-
re flexibilitate prin aplicarea unor straturi
de mortar mai groase sau mai subtiri ~i prin
modalitatea de sprijinire a butoiului, folo-
sind caramizi sau dale sparte, eta~are apoi
cu mortar.
Puteti construi din caramida tubul de
alimentare ~i tunelul de ardere ~i sa folositi . .••
o teava de metal pentru conducta de caldura
•• ...
'
ascendenta. Otelul, folosit in aceasta zona,
va rezista mai mult decat daca ar fi folosit
in portiunile din ,amonte", unde exista mai
mult oxigen. Containerul pentru izolatie.
Se observa ca izolatia din container
coboara $i se lntinde pana Ia cenu$ar.

Sectiune prin partea de ardere,
cu evidentierea modului de a~ezare
a izolatiei in jurul eelor mai fierbinti parti.
Mai nou, am folosit piasa de sarma (de
otel) de 3,2 sau 1,6 mm rulata sub forma
unui cilindru ~i legata cu sarma. Este destul
de u~or de indesat inauntru izolatia, rara a
presa prea tare, pentru a-i mentine forma
cilindrica. "In partea de sus a izolatiei, faceti
un mic capac din amestecul de nisip ~i ar-
gila, pana la inaltimea varfului coductei de
caldura ascendenta. Este important ca pe-
retii laterali ai cilindrului care contine
izolatia sa ramana verticali pentru a nu
stanjeni curgerea gazelor de ardere spre eva-
cuare.
lncalzitoare cu masa termica
Este de retinut ca partea de jos a bu-
toiului radiant trebuie sa fie amplasata mai
sus fata de burlanul de ie~ire a gazelor; in caz
contrar va trebui sa decupati o gaura pe la-
terala butoiului pentru a permite ie~irea ga-
zelor.
Pentru ca gazele sa curga lin prin spa-
tiul ingust dintre butoi ~i tubulatura de gaze
la intrarea in masa termica, trebuie sa existe
un spatiu suplimentar imprejurul capatului
de jos al butoiului, un canal inelar care co-
lecteaza gazul fierbinte ce coboara ~i il direc-
tioneaza spre tubulatura. Pentru ca aceasta
zona constituie o prima capcana pentru ce-
nu~a u~oara, faceti-o suficient de mare ca sa
. " . . "'
avett acces 1n 1ntenor, peste tot, cu mana sau
cu tubul unui aspirator. Acest canal trebuie
sa inconjoare circumferinta bazei butoiului,
inclinandu-se ~i largindu-se dinspre burla-
nul de trecere spre gura de curatarejcenu~ar,
unde incepe tubulatura pentru gaze. Dati-i
forma dintr-un amestec de nisip-argila rara
paie, ~i neteziti peretii ~i fundul astfel incat
sa puteti scoate cenu~a rara obstacole.
Asezarea butoiului
'
Este nevoie de doua persoane ca sa coboa-
re cu grija butoiul peste conducta de caldura
ascendenta. Fiti foarte atenti sa nu loviti con-
ducta de caldura ascendenta ~i sa 0 deplasati
de pe aliniament. Etan~ati in jurul bazei bu-
toiului cu amestecul nisip-argila. Acum, ca
sa testati soba, aprindeti un foe foarte pu-
ternic ~i verificati caldura care radiaza din
suprafata laterala. Treceti-va mainile de sus
pana jos ~i de jur-imprejurul fiecarei laturi,
incet, la cativa centimetri distanta de butoi,
simtiti cu dosul palmei caldura radiata. Daca
exista puncte reci, sau daca una dintre laturi
este mult mai rece decat celelalte, va trebui
sa ridicati butoiul ~i sa il repozitionati pentru
a corecta situatia.
39
Ian to Evans, Leslie Jackson

Sfaturi pentru asezarea abilitatile de constructor cu ea. inainte de

caramizilor ' folosire, lasati caramizile la inmuiat intr-un
vas cu apa, altfel vor absorbi prea repede
Caramida va rezista la caldura mai bine de-
apa din mortar. Aveti foarte putin timp
cat mortarul, deci incercati sa faceti rosturi-
pentru ajustari, deci incercati de la inceput
le de mortar cat mai subtiri posibil. Cu cat
sa a~ezati caramizile corect la locullor, la
cerneti mai fin nisipul ~i argila, cu atat mai
nivel ~i verticale. Retineti ca mortarul este
subtiri pot fi rosturile de mortar- o pietrici-
acolo in primul rand ca sa separe caramizi-
ca 6,3 mm determina grosimea rostului, care
le (sale imobilizeze) ~i nu ca sale lipeasca
nu poate fi mai subtire de 6,3 mm.
una de alta. inainte de incheierea lucrului
Asigurati-va ca nu exista proeminente pe in fiecare zi, sau la cateva ore, umpleti cu
suprafetele de imbinare ale caramizilor. Cura- mortar crapaturile ~i gaurile ramase, apoi
tati-le cu grija de mortarul vechi. Mortarul de neteziti suprafata cu o carpa aspra umeda
var de obicei se desprinde u~or; mortarul de (panza de sac este ideala) sau cu un burete
ciment este mai dificil de inlaturat, adera foar- de plastic mare ~i aspru.
te bine la caramizi ~i, uneori, puteti sparge ca-
ramida incercand sa 0 curatati de mortar.
Ciobirile, crapaturile ~i bucatile lip-
sa nu ridica neaparat probleme; depinde
unde sunt puse. Amestecati mortarul cu
apa pana la consistenta unui guacamole3
sau a cremei ,custard"4, ca sa puteti lucra
u~or cu el. Amestecul de argila-nisip, spre
deosebire de var sau ciment, nu agreseaza
pielea, astfel ca il puteti aplica rara unelte,
de~i daca aveti 0 mistrie, va puteti incerca Giramizi ciobite, scobite $i crapate.

3 Piure de avocado (TEl).

4 Crema racuta din oua ~i lapte - TEl
 lncalzitoare cu masa termica

Primul rand de caramizi pentru o

mach eta a~ezata direct de pamant.
Caramizile sunt a~ezate pe lung, cu
muchia curata 'inspre centru pentru
curgerea buna a gazelor. Este prezentata
baza tunelului de ardere. ln saba
adevarata, acest rand va fi a~ezat pe un
strat de caramizi plat ~i neted. ln functie
de proiectul sobei, acest strat poate fi
sau nu a~ezat pe un pat izolator.

Primul rand determina lungimea tunelului de

ardere, latura orizontala a J-ului. Observati
nivela constructorului, pregatita pentrufolosire.

Pe masura ce construiti, verificati cu nivela fiecare rand.

llillir.!~Ll! • Pastrati aceea~i latime de-a lungul canalului.

41
Ian to Evans, Leslie Jackson

AI doilea rand este a~ezat pe muchie; verificati

verticalitatea ~i unghiurile drepte. Ciiriimizile se
a~eazii zntretesut, fiecare ciiriimidii acoperind
fmbinarea de dedesubt.

• ----
...,.,....--
•

Dadi o fatii in
stare bunii a
fieciirei ciiriimizi
. ~

este orzentata spre

zona de combustie,
imperfectiunile
celorlalte piirti ale
ciiriimizilor sunt mai
putin importante.

AI doilea rand, cu o ciiriimidii mai scurt.

Bucata incompletii de ciiriimidii din
partea de sus stanga va permite ultimei
ciiriimizi sii acopere rostul de sub ea.

42
 lncalzitaare cu masa termica

Balta din caramizi deasupra tunelului de ardere este un lac

bun zn care sa a~ezati cele mai bune caramizi de ~amata, fn
acest caz cladite pe muchie.

Dedesubt, Stanga: se fnalta al patrulea rand.

Se verifica unghiurile drepte, arizantalitatea ~i
verticalitatea.

Canstructia din caramida este gata sa sustina a

canducta de caldura ascendenta grea, din atel.

43
Ian to Evans, Leslie Jackson

Vedere de sus a butoaielor

pentru tubul de alimentare
$i conducta ascendenta de
caldura.

Doua sobe-racheta alaturate intr-o

versiune experimentala cu conducte
de caldura ascendenta din otel in Zoe
de caramida. Fortaretele de caramida
ridicate in jurul tunelurilor de ardere
formeaza structura de sustinere
pentru butoaiele radiante, precum
$i ca incinta pentru gazele care curg
in josul butoaielor znspre burlane $i
co$ul de fum, Ia dreapta. Caramizile
$i partea de jos a butoaielor vor fi
etan$ate pe exterior cu cob.

Fotografiile de pe
v • v
aceasta pagzna:
Kirk Mobert

lntregul ansamblu, pregatit

pentru traseul orizontal de gaze.
Caramida $i cobul formeaza
gulerul pentru burlan. Asigurati-va
ca aceste zmbinari sunt etan$e.

44
 lncalzitoare cu masa termica

Izolatia din jurul unei conducte de caldura

ascendenta dintr-o soba-racheta pentru o sera este
introdusa zntr-un cilindru din coala de tabla rulata,
legat cu sarma. Un strat-capac de cativa centimetri,
din amestecul de nisip-argila, aplicat peste perlit, va
tine izolantulla locullui.

Sistemul complet, gata

pentru testare.
Se observa aburul care
iese Ia CO$Ul de fum.

45
Ian to Evans, Leslie Jackson

Un bun exemplu de
turn din caramizi in
constructie fn casa lui
Chris ~i fenn Reinhart.
Pentru sustinerea
butoiului a fast
construita o fortareata
din caramizi ~i mortar.

Fotografiile de pe
aceasta pagina:
Chris Reinhart.

Aceea~i soba,
• v
termznata.
 lncalzitoare cu masa termica

caturi de condens in partea de tubulatura

Construirea aflata in exteriorul cladirii, acestea nu se vor
acumulatorului acumula la imbinari, ci pot fi captate intr-o
• oala de condens (capcana pentru creozot) de
termzc la partea inferioara a co;;ului vertical, unde
ar trebui sa fie o gura pentru curatare. Daca
Materiale pentru co;;ul de fum iese din cladire printr-un pere-
construirea unei banci, te, orientati-1 astfelincat sa se dreneze spre
a unei• canapele sau . " .
exterior, ca protectie Impotnva scurgern
..
a unu1pat condensului din co;;ul de fum exterior spre
Puteti folosi pietre sau urbanit (buditi mari interior. Daca construiti simultan un acu-
de beton reciclat), urmand sa umpleti golu- mulator termic ;;i un zid de cob, inglobati o
rile cu cob. Cobul este un material compozit tubulatura cu diametrul mai mare sau egal
de mineral-fibre obtinut prin amestecarea cu eel al sistemului vostru. Ar putea fi nevoie
pamantului argilos umed, a nisipului ;;i a de ranforsare pentru o tubulatura de metal
paielor. Cea mai u;;oara modalitate de a pre- cu pereti subtiri, ca sa 0 protejati impotriva
para cantitati mici din acest material este sa deformarilor cauzate diferentele de a;;ezare
intindeti pe pamant 0 prelata, sa turnati pe ;;i stabilizare in cobul ud. Aveti grija ca toate
ea toate componentele ;;i sale rostogoliti, sa imbinarile sa fie etan;;e ca sa evitati scaparile
le amestecati ;;i sa le framantati cu picioarele,de monoxid de carbon.
desculti. Consistenta finala pentru dispoziti-
vul de acumulare a caldurii trebuie sa fie foar- Conectarea sobei
te nisipoasa ;;i omogena, aderenta ;;i destul de
umeda ca sa se poata modela cu mana. Expli- Ia bancheta
catii mai detaliate despre cob puteti gasi in Forma tridimensionala a trecerii dintre soba
The Cobber's Companions sau in The Hand- ;;i bancheta este destul de greu de descris,
Sculpted House6 Oa Carti recomandate). insa destul de u;;or de modelat. Efectiv co-
nectati un cilindru mai subtire, partial, la un
Asezarea burlanelor tub cilindric mai mare, in unghiuri drepte.
'
Trasati pe pardoseala forma elementului dis- In limba engleza nu exista un cuvant pentru
pozitivului de acumulare a caldurii pe care aceasta forma geometrica. Materialul ideal
doriti sa ll construiti. A;;terneti pentru !nee- pentru aceasta imbinare este un amestec ni-
put un strat de pietre in cob umed, apoi a;;e- sip-argila destul de bogat in nisip ;;i suficient
zati tubulatura peste pietre. de consistent !neat sa nu cada in gaura.
Canalele de fum pot fi confectionate
Pentru simplificarea construirii, folo-
din tuburi de metal sau din burlane pentru
siti resturi de piasa metalica de 3,2 sau 1,6
sobe, din aluminiu sau otel. Pozati tuburile
incepand de la capatul dinspre soba, cu ra- mm, fa;;ii de metal sau resturi de foaie de ta-
cordurile ,tata" ale burlanului orientate spre bla. Indoiti fa;;iile de metalla locul demon-
amonte, adica spre foe. Astfel, daca apar pi- tare, ca sa obtineti forma dorita, folosind mai
multe bucati mici, ;;i apoi aplicati cu mare
5 Manualul cobarului (TEl). atentie pe suprafata astfel obtinuta ames-
6 Casa modelaUi cu mana (TEl). tecul nisip-argila. Prevedeti un volum de

47
Ian to Evans, Leslie Jackson
spatiu suplimentar pentru aceasta portiune,
pentru ca este un candidat de prima mana la
acumulari de cenu~a ~i blocaje. Puteti mode-
la aici un cenu~ar cu volumul de pana la 3,8l.
GURADE
VIZITARE/
CURATARE
CENU~AR
BURLAN
Schita prezinta forma camerei.
DE IE~IRE
0 abordare alternativa - chiar daca
mai putin aerodinamica - este sa construiti
acest spatiu in forma bruta, din caramizi, ~i
a poi sail modelati din cob, cu suprafata foar-
te neteda. Am mai folosit tigle ~i pietre plate.
Rezultatul poate arata ciudat insa va functio-
na bine daca ati Hisat suficient spatiu in
• •
Interior.
Amplasarea gurilor
de curatare
Va trebui sa prevedeti o gura de vizitare
aproape de locul de ie~ire a tubului din butoi
~i inca una la partea de jos a co~ului verti-
cal. Este posibil sa aveti nevoie de mai multe
daca traseul vostru de gaze are multe coturi
~i intoarceri. Gaura de la baza tubului vertical
joaca ~i rol de amorsare, pentru ca in condi-
tii atmosferice neobi~nuite este posibil sa fiti
nevoiti sa introduceti pe acolo ziare aprinse
ca sa porniti soba (vedeti Aprinde-mi focul).
Fiecare gura de vizitare poate :fi folosita ~i
pentru curatarea canalelor de gaze. Cel mai
simplu mod deale construi este sa folositi o
imbinare in T pentru tubulatura standardiza-
ta. Exista in comert capace din metal special
pentru aceste tuburi, sau puteti confectiona
un capac de conceptie proprie. Acest capac
trebuie sa fie etan~ pentru a preveni scapari-
le de monoxid de carbon in incapere.
Sculptarea
•
acumulatorului
term1c
Cobul din imediata apropiere a tubulaturii
trebuie indesat ~i aplicat foarte strans pentru
un contact termic cat mai bun ~i nu trebuie
sa contina,..paie pana la 15 em distanta de tu-
bulatura. Indesati temeinic cobul intre pie-
tre ~i lipiti-1 bine de tubulatura, lucrand de
jos in sus pe lateralele tubulaturii, uniform
~i cu grija, ~i adaugati pietrele pe masura ce
construiti. Daca ati construit cu drag ~i ban-
cheta este protejata pana se usuca, nu este
nici un rise de strivire a tubulaturii. Paiele
sunt necesare doar in cobul din apropierea
suprafetei banchetei. Fara paie, cobul poate
crapa sau se poate starama daca este lovit cu
un obiect greu, deci introduceti cat de mul-
te pentru stratul de suprafata, taiate la 5 em
lungime. Pentru protectie, acoperiti banche-
ta cu un strat de 2,5 em de tencuiala dura,
din argila. "Intariti colturile banchetei, pen-
tru ca vor :fi lovite ~i izbite in timpul folosirii.
Puteti incerca o tencuiala pe baza de ghips
in apropierea butoiului, pentru ca metalul se
va contracta ~i se va dilata odata cu scaderea
~i cre~terea temperaturii, la fel ca ~i argila.
Pentru mai multe informatii despre tencuieli
~i corectari, vezi The Hand-Scuplted House
~i The Natural Plaster Book7 , ambele menti-
onate la Carti Recomandate.
7 Casa modelata cu mana ~i Cartea tencuielilor naturale
(TEl).
 lncalzitoare cu masa termica

Cum sa Vel hraniti

~i Scl Vel ingrijiti dragonul
Tara Galilor, locul meu de ba~tina (care a fost descris caRe-
zervatia Indiana a Insulelor Britanice) are o traditie cultu-
rala a importantei caminului ~i a inimii, veche de mai bine
de 2000 de ani. Parra in ziua de azi, planta nationala este
prazul ~i animalul national este Dragonul Ro~u, care ne im-
podobe~te steagul ~i poate fi vazut peste tot. Este bine ~tiut
ca fie care casuta -camin are un dragon de cas a, o creatura
mica ~i dragala~a ghemuita la gura sobei, motaind insa me-
reu atenta cand e nevoie sa aprinda focul ~i sa incalzeasca
locuinta. Se nume~te Draig Goch (care aproape rimeaza cu
,fried pork" - pore prajit).
Sobele-racheta sunt dragoni moderni, incalzitoarele vii
care dorm intr-un colt, mai putin in cazul in care casa voastra,
la fel ca ~i a mea, nu are colturi. Ca orice dragon de casa cumin-
te, al meu nu scoate niciodata fum (decat daca este foarte tanar
~i de-abia ce invata pericolele fumatului); maraie inceti~or (sau
dragonii chiar tore cu voce joasa?), insa pastreaza un pic de
caldura pe toata durata iernii nordice reci, chiar ~i atunci cand
nu se vede nici un foe. ~i bineinteles, spre deosebire de mi~eii
dragoni orientali care sufla flacari pe nari, toti bunii dragoni
galezi i~i inghit focul, eliminand-ul prin flatulente vesele.

49
Ian to Evans, Leslie Jackson

Aprinde-mi focul
Dadi sunteti ob~nuiti cu aprinsul focului in sobele-cutie, va
a~teapta o surpriza. Sobele-racheta functioneaza aproape di-
ametral opus fata de orice fel de soba pe care ati aprins-o '
vreodata. Lemnul sta vertical, aerul merge injos, aprinderea are
loc in spatele hartiei, iar focul din lemne dupa aceasta. Tubul
de alimentare se race~te singur atat de bine incat rna pot a~eza
confortabil pe butoiul de alimentare din casa mea. Functionarea
' .' .....
inseamna o ardere scurta, curata ~i foarte fierbinte, dupa care
puteti inchide alimentarea lasand caldura stocata in ,baterie" sa
va incalzeasca lent casa.
in primul rand, asigurati-va ca fumul iese din casa, ~i nu
aveti tiraj invers in tubul de alimentare. Va puteti da seama foar-
te u~or de acest lucru stingand un chibrit deasupra tubului de
alimentare. Urmariti daca fumul se ridica sau seduce in tunelul
de ardere. Daca temperatura banchetei scade sub cea a aerului
de afara, o curgere inversa va aduce aer de afara, in jos pe co~ul
de fum ~i prin intestine, ajungand sa iasa prin tubul de alimen-
tare. Aceasta se poate intampla daca, in anotimpul rece, lipsiti
de acasa pentru un timp mai indelungat. Cu toate acestea, in
mod normal este de a~teptat ca sistemul sa traga aerul in soba.
Verificati termometrul de pe burlanul din incapere. Daca
indica o temperatura mai mica decat cea a aerului din incapere,
va trebui sa amorsati sistemul prin introducerea de ziare aprin-
se la baza co~ului de fum.

Folosirea h~rtiei ~i pregatirea

pentru apr1ndere
Amintiti-va ca partea care face sistemul sa functioneze este con-
ducta de caldura ascendenta, nu co~ul de fum. ~adar, in functi-
onare normala, ca sa incalzesc rapid conducta de caldura ascen-
denta, imi place sa pregatesc mai intai doua sau trei foi de ziar
mototolite (nu ~ervetele, hattie groasa, hattie lucioasa sau carton).
Prin exercitiu, veti ajunge sa va descurcati cu numai doua foi. in-
cercati sa nu folositi mai multe, pentru ca substantele aditive din 5
hattia comerciala nu ard ~i pot cauza rapid o problema de acu-
mulare a cen~ii in tunelurile voastre. Apoi pregatesc o mana de
surcele sau vreascuri foarte subtiri, foarte uscate, drepte, cu toate
capetele subtiri puse laolalta, ~i chibriturile. Le las pe toate pe ban-
cheta, langa soba. Surcelele trebuie sa fie uscate ca iasca.

so
 lncalzitoare cu masa termica

Dadi am indoieli legate de cat de uscate
sunt hartia, surcelele sau chibriturile, m ge-
neralle las peste noapte mtr-un loc cald dea-
supra sobei sau chiar sprijinite de soba a~a
!neat pana dimineata sunt uscate ca praful.
in climatele umede, cum este zona maritima
a Pacificului, un raft sau un rastel cu surcele de alimentare este umplut complet; (5) fo-
deasupra sobei este 0 idee buna, msa trebuie
sa va asigurati ca nu poate sa cada nimic de
ziare va aprinde surcelele ~i focul se va intin-
de in amonte. Apoi adaug ~i mai multe surce-
le, umpland gura tubului de alimentare, dea-
supra primei ~arje, care, pe masura ce arde,
va inghiti ~i noile surcele. (4) Acum adaug
bucati mai groase de lemn pana cand tubul
cul se va intinde treptat spre inapoi, consu-
mand combustibilul mai gros. Ar trebui sa
A

pe raft pe suprafata periculos de fierbinte a arda doar capatul de jos allemnului. Intot-
sobei. Poate ca este mai sigur sa Iasati hartia, deanna alimentati focul in spatele bu-
surcelele ~i chibriturile pe bancheta incalzita. catllor arzand, incarcati tubul de alimen-
(1) Acum aprind unul dintre ghemotoa- tare prin capatul opus tunelului de ardere ~i
cele de ziar ~i 111ndes m tubul orizontal de ar- umpleti complet tubul de alimentare. Altfel,
dere, sufland u~or in tubul de alimentare. ~­ soba voastra ar putea scoate fum.
tept pana ce furnul degajat ~i gase~te drumul La modul ideal, pe masura ce combus-
spre conducta de caldura ascendenta ~i aud tibilul arde la capatul de jos, bucatile se vor
ca arde cu valvataie, apoi (2) las sa cada ina- scufunda in tubul de alimentare datorita
untru al doilea ghemotoc de ziar astfel !neat gravitatiei. De multe ori se intepenesc ~iva fi
sa ajunga direct sub tubul de alimentare, msa nevoie sale scuturati, uneori destul de vigu-
in contact cu bucata care arde. Daca dintr-un ros. Blocarea butucilor poate fi evitata intr-o
motiv sau altul iese fum pe tubul de alimen- oarecare masura prin (a) alegerea bucatilor
tare, suflu din nou u~or ca sa il aduc pe calea
drepte, :lara ramificatii, (b) taierea lemnelor
cea buna, pana cand tirajul il atrage cu putere
pentru foe in bucati mai scurte, astfel meat
in sus, spre conducta de caldura ascendenta.
sa nu atarne in afara tubului de alimentare
Atentie: ~i (c) prin introducerea combustibilului cu

Daca ardeti cantitati mari de har- capatul mai gros in jos astfelmcat sa nu se
tie, cenu~a u~oara rezultata poate plu- 1mpaneze in gura de alimentare.
ti prin intestinele sobei ~i o poate con-
stipa. Dupa aprinderea initiala, ardeti Alimentarea focului
numailemn. Puteti regia puterea generata de soba, prin ur-
mare ~i cat de fierbinte sa devina butoiul, prin
Adaugarea surcelelor grosimea combustibilului. Daca aveti nevoie
Surcelele trebuie sa fie a~chii uscate ca iasca, de 0 mcalzire rapida, folositi 0 mana de surcele
cat un creion de subtiri, drepte ~i suficient subtifi, foarte bine uscate, nu mai groase decat
de lungi cat sa nu cada in tunelul de arde- mcheietura mainii unui copil. Cu cat combusti-
re sau m tubul de alimentare. Odata aprinsa bilul este mai subtife, cu atat e mai mare pute-
hartia, introduc rapid 0 mana din cele mai rea generata ~i soba se incalz~te mai rapid. In-
subtiri surcele vertical fata de ie~irea din vers, daca doriti sa puteti pleca pentru cateva
tubul de alimentare astfel meat sa atin- ore ~i focul sa arda m continuare, puteti folosi
ga ziarele in flacari. (3) Caldura degajata de combustibil mai gros - ~i preferabil mai dens.
Ian to Evans, Leslie Jackson

"
In mod normal exista suficienta dildura inma- preferat timp de un an intreg inainte de a-1
gazinata in caramida tubului de alimentare cat arde. In climate umede, pastrati lemnul de
sa mentina arzand un singur butuc timp de foe inauntru, ca sa se mai usuce putin inain-
cateva ore. Pentru cea mai curata ardere, focul te de ardere. Stivele de lemn de foe de afara
trebuie sa fie intens ~i bine alimentat. Sobele- trebuie sa fie cat mai inalte, cu partea de sus
racheta functioneaza eel mai bine daca focul acoperita, protejata de ploaie, ~i lateralele
arde in ele la intreaga capacitate timp de cate- deschise, ca sa permita circulatia aerului.
va ore zilnic, pentru incarcarea acumulatorului Astfel, lemnul poate continua sa se usuce,
termic din partea de stocare a caldurii. Imediat chiar ~i pe vreme umeda. Nu intindeti o folie
dupa ce se sting taciunii, inchideti capacul cat de plastic peste o stiva de lemne de foe; poate
mai eta~ posibil. Astfel veti opri co~ul de fum retine umiditatea ~i condensul chiar din sol.
sa traga aerul cald prin bancheta ~i sa va ra- Lemnul de foe ar putea ajunge mai ud decat
ceasca masa termica ~i veti impiedica ca aerul atunci cand 1-ati cladit. Daca nu sunteti si-
guri cat de uscat este lemnul de foe, masurati
incalzit sa fie scos din casa. Daca alegeti sa con-
struiti un model rara capac, va trebui sa mon- pierderea de greutate a unei bucati de proba,
tati un fel de clapeta glisanta in partea de sus dupa ceo lasati sa stea pe soba peste noapte.
a tubului de alimentare ca sa puteti regia cat
de rapid arde soba ~i totodata sa controlati sca- Selectarea surcelelor
parile de fum accidentale. Noi folosim ~amota Pentru a verifica cat de potrivite sunt vreas-
sau o cahla, sau o tabla de fonta, pe care o dam curile ca surcele, examinati cat de tari sunt.
deoparte cand alimentam focul. Daca lemnul nu se rupe cu u~urinta de-a cur-
mezi~ul fibrei, probabil ca are o fibra buna
Combustibilul pe care ~i va arde bine. Surcelele trebuie sa fie ~­
chii drepte, uscate, foarte subtiri, cu
il ardeti sectiune aproximativ triunghiulara,
suficient de lungi ca sa stea in picioa-
Pastrati-1 uscat re in tubul de alimentare, tari (greu de
Daca lemnele de foe contin apa, energia pro- rupt), fibroase. Uneori este de ajutor daca
dusa prin ardere este partial folosita pentru surcelele contin putina ra~ina. Coniferele,
cum sunt bradul Douglas8 , pinul (cu exceptia
extragerea apei din lemn prin fierbere. Veti
,pitch pine"9), cedrul sau bradul sunt exce-
pierde o mare parte din eficienta prin usca-
lente, insa evitati laricea (tamarack) 10 , tugau
rea lemnului in timpul arderii. Aburul astfel
~i molidul. Este tentant sa adunati vreascuri,
produs poate condensa in interiorul fumuri-
insa acestea au o serie de dezavantaje. Vreas-
lor, ruginindu-le ~i picurand din imbinarile
neetan~e ~i pe la gurile de vizitare. ~adar,
8 Pseudotsuga (TEl).
asigurati-va ca stocul de lemne este adunat 9 Pinus rigida, specie de pin indigena din America de Nord;
pe vreme uscata ~i este depozitat pentru iar- lemnul are un continut ridicat de r~ina- ,pitch" -,
na intr-o stiva bine ventilata. Daca este taiat de tmde ~i numele, msa forma contorsionata il face nepo-
verde, adica din copaci vii pana de curand, trivit ca material pentru construqii (TEl).
ar trebui erapat inainte de a~ezarea in stiva, 10 Larix laricina (TEl).
pentru a-i permite sa se usuce complet, de n Tsuga heterophyla (TEl).
 lncalzitoare cu masa termica

curile sunt strfunbe, nu drepte, ~i sunt aco- Lemnele de foe comerciale sunt de obi-
perite cu scoarta. Scoarta copacilor are rol de cei vandute la stanjen (o stiva de 122 em x
protectie impotriva focului ~ide conservare 122 em x 244 em), cu toate ca energia conti-
a umiditatii in interiorullemnului. Despica- nuta este proportionala cu greutatea, nu cu
rea lemnelor accelereaza uscarea ~i il ajuta sa volumul lor. ~adar, incercati sa cumparati
arda mai bine. lemn de foe dens. Esentele tari, grele, cum
Daca locuiti in ora~ nu va :fi nevoie sa sunt stejarul, dau aproape de doua ori mai
cumparati lemn de foe comercial la preturi multa caldura per stanjen decat esentele mai
exagerate. Soba voastra va functiona foarte moi cum sunt cottonwood12 sau pinul. Pen-
bine cu de~euri de lemn, lemn din paleti, res- tru o soba cu tubul de alimentare relativ mic,
turile pe care le produce arboricultorullocal folosirea lemnului de esenta tare, cum sunt
sau ramuri ~i crengute drepte, ramase de la stejarul, frasinul, mesteacanul, madrone13
tunderea pomilor, care pot :fi folosite pe lun- sau pecanuP4, reduce frecventa de alimen-
gime, adancindu-se singure, treptat, in tubul tare. Evitati lemnul de cottonwood, plop,
de alimentare. molid, majoritatea soiurilor de pin ~i cedrul
(potrivit pentru surcele).
Cum ale em lemnul Pentru ca sobele-racheta functioneaza
pentru oc cu alimentare gravitationala, lemnul trebuie
Daca va taiati singuri lemnele, alegeti cele sa fie cat mai drept astfel meat sa se afunde
mai drepte bucati, taind aproape de noduri in tubul de alimentare, :lara umflaturi sau ra-
ca sa obtineti bucati lungi care sunt u~or de mi:ficatii in care ar putea sa se aghete. Teore-
despicat de la capatul cu nodul. Taiati ciotu- tic, o bucata de lemn dreapta ~i neteda poate
rile ramurilor. :fi destul de lunga ~i ar trebui sa alimenteze
automat soba, insa in conditii reale nu este
recomandabil sa folositi lemne cu mult mai
lungi decat containerul din jurul tubului de
alimentare sau decat butoiul mic, care cu-
prinde tubul. Pot arde vertical, in sus, ~i se
pot rasturna, creand un pericol de incendiu
sau o sursa de fum in casa. Mai rau, daca
lemnul iese inafara unui tub de alimentare
neimprejmuit, se poate aprinde in exteriorul
tubului, arzand in flacari cu posibilitatea de a
inversa directia focului. In eel mai fericit caz,
ati putea :fi afumati, in eel mai rau caz, va pu-
Lemn de foe: rau ~i bun. teti da foe la casa.
stramb drept
scurt lung
cu cre~tere rapidii cu cre~tere lentii
gros subtire
12 Populus deltoides - o specie de plop nativa din America
rotund despicat
scoartii groasii fiirii scoartii de Nord, cu lemnul de esenta tare
noduri fibros 13 Arbutus menziesii (TEl).
ud uscat 14 Carya (TEl).

53
Ian to Evans, Leslie Jackson
Introduceti lemnele cu capatul mai gros In jos.
lata cateva situatii de evitat: a) doua sau
mai multe bucati care ies in afara pot crea un
co~ mtre ele, prin care focul se poate strecu-
ra prin fluxul de aer. Cea mai ingrijoratoare
situatie ar :fi cea in care doua bucati de lemn
erapat sau de scandura sunt a~ezate cu fetele
plane una spre cealalta. Chiar ~i in interiorul
tubului de alimentare, incercati sa evitati in-
troducerea lemnelor cu laturile drepte fata-n
A
fata. b) In cazul sobelor-racheta de buzunar,
co~ul de fum de metal poate deveni su:ficient
de :fierbinte astfel !neat sa aprinda combus-
tibilul care se ite~te din tubul de alimentare,
aflat la cativa centimetri distanta. in :fiecare
caz, problemele pot :fi evitate folosind lemne
de foe mai scurte decat tubul de alimentare
~i tinand butoiul mic intotdeauna acoperit cu
capac, eventualintredeschis daca este nevo-
ie pentru patrunderea aerului, insa impiedi-
cand orice inversare a directiei focului.
Kiko Denzer a remarcat ca soba-rache-
ta a lui arde fericita lemne de diametru mai
. . ..., . . .
m1c, care nu prez1nta n1c1 un 1nteres pentru
vecinii lui cu sobe conventionale. Lemnul re-
zultat de la raririle de pe plantatii ~i ramurile
drepte sunt uneori chiar de marimea potri-
54
vita, nu mai trebuie crapate, ~i sunt destul
de u~oare ca sa va puteti coopta copii sa le
culeaga.
Lemnele cu excesiv de multa ra~ina,
cum este ,pitch pine", nu ard complet ~ide­
gaja fum necombustibil, care are tendinta sa
condenseze in interiorul tubulaturii fumuri-
lor, infundand-o. Evitati lemnul impregnat
cu catran sau cu creozot, cum sunt traverse-
le de cale ferata. De asemenea, ar trebui sa
evitati lemnul presat ~i lemnul vopsit,
pentru ca ambele pot contine substante chi-
mice periculoase.
""
Intretinerea
Aceasta nu este o soba care sa nu necesite
intretinere. Soba-racheta este o chestie ex-
perimentala, nestandardizata ~i fantezista,
pe care probabil ca o veti construi pentru ne-
cesitatile voastre. Fiecare soba-racheta are o
personalitate distincta care solicita atentie,
supraveghere ~i mtretinere periodica. Exista
cateva lucruri pe care ar trebui sa le veri:fi-
cati cu regularitate. intretinerea se mvarte,
in principal, in jurul pastrarii curateniei tu-
turor tuburilor, oarecum asemanator cu fe-
lulm care 0 dieta bogata in fibre va curata
intestinele.
Curatati cenu~a din camera de
ardere in mod regulat. Daca veti face
din aceasta un fel de ritual, de exemplu, in
:fiecare duminica dimineata, este mai putin
probabil sa uitati. Daca nu, cenu~a se poate
acumula treptat ajungand sa infunde intra-
rea in conducta de caldura ascendenta sau,
mai rau, sa se deplaseze prin sistem ~i sa blo-
cheze alt tub, unde ar :fi mai greu de curatat.
Folositi ceva cu un soi de cupa, cum ar :fi un
polonic sau zdrobitorul pentru carto:fi piure,
ca sa trageti cenu~a afara din tunelul dear-

dere, apoi scoateti-o afadi prin tubul de ali-
mentare cu o cana. Sau, dupa ce va asigurati
ca sistemul s-a racit de-a binelea, puteti folo-
si un aspirator. Mai inHH, introduceti mana
in cenu~a ca sa va asigurati ca e destul de
rece pentru a putea fi extrasa. Daca nu va pu-
teti tine mana in cenu~a, puteti avea o situa-
tie periculoasa. Odata, de exemplu, turnand
cenu~a calda intr-o galeata de plastic, am fu-
git sa raspund la telefon ~i am lasat galeata
sa se topeasca ~i cenu~a fierbinte ( continand
carbuni incin~i) s-a varsat pe pardoseala din
lemn. Din fericire, eel care ne-a apelat gre~i­
se numarul, altfel, numarul nostru ar fi putut
sa nu mai existe. Duceti cenu~a (dupa ce s-a
racit) inapoi in padure, de unde a provenit.
Inspectati lunar sau la fiecare doua luni
fumurile orizontale din partea de stocare a
caldurii, deschizand 0 gura de vizitare ~i in-
troducand o oglinda ~i o lanterna. Daca exis-
ta depozite de cenu~a sau funingine in tub,
acestea pot fi curatate fie cu ajutorul aspira-
torului, fie impingand o perie de hornar prin
sistem. Cum nu detin nici una, nici alta, eu
folosesc o tulpina de bambus lunga ~i flexi-
bila, proaspat taiata, cu toate ramurelele ~i
frunzele pe ea. Daca folositi alta planta, ale-
geti ceva foarte fibros ~i flexibil - nu vreti sa
se rupa in interiorul tubului. Tuburile meta-
lice sunt imbinate cu racordul interior inspre
directia din care vine fumul, astfelincat sa fie
mai u~or sa curatati sistemul cu 0 tija impin-
gand spre soba, nu in directia cealalta. Daca
folositi 0 carpa ata~ata la 0 teava flexibila pe
post de curatator al tubulaturii, asigurati-va
ca acea carpa nu poate sa cada in tub. Cura-
tati hornul vertical eel putin de doua ori in
fiecare sezon de functionare ca sa indepartati
funinginea ~i creozotul, sau daca acestea se
acumuleaza doar in cantitati mici, o singura
data e destul.
lncalzitoare cu masa termica
Eu am un termometru pe co~ul de fum
in interiorul camerei, intr-un loc unde il pot
vedea, chiar deasupra locului in care tubul
iese din bancheta mcalzita. Verific tempe-
ratura cu regularitate. Este un termometru
tip sonda foarte precis, care masoara tem-
peratura din interiorul tubului, nu de tipul
cu magnet, care adera la suprafata. Termo-
metrele tip sonda sunt ceva mai scumpe insa
sunt mai rezistente ~i este mai putin probabil
sa cada ~i sa se sparga. Pentru ca nu sunt de
a~teptat temperaturi mari, domeniul de rna-
sura trebuie sa fie intre 90 ~i 150° c.
Termometrul mai este util ~i pentru ca
temperatura gazelor la co~ va scadea atunci
cand soba trebuie alimentata. Doar printr-o
privire aruncata termometrului, pot vedea
cand nu mai are loc piroliza, ceea ce inseam-
na, de obicei, fie ca focul a ars pana la taciuni,
sau ca lemnele au ramas agatate in loc sa cada
inauntru sub actiunea gravitatiei. Familiari-
zarea cu temperatura la co~ va va atentiona
cand au loc intreruperi ale arderii, sau ori-
cand se mtampla ceva rau in sistem, cum ar
fi o infundare lenta a fumurilor. 0 soba care
in functionare normala genereaza 121° C in
gazele de ardere nu poate scoate decat 93°
C, poate fi dovada ca dintr-un motiv sau altul
tirajul nu functioneaza bine.
55
Ian to Evans, Leslie Jackson

Gatitul pe soba-racheta
Sobele-racheta pentru gatit, folosind acelea$i principii de baza descrise zn aceasta carte,
sunt folosite zn lumea zntreaga, mai ales zn locurile unde lemnul de foe este deficitar $i ga-
titul se desfli$oara zn interiorul case lor, fiind nevoie de o soba foarte eficienta, care sa nu
fumege. Aceasta carte acopera mai mult partea de zncalzire, cu doar cateva optfuni pentru
gatit. Internetul confine o multfme de informatii despre sobele-racheta, inclusiv discutfi
antrenante $i de actualitate, descoperiri zn urma cercetarilor $i instructiuni de construire
a numeroase proiecte diferite. Ajunge sa introduceti ,Rocket Stove" zn motorul de cautare
favorit.

Micuta soba-racheta pentru cafea din biroullui Flemming Abrahamsson

(vedeti schita fn sectiune, p. 79).

Dupa ce veti avea o soba in functionare in lucruri cum sunt semintele sau felii de legu-
casa voastra, probabil ca ii veti descoperi me. ~i bineinteles, mai este gatitul.
intrebuintari nea~teptate. Calleagh Ferrara Daca alegerea voastra este o soba in pri-
~i-a nascut pruncul pe bancheta de cob a noii
mul rand pentru gatit, exista un compromis.
lor sobe-racheta (vezi Studii de caz, p 85). Mai multa caldura spre suprafata pentru gatit
Puteti folosi partea de sus a butoiului inseamna mai putina caldura spre alte locuri,
ca uscator pentru alimente, folosind caldura ~i atunci cand nu veti gati acea caldura va in-
reziduala blanda de dupa stingerea focului. calzi in special spatiul de deasupra sobei, 1n
Este foarte u~or sa uscati astfel peste noapte detrimentul caldurii radiate din lateralele so-
 lncalzitoare cu masa termica

bei ~i a celei stocate in acumulatorul termic. mentara de aluminiu, cu 1,99 $, din care sa
Altfel, daca aveti nevoie de o soba special pen- formati, prin inra~urarea cu grija a mai mul-
tor straturi, un mic stup, cu fata lucioasa spre
tru incalzire, partea de sus a butoiului va :fi mai
potrivita pentru pastrarea la cald a mancarii, interior ca sa reflecte caldura radianta spre
sau pentru :fierberea la foe mic. ~adar aveti o interior. Indoiti capatul rolei peste buza bu-
plita pentru gatit lent, pentru fasole sau supe, toiului ~i plisati-o cu mana, a poi modelati un
sau pentru prajirea nucilor, a semintelor sau mic maner in partea de sus. Aveti un cuptor
a alimentelor taiate in felii subtiri. instant in care veti putea coace paine buna,
A ..._, • • ..._, ..._, • A•

1nsa astguratt-va ca punett patnea pe un su-

Puteti sa incalziti mancarea pana la
port ~i nu direct pe butoi, altfel se va arde.
:fierbere pe soba pe gaz ~i apoi sa 0 puneti pe
Cand nu il folositi, cuptorul poate :fi atarnat
soba-racheta, unde i~i mentine temperatura
in incapere sau afara.
rara sa :fiarba violent. Astfel nu veti pierde
uleiurile volatile ~i veti pastra mai multe aro-
me ~i enzime, economisind in acela~i timp
combustibilii fosili. Propria mea soba-rache-
ta nu e prea buna pentru prepararea rapida a
unei cani de ceai dimineata, sau pentru pra-
jit, unde este nevoie de o temperatura mult
mai mare, insa face cea mai buna paine pra-
jita pe care am gustat-o vreodata.
Cuptor improvizat
Daca tineti un ceainic cu un litru de apa din folie de aluminiu In varful sobei.
pe partea de sus a sobei, veti avea o sursa de
apa foarte :fierbinte. Chiar daca nu :fierbe, va
:fi preincalzita ~iva :fierbe mult mai repede pe
o plita cu gaz sau electrica.

Partea lucioasa spre interior.

• •
in cazul sobelor-racheta mai mari- cu
butoi de 1251 sau mai mare- poate :fi folosit
pentru gatit un cuptor deta~abil, in partea de
sus a sobei. Cea mai buna ~mecherie pe care
o cunosc este sa cumparati o rola de folie ali-
,..
In septembriejoctombrie, cand inca
este un surplus disponibil de fructe ~i legu-
me, insa umiditatea este ridicata, mai ales
noaptea, ~i temperaturile sunt in scadere,
noi folosim soba-racheta atat pentru incalzi-
rea casei cat ~i pentru uscarea alimentelor.
Puteti amenaja un uscator cu mai multe raf-
turi, din site suprapuse a~ezate pe butoi.

57
Ian to Evans, Leslie Jackson
Me~teriti nitel.Orice aparat pentru arde-
re sau pentru gatit necesita exercitiu. Va mai
amintiti prima oara cand ati incercat sa gatiti •
pe gaz sau electric, sau pe o soba de camping?
E nevoie de timp ca sa invatati sa lucrati cu o
ma~inarie noua. Deci, jucati-va cu soba voas-
tra. incercati lucruri neverosimile ~i vedeti
ce se intampla. Experimentati ~i spuneti-ne
~i noua rezultatele. S-ar putea sa descoperiti
ceva complet nou, la care nimeni nus-a gan-
dit. Daca se va intampla acest lucru, il vom in-
clude in urmatoarea editie a acestei carti.
• Nu lasati fumul sa patrunda in spatiile
Foe! Foe!
• Nu lasati nimic intr-un loc de unde ar
putea sa cada pe capacul butoiului care
adaposte~te conducta de caldura as-
cendenta sau in tubul de alimentare. •
Rafturile, politele de deasupra, hainele
ude, surcelele, orice lucru din plastic,
ceara, lemn sau hartie. Toate acestea
pot porni un incendiu cand nu sunteti
atenti sau pot produce gaze toxice in
timp ce dormiti.
• Pe timp de furtuna, asigurati-va ca ga-
zele nu se intorc in casa prin tubul de
alimentare. Nu mai alimentati soba cu
cateva ore inainte sa mergeti la culcare;
asigurati-va cas-au stins toti carbunii,
a poi puneti capacul pe tubul de alimen-
tare, cat mai etan~ posibil.
• Daca ardeti bucati lungi de lemn, nu la-
sati focul nesupravegheat. Este posibil
sa se agate ~i sa nu se mai afunde sub •
actiunea gravitatiei, apoi sa arda pana
la partea de sus a tubului de alimentare
~i sa se rastoarne, pentru ca partea de
sus este mai grea. Lasati in jurul sobei •
un spatiu su:ficient de larg, tara covor,
hartii sau orice altceva ce s-ar putea
ss
aprinde, ~i inainte de a pleca, asigu-
rati-va ca bucatile de lemn lungi au ars.
Daca aveti un co~ de fum inalt, sau un
traseu orizontal al fumurilor foarte
lung, asigurati-va ca toate imbinarile
sunt etan~e, pentru ca gazele de ardere
sa nu se poata in:filtra in casa. "'In nici un
caz nu trebuie sa instalati un ~uber la
co~; va constitui o strangulare care ar
putea face gazele toxice, ca monoxidul
de carbon, sa se intoarca in casa.
de locuit. Chiar ~i cele mai mici canti-
tati sunt nocive. Daca soba va scoate
vreodata fum, deschideti toate u~ile ~i
ferestrele. Nu mai faceti acellucru care
a cauzat fenomenul.
Orice obiect :fierbinte aflat in apropie-
rea lemnului poate :fi o problema. Daca
construiti soba peste o podea din lemn,
lasati un spatiu de aer de eel putin 7,6
em sub tot dispozitivul de ardere, lipiti
folie de aluminiu pe podea ~i folositi
eel putin 10 em de izolatie minerala
sub soba ~i sub intreaga parte de sto-
care a caldurii. Cu timpul, caldura se
poate acumula in partea inferioara a
acumulatorului termic, ajungand la o
temperatura ridicata. La fel, pastrati o
distanta fata de orice element de lemn
din pereti, tinand minte ca in spatele
placilor de gips-carton se afla aproape
intotdeauna structura din lemn.
Lemnul de foe trebuie sa fie uscat, cat de
uscat posibil. Lemnul ud arde rau ~ide­
gaja vapori de apa, care pot condensa for-
mand creozot undeva in sistemul vostru.
Poiectati un traseu lung al tubulaturii
prin partea de stocare a caldurii. Mai
lung de 6 min total, daca e posibil. Tra-
 lncalzitoare cu masa termica

seele scurte nu pot absorbi atat de mul-

ta caldura cat v-ati dori. Temperatura
la ie~ire ar putea fi periculos de mare.
• Daca folositi parti din metal vopsit sau
galvanizat pentru partea de combustie,
ardeti vopseaua inainte de montare, in
aer liber, ~i tineti minte ca fumul poate
fi letal.
• Aveti grija cand ardeti foculintr-o so-
ba-racheta de buzunar, aceasta poate
deveni extrem de fierbinte. Chiar ~i un
model de 191 poate radia o temperatura
0 0
atat de inalta !neat poate aprinde hartia
"""
de un metru distanta. Alegeti cu grija Intrebariarzatoare
amplasarea unei sobe-racheta de buzu-
Sobele-racheta pot incalzi orice tip de
nar in interiorul unei incaperi. Protejati
cladire?
copii de suprafata metalului, care poate
ajunge la peste 540° C. Sunt mai potrivite pentru unele intre-
buintari decat pentru altele. Tineti minte
compromisurile ~i limitarile.
in comparatie cu un ~emineu, care va
incalze~te doar prin radiatie ~i numai atat
timp cat arde, sau cu o soba tip cutie de metal,
care radiaza caldura in partea superioara ~i pe
laterale dar este prea fierbinte pentru confor-
tul conductiv, acesta este un dispozitiv pe
care va puteti rasfiita. Va poate tine cald in
continuare la ore dupa ce focul s-a stins, daca
stati in contact cu masa de stocare.
Problema nu este daca poate incalzi o
cladire. Cladirii nici ca-i pasa. Problema este
daca dispozitivul pentru incalzit asigura con-
fortul oamenilor.
Daca traiti intr-o casa mare, neetan~a
sau neizolata, caldura convectiva se poate
pierde inainte de a ajunge la voi. Ganditi-va
cum sa obtineti mai multa radiatie, mai pu-
tina convectie ~i o reactie rapida, ceva in fata
caruia puteti sta ca sa va incalziti. Veti con-
suma mai mult combustibil, insa acesta este

59
Ian to Evans, Leslie Jackson
pretul platit pentru o casa care este mare,
neetan;;a sau neizolata. Luati In considerare
o soba-racheta de buzunar mare (vezi Alte
feluri de soba-racheta) sau alt tip de soba cu
nivel ridicat de radiatie, cu un capac izolator
deasupra, sau o soba pe lemne cu randament
bun.
Sobele-racheta necesita destul de mul-
ta atentie ;;i alimentare regulata, a;;a ca se
potrivesc mai bine cuiva care este de obicei
acasa cateva ore pe zi. Sunt In mod special
utile daca va amenajati spatii pentru folosi-
rea caldurii prin contact (de exemplu In locul
In care va a;;ezati la birou sau unde vorbiti la
telefon, sau me;;teriti, sau cititi). ~i, bineln-
teles, daca lemnele de foe sunt scumpe ;;IIn-. "
cercati sa contribuiti cat mai putin la emisiile
de gaze cu efect de sera - ceea ce oricum, tre-
buie sa facem cu totii.
Unde nu ar trebui sa construiesc o so-
ba-racheta?
Cladirile care nu sunt permanent lo-
cuite, cum sunt bisericile, salile de ;;edinta
etc. trebuie sa fie lncalzite rapid ;;i caldura
stocata pe termen lung nu reprezinta un
beneficiu. In casele mari, cu multe camere,
In zonele foarte reci In care caldura trebuie
sa ajunga In lncaperi aflate la distanta de
soba, ar fi mai logic sa lncalziti acele Inca-
peri prin circulatia fortata a aerului cald.
Intr-un spatiu de lucru de genul unui ate-
. ...,
lier de tamplarie, unde arareon se a;;eaza
cineva, ar fi mai buna o soba care sa de-
gaje multa caldura radianta, In loc sa acu-
muleze caldura, a;;a !neat sa va puteti rapid
ajusta confortul termic apropiindu-va sau
lndepartandu-va de soba. In spatiile exte-
rioare sau In spatiile de locuit care nu sunt
prea bine izolate, cum sunt corturile sau
terasele acoperite, aerullncalzit de acumu-
latorul termic va parasi incinta lnainte de
6o
a avea vreo ;;ansa sa va bucurati de el. E
mai bine sa montati o soba care radiaza la
temperaturi ridicate, ca o soba-butoi sau
un ;;emineu Rumford15 •
Pot sa tree tubulatura prin pardoseala
sau prin pereti interiori?
Aproape sigur ca da, mai putin daca
aveti deja o pardoseala din beton turnat
sau podea de lemn. Chiar ;;i In friguroasele
insule britanice, romanii l;;i lncalzeau vi-
lele cu doua mii de ani In urma prin hypo-
caustt6. Un hypocaust cuprindea o serie de
canale sub pardoseala prin care circulau
gazele fierbinti evacuate de o soba. Roma-
nii foloseau dale de gresie pentru pardo-
seala montata pe stalpi de piatra deasupra
unui spatiu utilitar lncalzit, de 6o sau 90
em lnaltime. In zilele noastre, poate ca e
mai convenabil sa folosim tuburi de me-
tal incorporate In materialul argilos sau In
betonul pardoselii, sau a;;ezate In nisip sub
0 pardoseala de caramida, gresie sau dale
de piatra. Tineti minte sa prevedeti guri
pentru curatarea cenu;;ii sau a funinginii,
protejate lmpotriva patrunderii rozatoare-
lor.
15 ~emineu inalt ~i putin adanc, proiectat in 1796 de Sir
Benjamin Thompson, Conte de Rumford, fizician an-
glo-american cunoscut pentru cerceHirile in domeniul
dildurii; a modificat modelul clasic de ~emineu prin
construirea vetrei cu sectiunea trapezoidaHi ingustand
co~ul de fum pentru a intensifica tirajului. Astfel, a
obtinut o curgere laminara, reducand turbulentele, iar
fumul s-a indreptat spre co~ in loc sa ramana in incape-
re ~i sa sufoce locatarii (TEl).
16 Termen care provine din limba greaca care, in tradu-
cere libera, inseamna ,caldura de josjprin pardoseala"
(TEl).
 lncalzitoare cu masa termica

Cat de des trebuie sa o alimentez? calzeasca incaperea. Facand doar atat, une-
Destul de des; dragonilor le place sa ia ori vad cum temperatura camerei cre~te cu 2
cate o gustare cu regularitate. Este una dintre pana la 4 grade, chiar ~i dupa 18-24 de ore de
bucuriile sobei-racheta (pentru cei carora le la ultimul foe. ~i daca las pernele pe banche-
place sa joace cu focul). in mod normal, siste- ta, tot este su:ficient de cald ca sa ne simtim
mul meu cu diametrul de 15 em are nevoie de confortabil cu o zi mai tarziu. Acumulatoa-
atentie la :fiecare 40 de minute - 0 ora, arzand rele termice mai mari, cum este patul nostru
lemn de esenta moale ca aninul sau artarul, de doua persoane, incalzit de soba-racheta,
insa cu lemn de frasin sau de stejar poate raman calde doua sau chiar trei zile dupa 0
functiona fericit cateva ore tara 0 noua ali- ardere mai indelungata.
mentare. Sistemul de 20 em trebuie alimen- Cat de mult rezista butoiul? Nu se oxi-
tat la :fiecare ora, 0 ora ~i jumatate, cu brad deaza?
Douglas sau anin, dar cu bucati de stejar lun- Nu am vazut niciodata vreunul ars, dar
gi ~i groase pot uneori sa illas in pace trei ore. nu am folosit niciodata un butoi pentru mai
Pot sao las sa arda toata noaptea? mult de doisprezece ani. insa, daca tot oxige-
Este aproape imposibil ca focul sa nul este consumat, atata timp cat il pastrati
arda curat o noapte intreaga, in orice tip uscat, nu se poate oxida pe interior ~i nici nu
rugine~te pe exterior, deci ar trebui sa reziste
de soba. Sobele tip cutie, pe lemn, in care
arunci un bu~tean ~i inchizi alimentarea foarte mult timp.
cu aer, pirolizeaza lemnul, adica scot din Am doar lemne de foe scurte ~i groase.
el substantele chimice prin coacere. Ca Vor arde tara probleme, insa poate ca
urmare, focul arde mocnit toata noaptea, va trebui sa puneti lemne pe foe mai des, iar
poluand aerul. Cea mai mare parte a pro- tubul de alimentare trebuie sa fie cat mai ne-
blemelor legate de poluarea aerului data- ted pentru ca lemnele sa nu se mtepeneasca
rita sobelor pe lemn provine de la arderea ~i sa se agate. Oricum, veti avea nevoie de
mocnita pe timpul noptii. Prin contrast, surcele lungi pentru aprinderea focului.
sobele-racheta functioneaza bine atunci
cand ard lemnul rapid ~i curat ~i se bazea- E nevoie de o alimentare directa cu
za pe stocarea caldurii intr-un element se- aer din exterior? Nu imi va consuma
,..
parat, ca sa va mentina casa calda. Inainte tot oxigenul din casa?
,..
de a va pregati pentru noapte, lasati focul Orice soba arde oxigen. Insa nu extrage
sa arda pana se stinge ~i inchideti gura de selectiv oxigenul din casa voastra, lasan-
aer; nu mai aprindeti foculin soba pana in du-va gafaind intr-o incapere plina cu azot.
ziua urmatoare. Soba trage aerul din casa, nu doar oxigenul.
~i nu, nu ramanem tara aer, pentru ca, pe
Cat timp pastreaza ca.Idura o bancheta
de cob? masura ce aerul este absorbit in josul tubu-
lui de alimentare, depresiunea u~oara astfel
Pernele de pe bancheta o vor izola bine. creata in camera atrage ,aerul lnlocuitor"
Cand rna trezesc dimineata, primullucru pe de altundeva. in climatele foarte reci sau in
care il fac este sa adun pernele de pe banche- casele cu foarte multe pierderi, efectul este
ta ca sa permit acumulatorului termic sa in- un curent rece de aer, de obicei pe sub u~i
Ian to Evans, Leslie Jackson

sau ferestre. 0 priza de aer exterioara care (provenita din petrol, gaz sau combustibil
deserve~te separat soba poate reduce ace~ti nuclear), sau ucigatoare pentru alte specii
curenti. (de exemplu barajele de pe raurile popula-
Cat de mare sa :fie? 0 teava de 10 em ar te cu somoni). Combustibilullemnos pro-
trebui sa fie cat se poate de potrivita. Aco- vine din lumina soarelui ~i se reintrege~te
• " A • • ...., ....,

periti ambele capete cu piasa de metal cu stngur 1n cattva ant pe masura ce cre~te,

ochiuri de 63 mm, ca sa nu intre animalele. reabsorbind bioxidul de carbon emanat de

Cel mai bun loc? in tavan sau in zid, direct soba voastra.
deasupra tubului de alimentare. in climatele
foarte reci, daca u~ile sunt bine izolate ~i in-
chid etan~, poate :fi su:ficient aerul pe care il
trage de la etaj, prin micile :fisuri ~i crapaturi
care exista in orice cladire, prin aerisirile din
pod etc.
Am citit ca sobele pe lemn sunt depa~i­
te, murdare ~i sunt o importanta sur-
sa de poluare ~i gaze cu efect de sera.
Care este alegerea cea mai buna pen-
tru mediul inconjurator?
De~i aceste afirmatii sunt in general
adevarate, sobele pe lemn au fost mult im-
bunatatite in ultimii ani, astfel !neat acum
au un nivel foarte scazut de emisii ~i oar-
dere foarte eficienta. "Insa, la arderea lem-
nului intr-o soba conventionala, o mare
parte din caldura se pierde. De aceea am
inventat o soba de actualitate, din care ce-
nu~a nu cade pe pardoseala ~i este extrem
de eficienta. Pentru confortul casnic, incal-
zirea solara pasiva ar trebui categoric sa fie
"
alegerea tuturor. Insa poate ca aveti deja o
casa care nu este construita pe principiul
pasivitatii solare ~i care nu este u~or de
modificat. $i cei mai multi dintre noi tra-
im in locuri unde este necesara eel putin o
sursa de caldura pentru completarea celei
solare, sau poate cane dorim sa avem un
loc cald pe care sa ne a~ezam ca sa ne in-
calzim. Majoritatea celorlalte optiuni pen-
tru incalzire sunt literalmente letale pen-
tru urma~ii no~tri: petrol, gaz, electricitate
Cum pot sa fac butoaiele vechi sa nu
arate a butoaie vechi?
Puteti inveli butoiul sau sa 11 acoperiti
partial cu lucrari artistice modelate in cob
sau sudate. Poate ca exista vopsea pentru
sobe mai putin toxica, cu care sa pictati
butoiul intr-o culoare vesela, sau 11 puteti
lustrui cu hartie abraziva sau cu o perie de
sarma rotativa ata~ata la 0 ma~ina de gau-
rit electrica. Ca alternativa la butoaie, pu-
teti folosi un rezervor cilindric pentru a pa,
sau o coloana construita din caramizi, so-
lutie uzuala aplicata in Danemarca. Sobele
europene cu masa termica sunt de obicei
acoperite cu placi glazurate decorative.
La cat timp dupa ce am construit soba
pot sa aprind focul in ea?
Cea mai buna modalitate de uscare a
sobei este sa aprindeti in ea un foe mic, care
sa o incalzeasca treptat. Frumusetea lucru-
lui cu mult nisip intr-un amestec nisip-argila
este faptul ca nisipul stabilizeaza amestecul
~i impiedica craparea, deci nu va trebui sa
a~teptati prea mult, uscati-o doar cu blande-
te.
Copii mei pot sa se arda?
Probabil ca nu. Nu am primit nicio in-
formatie despre vreun copil care sa se :fi ars.
La inaltimea unui copil mic, temperatura bu-
toiului este destul de scazuta (intre 93-150°
C), mult mai rece decat majoritatea sobe-
lor tip cutie din metal. Combustibilul nu se
 lncalzitoare cu masa termica

poate rostogoli afara din vatra ~i nu exista lemnul de foe este uscat. incercati sa folositi
carbuni expu~i, a~a cum sunt in ~emineurile lemne ~i mai uscate. Ardeti lemne de foe mai
deschise. subtiri.
Cat timp trebuie sa aloe pentru con- Sobele-racheta au a probare de functio-
struire? nare?
Pregatirile iau eel mai mult timp - Aceasta soba este diferita de apara-
asamblarea ~i organizarea materialelor ~i a tele de ardere pentru care sunt scrise nor-
uneltelor, proiectarea sobei. Dupa ce toate mativele; burlanul sobei-racheta pentru
acestea sunt gata, doi oameni pot construi evacuarea gazelor este considerabil mai
cu u~urinta o soba buna intr-un sfar~it de rece decat cele conventionale, de exemplu,
saptamana, sau chiar intr-o zi daca au ex- a~adar este posibil ca precautiile legate de
perienta. Terminarea partii pentru stocarea materialele folosite pentru burlane sa nu
caldurii poate dura mai mult, in functie de fie aplicabile.
" .
manmea e1. .
inainte de a va instala soba, trebuie
Soba-racheta pe care o am oscileaza, sa cunoa~teti normativele locale pentru
adica trage bine pentru o clipa, apoi ti- echipamentele de ardere a lemnelor. Chiar
rajul se inverseaza u~or ca ~i cum ~i-ar daca nu le veti respecta ad litteram pentru
schimba directia, a poi revine la tirajul acest tip de soba, ~i nici nu intentionati sa
corect, dupa care din nou putaie ~i su- informati departamentul pentru construc-
fla fum in camera. Care este remediul? tii, normativele ne ajuta uneori sa facem
alegeri mai intelepte. Important este sa fa-
Cauza oscilatiilor este un blocaj in sis-
ceti ca totul sa fie sigur, nepericulos. Mult
tern (in fumurile de dupa conducta de caldu-
mai insemnate decat problemele legale
ra ascendenta). Cu cat este mai rapida osci-
sunt problemele de siguranta in functiona-
latia, cu atat este mai mare blocajul. Faceti o
re, prevenirea incendiilor ~i a emisiilor de
curatare serioasa a intregului sistem.
gaze toxice in casa voastra. in unele zone,
Daca conducta de caldura ascendenta aceasta soba v-ar putea face probleme cu
face treaba hornului, pot sa scot bur- pornpierii, pentru ca nu este un model cer-
lanul de evacuare din cladire pe jos, pe tificat.
orizontala, similar cu aerisirea unui
Amintiti-va totodata ca aceste sobe nu
uscator?
au fost folosite cu regularitate suficient de
incercati ~i veti afla. Nu va functiona mult timp pentru a putea deterrnina riscul
intotdeauna. Daca nu merge a~a, adaugati real de incendiu la co~, deci inspectati-va cat
un tronson de co~ de fum vertical. mai des hornul.
Cum pot sa imbunatatesc tirajul sobei Dar daca sunteti chiria~i?
mele? Eu sunt, ~i exista sobe-racheta in cateva
Cel mai important este sa faceti o con- cladiri in care am locuit cu chirie. Va trebui
ducta de caldura ascendenta mai inalta ~i sa exersati sa vorbiti frumos cu proprietarul.
sao izolati. Curatati zona de ardere ~i toata Pregatiti cateva fotografii relevante cu sobe-
canalele de gaze orizontale. Asigurati-va ca racheta cu bancheta, cu aspect sculptural su-
Ian to Evans, Leslie Jackson

perb, ~i vorbiti cu proprietarii, demonstran-
du-le di puteti sa le cre~teti valoarea casei.
Le-ati putea arata sau chiar darui o copie a
acestei caqi. S-ar putea sa ii convingeti. Pro-
prietarul nostru ne-a racut cu bunavointa o
concesie, cu conditia sa :fim de acord sa ne
demolam soba atunci cand vom pleca ~i sa 0
inlocuim cu arzatorul de lemne - cutie neagra
care ocupa spatiul, care se afla acolo inainte.
Daca o casa inchiriata are podele ~i/sau
pereti de lemn, va trebui sa luati masurile de
precautie necesare ca sa nu ii dati foe. in casa in
care se afla biroul nostru, unde avem o bancheta
de cob de trei tone, de marimea unui pat dublu,
incalzita de o soba-racheta, dispozitivul de arde-
re este maltat deasupra podelei cu aproximativ
15 em de spatiu tiber dedesubt, iarm partea in-
ferioara a intregii sobe este incorporata izolatie.
Am ranforsat grinzile de sustinere a podelelor
cu un pilon rezistent, montat in spatiul gol de
sub soba. Pentru protejarea unui perete con-
struit pe structura de lemn sau orice alt materi-
al inflamabil, instalati eel putin 5 em de izolatie
pentru temperaturi ridicate intre perete ~i ban-
cheta pentru stocarea dildurii. Amplasati partea
de ardere la eel putin 46 em distanta de perete,
cu spatiu tiber mtre ele, ~i acoperiti peretele cu
folie de aluminiu, cu fata lucioasa inspre soba.
Pentru a ajuta la reducerea temperaturii la nive-
lul peretelui, puteti instala intre soba ~i perete,
pe post de racitor, 0 tubulatura care sa preia
aer proaspat din exterior. Aceasta va impiedi-
ca soba sa scoata afara din casa tot aerul cald.

"~--------------·
FIERBINTE MAl PUTIN FIERBINTE

Soba-raeheta de 20 em eonstruita pe o podea de lemn suspendata.

1 10 em de izolatie minerala-argila, sustinuta de o punte de earamida de 10 em.
2 10 em de spatiu pentru eireulatia aerului.
3 Doua straturi de folie de aluminiu mototolita lip ita de suprafata podelei, eu partea lueioasa zn sus.
4 Izolatia podelelor este lnlaturata pe portiunea de sub partea de ardere.
5 Plaea de 5 em pentru ranforsare.
6 Piloni din bloeuri de beton de 30 em fixate prin zmpanare.
 lncalzitoare cu masa termica

t
H

Lungimea tunelului de ardere Lungimea tunelului de ardere este de douii ori zniiltimea conductei
egalii cu zniiltimea conductei de ciildurii ascendentii. Tiraj de douii ori mai mic; pierdere de
de ciildurii ascendentii ciildurii de douii ori mai mare prin tunelul de ardere.

Proportiile relative ale tunelului de ardere, conductei de caldura

ascendenta $i tubului de alimentare

Conducta de ciildurii ascendentii este de douii Tubul de alimentare prea znalt.

ori mai znaltii dedit lungimea tunelului de Poate avea Zoe zntoarcerea focului, cu tiraj slab.
ardere. Situatia idealii. Tirajul este dublu. Conducta de ciildurii ascendentii este efectiv mai scurtii.

Rezolvarea • Poate ca atunci cand ati astupat ultima

gaura, a cazut lut ud in tunelul de arde-
problemelor re.
Soba fumega in casa.
• Captu~eala experimentala a conductei
Probabil ca s-a formau o strangulare de caldura ascendenta se poate crapa
undeva in sistem. lata cateva posibilitati: ~i poate cadea inauntru. Un exemplu

• in primul rand, verificati daca nu tre-
buie scoasa cenu~a din tunelul de
ardere. Ocazional, ceva de genul mor-
tarului dintre diramizi poate cadea din
conducta de caldura ascendenta.
sunt tuburile ceramice, pe care le-arn
folosit la inceputurile cercetarilor noas-
tre. Acestea nu pot prelua ~ocul termic
~i au tendinta sa explodeze, aruncand 0
ploaie de ~rapnele in gaura. ~adar cu-
Ian to Evans, Leslie Jackson
ratati tunelul de ardere temeinic,
pe toata lungimea, pana in capat.
• Daca tubul de alimentare a fost
construit prea larg, veti observa ace-
la~i efect. Puteti veri:fica trecand o cara-
mida sau o bucata de lemn peste gura
tubului de alimentare. Daca fumegarea
se opre~te atunci cand, de exemplu, ati
acoperit o treime, dupa ce va asigurati
ca tirajul nu este afectat, puteti :fixa ca-
ramida permanent.
• Nu doar o data, am primit telefoane de
la persoane care, in urma investigati-
ilor, au descoperit ca aveau resturi de
ziare nearse in gaura de amorsare.
• 0 data, un ~obolan mort a fost din paca-
te mumi:ficat in tunelul banchetei mele
incalzite. Alta data, dupa inactivitatea
de pe timpul verii, am gasit un cuib de
~oareci care infunda burlanul de ie~i-
SURCELE PREA LUNGI
~1/SAU CU PREA MULTA
RA~INA
PREA
LARGA
PREA
~
INALT
IZOLATIA
AJU G~
PR S
PR
UDE
PREA MULTA CENU~A
SAU ALTE RESTURI
Giutati cauza problemelor? lncercati zn aceste locuri.
66
re. 0 piasa de sarma de 63 mm :fixata
la capatul burlanului va impiedica pa-
trunderea animalelor.
• Carbonul nears se poate depozita ~i se
poate acumula incet, ca o chiciura nea-
gra, in interiorul tuburilor, in special
daca ardeti lemn cu continut ridicat de
ra~ina sau scoarta de conifere. Curatati
din cand in cand aceste depuneri.
• Traseul fumurilor din bancheta are o
gatuire din constructie. Poate ca au
fost prea multe unghiuri drepte, sau un
tub de metal mai ~ubred s-a deformat
in timpul constructiei.
• Spatiul de deasupra conductei de cal-
dura ascendenta poate :fi prea stramt;
un indiciu ar putea :fi un punct deosebit
de :fierbinte deasupra conductei de cal-
dura ascendenta.
PREASTRAMT
PREA
MURDAR
PREA
STRAMT
PREA MULTE ZIARE
NUS-AFACUT MOTOTOLITE
~
CUAATENIE INGURADE
AMORSARE
 lncalzitoare cu masa termica

Dadi fenomenul se intensifica treptat acopere gura. Daca soba se incapataneaza

de-a lungul zilelor sau saptamanilor, ar pu- sa fie neascultatoare, solutia verificata in
tea exista o acumulare de cenu~a altunde- timp este o scuturatura buna a incarcatu-
va, probabil acolo unde gazele ies din par- rii de lemne, care probabil va imbunatati
tea de ardere ~i tree in partea de stocare a situatia.
caldurii. Orice infundare a co~ului de fum Prima oara cand aprindeti focul in
creeaza riscul de intoarcere a gazelor toxi- soba noua, nu va a~teptati la un succes
ce, in special a monoxidului de carbon ~i a
imediat. Nu va descurajati daca fumega
oxizilor de azot. ca nebuna ~i nu reu~iti sa o convingeti sa
Pentru ca dispozitivul de ardere im- traga aer. Orice soba nou construita din
pinge gazele mai reci in sus, spre co~, spre caramizi, care este inca rece ~i umeda in
deosebire de sobele tip cutie, unde gazele momentul aprinderii primului foe, va avea
la co~ :fierbinti trag gazele in sus, fiti foar- nevoie de o perioada de ajustare. Folositi
te atenti sa nu existe nici un element care gura de amorsare, aprindeti focul cu cele
sa blocheze co~ul de fum. De exemplu, un mai uscate ~i mai subtiri lemne pe care le
element amplasat la ie~ire pentru retinerea detineti ~i aveti rabdare. Ar putea dura ca-
scanteilor s-ar putea infunda cu funingine, teva ore pana ce soba sa inceapa sa arda
pe neobservate, sau poate ca hartia nearsa intr-adevar bine.
din gura de amorsare ar putea zbura in sus
Nu reu~esc sa fierb nimic rapid.
prin co~ ~i s-ar putea bloca aici. in oricare
dintre aceste cazuri, exista ~ansa ca gazele Asta indeamna ca temperatura in par-
toxice, ca monoxidul de carbon, sa se intoar- tea de sus a butoiului nu este su:ficient de
..., . ....., " ...,
ca ~~ sa seape 1n casa. mare. Un ceai bun merita a~teptarea, dar,
daca problema este ca suprafata pentru gatit
Uneori, daca folositi surcele lungi,
este rece, s-ar putea ca partea de sus a buto-
cu multa ra~ina, acestea vor favoriza
iului sa fie la distanta prea mare fata de var-
inaintarea arderii in susul tubului de ali-
ful conductei de caldura ascendenta. Caldura
mentare. Focul va cauta ra~ina uscata, u~or
produsa este dispersata pe toata suprafata.
inflamabila, ~i se va strecura pe verticala
Puteti sa apropiati capatul butoiului de
in susul lemnelor, spre varful lor, uneori
conducta ascendenta de caldura, ca sa con-
ajungand sa arda in exteriorul tubului de
centrati caldura in centru.
alimentare. Daca folositi lemn cu multa ra-
~ina, bucatile trebuie sa fie mai scurte decat
tubul de alimentare. Daca focul tot mai ina-
inteaza in susul tubului, umpleti intregul
tub de alimentare cu lemne, restrictionand
astfel abilitatea sobei de a arde combusti-
bilul in sens invers. Pastrati la indemana o
caramida ca sa puteti acoperi partial gura
tubului de alimentare daca problema per-
sista sau, daca butoiul mic are capac, ex-
perimentati in ce masura acesta trebui sa Gildura este distribuitii uniform.
Ian to Evans, Leslie Jackson

• Poate ca faceti ceai intr-un loc aflat la o

altitudine neobi~nuit de mare, la care, cu
toate ca apa fierbe la 0 temperatura mai
Caldura este concentrata fn centru. scazuta, este mai putin oxigen in aer, deci
combustibilul nu arde atat de intens.
Pentru un gatit mai rapid, puneti pe
Condensarea in burlanul de evacuare
foe lemne despicate in bucati subtiri, ~i in tubulatura
care vor arde mai repede. Am vazut sobe-ra-
cheta pentru gatit care se infierbantau pana Chiar ~i arderea curata a lemnului us-
la ro~u in centru. cat produce vapori de apa, insa probabil ca
veti avea suficienta caldura in cea mai mare
lata cateva lucruri simple, de retinut
parte a tubulaturii, pentru a impiedica for-
atunci cand gatiti sau doar fierbeti apa: marea condensului, eel putin in interiorul
• Ardeti lemne uscate. cladirii. in exterior, intr-un co~ de fum din
• Vasele pentru gatit din fonta sau alt metal neizolat veti avea apa sub forma de
material greu se incalzesc mai incet; condens ori de cate ori temperatura aerului
otelul inoxidabil pierde caldura incet. este scazuta, mai ales daca partea de stocare
a caldurii este foarte eficienta ~i scade tem-
• Nu puneti mai multa apa decat aveti peratura gazelor la evacuare pana aproape
nevoie imediat. de punctul de condens. Condensul poate fi
• intotdeauna acoperiti vasul cu un doar apa sau poate contine creozot. in cazul
capac, poate face o diferenta uria~a unei sobe nou construite dureaza zile intregi
pentru durata in care ajunge la fierbere. pana ce se usuca, deci nu disperati daca in
• Daca oala are tendinta sa fie lene~a, in- acest timp se va forma mult condens.
cercati sa puneti peste capac un ~ervet Totu~i, daca se formeaza incontinuu
de bucatarie termoizolant ~i neinflama- condens in tubulatura din interiorullocuin-
bil. tei, ceva nu este in regula. 0 posibila cauza ar
• Cu cat fundul oalei are suprafata mai fi scurgerea condensului format in exterior,
mare, cu atat mai repede se incalze~­ prin burlanul care trece prin zid. Burlanul
te. in ceainicele inalte ~i zvelte durea- trebuie ajustat astfel incat sa fie u~or inclinat
A • •

za mult timp pana cand fierbe apa; m JOS spre extenor.

folositi un ceainic indesat ~i cu baza Mai mult ca sigur ca ardeti lemne ude.
mare. Cum puteti afla daca lemnele voastre sunt

68

prea umede? U~or. Cantariti o a~chie subtire
cat degetul, luata direct din stiva de lemne,
a poi lasati-o sa stea peste noapte pe soba cal-
da, dupa care cantariti-o din nou ziua urma-
toare. Daca nu aveti un cantar foarte precis,
puteti lua un brat zdravan de lemne, de eel
putin 10 kg, urcati-va pe cantarul din baie ~i
scadeti propria voastra greutate. Daca aveti
doar un cantar po~tal, care probabil ca poate
cantari doar pana la 1 kg, luati o mostra mai
mica. 0 pierdere in greutate peste noapte
mai mare de 10 procente inseamna ca !em-
nul vostru este dezastruos de ud; chiar ~i o
pierdere de 5 procente indica faptul ca este
prea umed pentru o ardere uscata.
Se acumuleaza funingine/creozot in Nimic nu este perfect, cu exceppa, poate,
burlanul de evacuare
Este posibil ca lemnele sa stea culca-
te in tunelul de ardere. Astfel, combustibilul
sta adunat, privat de oxigen, in timp ce aerul
rece trece pe deasupra lui. Ridicati lemnele
in picioare, rezemati-le de peretele din fata al
tubului de alimentare, lasandu-le sa se afun-
de in tub sub actiunea gravitatiei, pe masura
ce ard.
Crapaturi in sobele de pamant cauzate
de partile de metal
La orice imbinare intre doua materiale
de constructii diferite a par tensiuni. in locu-
rile unde paqile de metal se afla in contract
strans cu cobul, zidaria de caramida sau pia-
tra, incalzirea ~i racirea creeaza dilatarijcon-
tractari ciclice.
Un exemplu ob~nuit este un butoi ra-
diant de otelincorporat sau ingropat partial
in cob sau in amestec de nisip-argila. Daca
este posibil, incercati sa lasati un spatiu pen-
tru acea dilatare sau sa folositi materiale fle-
xibile pentru contactul direct cu metalul. Pri- Funcponeaza mai bine cu lemne
etenul nostru Meka a experimentat, folosind lungi ~i drepte. Dar daca la sursa voastra
lncalzitoare cu masa termica
un amestec de perlit ~i argila ca tampon intre
o soba de incalzit pe lemne ~i peretii de cob
din jurul ei. 0 alta solutie este sa acceptati
crapaturile; creati-le conditii sa se formeze,
a~a cum se procedeaza cu trotuarele urbane,
prin zgarierea suprafetei astfelincat :fisura-
rea sa apara intr-un model previzibil. Aveti
grija ca zgarieturile sa fie doar super:ficiale ~i
ca mortarul ramane etan~ In jurul butoiului,
ca sa nu a para seapari de gaze care va pot su-
foca.
Neajunsurile
sobelor-racheta
a naturii znse$i. Dispozitivele inventate de
"'
oameni au zntotdeauna neajunsuri. In locul
unor afirmatii extravagante - ,soba pe lem-
ne pe care v-ati dorit-o dintotdeauna" (de
unde sa $tim noi ce v-ati dorit?) sau ,Aceas-
ta soba va va rezolva toate problemele le-
gate de zndilzire" (aproape sigur nu vaface
asta) - noi am dorit sa abordam aspecte ale
sobelor-racheta pe care oamenii le conside-
ra dificile.
Alimentarea trebuie lacuta des-
tul de des, pe cand, daca aveti soba clasica
mare, puteti sao umpleti cu lemne umede pe
care sale lasati sa arda mocnit toata noaptea.
Cu putin exercitiu, cu lemne lungi ~i drepte
de esenta tare ~i cu noroc, veti putea alimen-
ta un sistem de 15 em la intervale de timp
cuprinse intre o jumatate de ora ~i trei ori,
iar un sistem de 20 em, intre doua ~i patru
ore. Nu puteti sao mentineti aprinsa, cu ar-
dere curata, toata noaptea, drept urmare fo-
cul trebuie tacut din nou in :fiecare zi, sau in
unele cazuri, de doua ori pe zi.
6g
Ian to Evans, Leslie Jackson
de lemne de foe nu gasiti decat lemne indo-
ite, scurte, noduroase ;;i rami:ficate? Ei bine,
autoalimentarea sub actiunea propriei gre-
utati devine di:ficila, deci poate aveti nevoie
de un alt model de tub de alimentare, poa-
te unul orizontal cu gratar sub el ;;i cu u;;a
inchisa. Avern nevoie de mai multe cercetari
in domeniul folosirii lemnelor noduroase de
esenta tare.
E prea mult de lucru pentru cra-
patul lemnelor. Din experienta, ;;tim ca
intr-un sistem de 15 em nu vor incapea lemne
mai groase decat antebratul vostru, ;;i intr-un
sistem de 20 em nu vor intra lemne mai mari
decat genunchiul. Daca nu va place sa cra-
pati lemnele de foe, sau daca lemnele pe care
le aveti se crapa foarte greu, folositi bu;;teni
mici ;;i rotunzi, sau proiectati un sistem cu
diametrul mai mare. Pentru o tubulatura de
25 em puteti avea un tub de alimentare de 20
x 25 em, in care ar incapea lemne de aproxi-
mativ 18 em. Un sistem de 30 em probabil ca
ar functiona cu o gura de alimentare de 25 x
30 em. Sistemele cu diametre mai mari sunt
mai potrivite pentru dispozitive masive de
acumulare a caldurii, trasee lungi ale fumu-
rilor ;;i tuburi multiple de gaze, de exemplu
pentru incalzirea prin pardoseala.
Trebuie inlocuite frecvent parti
importante. In camera de ardere, tempe-
raturile sunt foarte inalte (pana la 1093° C)
;;i stresul termic este intens. Stresul termic
inseamna ca rata de schimbare a temperatu-
rii este prea ridicata. De asemenea, punctul
:fierbinte se mi;;ca incontinuu pe masura ce
combustibilul arde ;;i se a;;eaza. Partile de
otel ale tubului de alimentare sau ale came-
rei de ardere se dezintegreaza in urma com-
bustiei lente, iar partile ceramice cum sunt
cele din caramida se crapa, se sparg ;;i se
srarama. Adeseori, eel mai repede se deterio-
reaza caramida din bolta tunelului de ardere,
;;i zona din jurul bazei tubului de alimentare
unde incepe tunelul de ardere. Ar :fi de folos
sa gasim un material mai rezistent. Poate
ceramica turnabila sau fonta s-ar comporta
mai bine. Trebuie sa cercetam mai mult.
Inlaturarea cenu~ii nu este in-
totdeauna u~oara. Dimensiunile din
sectiunea transversala a zonei de arde-
re sunt critice, deci functionarea sobei va
avea de suferit in urma depunerilor de ce-
nu;;a. Curatarea mai u;;oara ar putea eli-
mina factorul procrastinare. Propriul meu
proces se desra;;oara cam a;;a: (a) In timp
ce scot cenu;;a, imi spun: ,Data viitoare
scoate-o mai repede!" (b) Fac focul in soba
destul de mult in sezonul rece. (c) Tot la
cateva zile imi amintesc ca trebuie sa cu-
rat cenu;;a. De fiecare data intervin alte
prioritati, sau nu rna indur sa caut uneal-
ta pentru curatare, sau cenu;;a din seara
trecuta este prea fierbinte, sau am impru-
mutat cuiva singura mea galeata de metal,
cea pe care o pot umple cu cenu;;a fierbinte
tara nici un pericol, sau este deja intuneric,
sau este joi, sau este o luna din acelea cu
litera ,R" in numele ei. (d) Soba mea de-
vine din ce in ce mai greu de aprins. Dau
vina pe orice altceva, mai putin pe cenu;;a
acumulata: lemne ude, ghinion, vreme ne-
favorabila, propria-mi incompetenta etc.
(e) Din cand incand, soba incepe sa scoata
fum in casa. Remediul? Acopar butoiul de
alimentare cu capacul, zgandaresc lemnele
mai des, orice numai sa nu scot cenu;;a. (f)
"
In cele din urma rna predau, caut lingura
;;i galeata pentru cenu;;a, ingenunchez pe o
perna ;;i golesc sistemul aproape infundat.
Dintr-un sistem de 20 em puteti ,recolta"
7-11 l de cenu;;a. Cat timp dureaza? Cam
zece minute, incluzand aruncarea cenu;;ii
;;i curatarea uneltelor. (g) Imi spun, ,Data
viitoare ta-o mai repede!"
 lncalzitoare cu masa termica

Cred ca puteti vedea care este reme- a vrut sa functioneze bine. Avea tiraj invers
diul. in primul rand, stabiliti-va 0 rutina ~i umplea casa cu fum, dar nicicum nu ne-
de curatare, sa spunem in fiecare duminica am dat seama de ce. Nu va lasati descura-
dimineata inainte sa aprindeti focul. Daca e jati de cele de mai sus. Exista sute de so-
nevoie, marcati pe calendar zilele respecti- be-racheta in functionare. Cele mai multe
ve. in al doilea rand, tineti uneltele pentru dintre ele Ia.ra nici o problema.
curatare ~i galeata pentru cenu~a intr-un Timp de reactie indelungat. Aceas-
loc u~or accesibil. in al treilea rand, incer- ta este o alta problema majora a incalzitoare-
cati sa tineti minte ca majoritatea proble- lor cu masa termica. Daca incaperea ~i ban-
melor de fumegare sau pornire dificila sunt cheta se racesc, poate dura ceva timp pana
cauzate de infundare, de obicei infundarea se incalzesc din nou. in climatele unde nece-
cu cenu~a."
sarul de incalzire este intermitent, sistemul
Sobele-racheta necesita un ope- functioneaza mai putin e:ficient.
rator sofisticat. Sobele-racheta sunt o Focul este dificil de vazut. Daca
invitatie la implicare. Alegerea combusti- sunteti obi~nuiti cu farmecul admirarii flaca-
bilului este o arta, atat la selectarea lemne- rilor stand pe fotoliu, vi se va parea di:ficil.
lor cat ~i la alimentarea focului, bucata cu Totu~i puteti vedea focul de sus, ~i exista o
bucata. lata o soba care va reaminte~te in- compensare in ascultare. Sobele-racheta
continuu de diversitatea naturii. Daca gre- sunt un festin auditiv. Datorita arderii in-
~iti, nu sunteti atenti sau va grabiti, soba va
tense, scot un vuiet, ca o mica racheta, iar
pedepse~te scotand fum in casa, sau nu se
temperaturile foarte ridicate fac lemnele sa
lasa pornita sau va cere prea multa munca trosneasca ~i sa sfaraie. Din cand in cand se
pentru alimentare ~i taierea ~i despicarea aude mai subtil sunetul infundat ~i bland al
lemnelor. Nu este o soba pentru oamenii unei bucati care cade in josul tubului de ali-
care stau in locuinte inchiriate, decat daca mentare ~i se aude imediat reactia focului. Ni
ii intereseaza cu adevarat procesul. Dease- s-a spus ca acesta este eel mai indragit sunet.
menea, nu se prea potrive~te pentru case ,Este instructiv. ~tiu cand trebuie sa ii acord
de oaspeti, hoteluri sau situatii in care lo- atentie dupa sugestiile sonore."
catarii se schimba des. ~i in sfar~it, in doar
cateva cazuri, pur ~i simplu nu functionea- Invers, bufniturile ~i fa~aitul amintesc
za. Despre sobele metalice conventionale subco~tientului vostru ca soba inca mai
se poate spune probabil ca, in majoritatea are combustibil. Cand zgomotele inceteaza,
cazurilor, nu functioneaza bine, deci nu va treptat veti sesiza acest lucru. La fel ca ~i cu
alarmati. Cunoa~tem doar trei exemple de copii mici din alta camera, trebuie sa veri:fici
sobe-racheta nefunctionale. Doua au fost ce fac atunci cand amutesc. Atat timp cat e
construite de incepatori, pentru care nu am galagie, totul e bine.
putut da un diagnostic pe baza sim ptome- Chiar trebuie sa vedeti focul stand pe
lor descrise la telefon, deci poate ca putem canapea? Stingeti lumina ~i priviti modelele
sa nu tinem cont de ele. insa a treia a fost o care danseaza pe tavan. Va veti odihni lini~­
soba construita demonstrativ la un atelier titi.
de lucru. Ce penibil! De~i am incercat toate
ajustarile la care ne-am putut gandi, tot nu
Ian to Evans, Leslie Jackson
Adaptari ~i alte
tipuri de rachete
V-am oferit o reteta foarte precisa pentru
construirea unui model particular de o
anumita marime ~i un anumit tip de soba-
racheta, cu variatii nesemnificative. Aceas-
ta este ca o reteta de turta dulce cu ~ofran
~i fulgi de ciocolata, pentru care trebuie sa
folositi 143 grunt, 212 gr raina, g6, 7 gr mie-
re ~i exact un sfert de varf de cutit de sare.
Cu alte cuvinte, am lncercat sa va dam cu
cat mai multa exactitate instructiuni pen-
tru construirea unei sobe despre care ~tim
ca functioneaza bine.
Acum va lntrebati daca este permisa
0 flexibilitate a masuratorilor, proportiilor
sau materialelor. Deja va aud lntreband ,Ce
se lntampla daca ... ?" ,Ce se lntampla daca
nu am nisip pentru mortar? Sau daca nu ga-
sesc decat tevi de 18 em? Daca dimensiunile
sobei voastre nu se potrivesc In casa mea?
Ce se lntampla daca vreau o bancheta mai
lnalta? Pot sa lmi lncalzesc peretii sau par-
doseala, sau sa construiesc o soba cu o uti-
lizare complet diferita, cum ar :fi lncalzirea
unui atelier? Sau a unui cort? A unui chio~c
cu lnghetata?" Cand schimbam o variabi-
la, se schimba toate celelalte, deci va trebui
sa" cunoa~tett. tmportanta
. modificarilor pe
care le faceti. La fel caIn multe aspecte ale
fizicii, o reducere liniara la scara nu este
In mod normal urmata de aceea~i reduce-
re la scara pentru arie sau volum. Un foe
de doua ori mai mare nu face neaparat de
doua ori mai mult cat unul care are doar
jumatate din marimea lui. insa putem face
previziuni despre cat de bine vor functio-
na, probabil, modi:ficarile ~i, bazandu-ne pe
experienta noastra, va putem avertiza despre
unele lucruri care sigur nu vor functiona.
72
,..
Incepeti cu studierea capitolului Di-
mensiuni $i proportfi. Este aproape sigur
ca, daca alegeti sa faceti conducta de caldura
ascendenta mai malta, soba va arde mai re-
pede, pe cand daca faceti co~ul de fum mai
malt, efectul va :fi nesemni:ficativ. Daca faceti
conducta de caldura ascendenta mai scurta
veti ajunge la un punct In care nu mai functi-
oneaza de loc, lnsa nu ~tim cu exactitate care
este acesta. Va trebui sa lncercati voi !~iva.
Cel mai lung dispozitiv de acumulare a cal-
durii pe care l-am vazut are peste 9 metri ~i
se comporta excelent, deci putem presupune
ca un butoi de 208 I cu o tubulatura de gaze
de 20 em poate Impinge gazele :fierbinti 12,
15, probabil 18 metri. Dincolo de asta sunt
doar speculatii.
Mai ~tim ca obiectele :fierbinti pierd
caldura mai rapid decat cele mai reci. ~adar
portiunea critica, unde trebuie neaparat sa
aplicati izolatie, este lmprejurul tunelului de
ardere. Soba pe care am descris-o In detaliu
mcalze~te destul de e:ficient locatarii dintr-o
casa mica lntr-un climat cu ierni destul de
blande. Pentru o casa mai mare sau un eli-
mat mai rece (sau persoane mai friguroase),
puteti lncerca sa mariti la scara lntregul dis-
pozitiv, racand un sistem digestiv cu 0 secti-
une transversala mai mare ~i o conducta de
caldura ascendenta mai lnalta.
Pentru lncalzirea unei sere puteti con-
duce tubulatura de gaze arse prin pardoseala
ca sa reduceti la minim spatiul neutilizabil
~i sa maximizati volumul acumulatorului de
caldura, amplasandu-lln acela~i timp la un
nivel cat mai jos posibil. insa, In cazul unei
sobe pentru lncalzirea serei, umiditatea este
omniprezenta; drept urmare va sratuim sa
construiti canalele de gaze din materiale care
nu ruginesc, cum sunt de exemplu caramida,
otelul inoxidabil sau aluminiul.
 lncalzitoare cu masa termica

Soba-racheta pentru incalzirea cazii de baie

SCURGEREA TRECE PE SUB

TUNELUL DE ARDERE,
GOLIREA IN AER LIBER.

Sobii-rachetii pentru inciilzirea ciizii de baie din coasta dealului.

Dadi aveti o cada de baie veche, din iti In ea un tub de alimentare din caramida.
fonta, puteti destul de u~or sa 0 transformati Conectati cada la tubul de alimentare printr-
" . . . .
Intr-un Jacuzzi rmproVIzat pentru o persoa- un tunel de flacara din perlit-argila, ridicand
na. S-ar putea sa fie nevoie de un acoper~ tunelul abrupt astfelincat gazele fierbinti sa
pentru protejarea de ploaie a partilor de cob. se ciocneasca cu fundul cazii. La o palma dis-
Luati o cada de baie cu picioare, veche, tanta de capatul dinspre cap, 0 baza de cara-
vreo douazeci de caramizi ~i cam un metru de mizi sustine co~ul de fum, pe care merita sa il
burlan pentru sobe. Sapati un ~ant de lungi- izolati, de~i nu este un aspect esential.
mea ~i latimea cazii, nu prea adanc. Un spa- Folositi o folie cu bule sau un vechi
tiu gol de 4-5 em este ideal, sub intreg fundul izopren pentru camping care sa acopere cat
cazii. Captu~iti ~antul cu un izolant termic mai bine cada; altfel simultan cu incalzirea,
(noi am folosit un raport de 1 parte pasta apa se va raci prin pierderea de caldura de la
de argila la 6 parti perlit). N;;ezati cu atentie suprafata. Veti avea nevoie ~ideo protectie
cada peste acest ~ant, ~i etan~ati laturile cu pentru ~ezut, un gratar din lemn care sa va
izolatie. Pentru golirea cazii, conectati o con- protejeze dosul de metalul fierbinte de de-
ducta de scurgere verticala drept in jos, prin desubt. Intotdeauna asigurati-va ca aveti in
izolatia ~antului, ~i scoateti scurgerea mai cada eel putin 40 l de apa inainte de a face
departe de aceasta zona, poate spre plantele focul, altfel veti crapa smaltul. Nici sa nu va
insetate din josul dealului. Sapati o groapa ganditi sa folositi o cada din fibra de sticla;
chiar langa cada, la capatul cu scurgerea, cu mirosul degajat cand se tope~te este insupor-
30 em mai adanca decat ~antul, ~i constru- tabil.

73
Ian to Evans, Leslie Jackson
Observati tunelullat ~i amplasarea izolatiei.
" ricul, ne-am strans uneltele ;;i ne-am intors
In fu.nctfe de clasificarea caracteristi-
cilor distinctive ale unei sobe-racheta, unele
dintre urmatoare exemple de alte tipuri de
soba-racheta potji privite ca Altceva. Aces-
tea au unele dintre caracteristicile sobelor-
racheta, insa nu pe toate, de pilda nu au dis-
pozitivul de acumulare a caldurii. Cu toate
ca arderea in aceste sobe este extrem de
curata, pretul este irosirea caldurii la CO$.
Ne-am gandit ca merita tOtu$i sale inclu-
dem in aceasta carte, pentru ca v-ar putea
stimula sa me$teritf.
0 Larry m -a privit ;;i a ras. ,,Asta
-·--
. - ·---- ~
--
..
···-- -·-·- - ~·
.. .._ . -
74
Detroitus si
, soba-
racheta de buzunar
La scurt timp dupa ce Larry ;;i Sandy ;;i-au
cumparat o ferma, ;;i cu mult inainte de a
construi acolo casa, noi doi (eu ;;i Larry) lu-
cram intreaga zi in ploaie. Nu exista nici un
adapost, eram in mijlocul iernii ;;i eram uzi
leoarca ;;i infrigurati. Cand s-a lasat intune-
cu ma;;ina inapoi la coliba pentru culegatori
pe care Larry ;;i Sandy o inchiriasera in alt
loc. Cel mai potrivit moment pentru un du;;
fierbinte ;;i o cana de cacao in fata unui foe
stra;;nic!
Am baut cacao, insa nu exista nici un
du~ in coliba ;;i nici o modalitate u~oara sa
ne incalzim. Evident, fermierii californieni
. . ..., .
nu erau preocupatt pe atunc1 sa astgure con-
fortul lucratorilor sezonieri. Eram vineti de
frig; cana de cacao fierbinte nu ne-a ajutat
prea mult. "In cele din urma am aprins soba
pe gaz ;;i am stat cu picioare-
le in cuptor. Dupa un timp,
este ironic," a spus. ,Doi din-
tre expertii de talie mondiala
in sobe imbunatatite stau cu
picioarele intr-un cuptor pe
/ gaz. De ce nu facem o soba pe
lemne?" _N;;a cane-am adunat
;;i ne-am intors afara in ploaie
cu o lanterna.
La fel ca multe alte fer-
me din California, locul era
plin de gramezi de vechituri
aruncate - ,Detroitus" cum le
nume;;te David Eisenberg.
Am gasit un butoi de
208 I ;;i ni;;te burlane de soba
 lncalzitoare cu masa termica

ruginite asortate, pe care le-arn luat cu noi trei sferturi, cu o cutie de conserva de faso-
cu ideea vaga, presupun, ca vom putea face le ca tub de alimentare ~i un burlan de 5 em
o soba-butoi daca trantim o u~a la un capat diametru pentru co~ul de fum. Am organi-
al butoiului, il punem pe-o parte,.. ~i ii in:figem zat ateliere pentru casnicele din suburbii, pe
un burlan in capatul celalalt. Insa, cumva, care le-arn invatat cum sa faca o soba-rache-
nu am reu~it. Racoarea noptii trebuie sa ne ta de buzunar de 19 I, cu o janta ~i o piatra,
:fi afectat creierele. Am tacut ambele gauri in daca raman cu ma~ina in pana pe marginea
acela~i capat al butoiului. ~a cal-am a~ezat drumului in apropierea unui depozit de de-
in picioare, am ata~at burlanulla una dintre ~euri. Visul nostru era sa invatam oamenii
gauri ~i am turnat surcele aprinse pe cealalta tara adapost cum sa se incalzeasca rapid la
gaura. A luat foe instantaneu, cu un vuiet pu- colturile de Strada batute de vant arzand re-
ternic. Habar n-aveam ca inventaseram so- sturile de lemne din tomberoane.
ba-racheta de buzunar. "Insa atunci nu ne-a
prea pasat; ne simteam mult prea bine, in-
vartindu-ne incet corpurile aburinde ~i sor- ..
bind cacao :fierbinte.
Soba pe care am tacut-o 1mpreuna cu
Larry Jacobs este unul dintre stramo~ii so-
belor-racheta cu masa termica. Felulin care
acestea functioneaza este legat de combusti-
bil ~i de aerul care intra, ambele :fiind prein-
'
calzite pentru ca tubul de alimentare se afla
de fapt 1n interiorul camerei de ardere. Simi-
laritatile sunt intoarcerea abrupta, la 180°,
de la fundul tubului de alimentare, ambele
sunt alimentate cu combustibil care avan-
seaza in jos sub actiunea propriei greutati ~i
camera de alimentare este separata de cea de
ardere. Temperatura ridicata din camera de
ardere ~i burlanul trag inauntru aerul proas-
Soba-racheta de buzunar.
pat cu viteza mare. Sobele-racheta de buzu-
nar irosesc o mare parte din caldura prin co-
~ul de fum, deci se recomanda folosirea unui De curand, Tracy Johnson a tacut o
burlan cu diametrul mic, insa sunt incompa- soba cu adevarat ,de buzunar" dintr-o cutie
rabile cand vine vorba de caldura radianta la de bere ~i doua bucati de teava de otel de 2,5
nivelul picioarelor, obtinuta rapid, in exteri- em. ,Totu~i, este destul de greu de mentinut
or, chiar ~i pe cea mai rea vreme. in functionare", spune ea.
Mai tarziu, ne-am jucat cu aceasta idee Atentie ~i la partea de jos a rachetei de
intr-o ~coala din Anglia, cu invatamant al- buzunar, unde are loc cea mai mare degajare
ternativ pentru copii, mic~orand-o la scara de caldura, pentru ca poate deveni alarmant
pana la dimensiunile unei cutii de vopsea de de :fierbinte. Noua ni s-a intamplat sa se in-

75
Ian to Evans, Leslie Jackson
calzeasdi pana la ro~u de jur imprejur ~i sa
fie atat de :fierbinte !neat sa se stranga ca un
acordeon: o sursa periculoasa care radiaza
caldura ~i poate aprinde obiectele irrflamabi-
le aflate la 6o-go em distanta. Asigurati-va
ca surcelele, hartia, mobila etc. se afla la eel
putin un metru distanta sau imprejmuiti-va
soba-racheta de buzunar cu un perete de si-
guranta din caramida, cob sau aluminiu lus-
truit.
Soba guatemaleza
pentru gatit: estufa
rocky
;p
4>
8
()
f) ()
0
:!
·~
Spre sfar~itul anilor 'So, pe cand lucram ca
instructor pentru Corpul Pacii, munca mea
a trezit interesul ministrului Agriculturii din
Guatemala. El s-a gandit ca o soba pentru
gatit, pe lemne, cu ardere curata, destinata
populatiei urbane, in speciale celei din Gua-
temala City, ar :fi putut reduce despadurirea
devastatoare care avea loc imprejurul Capi- zultate, :fiind insa un realist pragmatic, a
talei. La acea vreme, mai mult de un milion spus, ,Ce vrei sa spui cu soba-racheta? Un
de oameni gateau zilnic deasupra unor focuri asemenea nume nu va prinde niciodata in
deschise mici, in interiorul caselor, mai ales
cei stabiliti recent in uri~ele cartierele sa-
race de cocioabe ilegale care se intindeau pe
versantii abrupti ce inconjurau partile mai
conventionale ale ora~ului. Zilnic, camioane
uria~e aduceau din munti incarcaturi mari
de lemn de pin pentru foe. Lemnul era van-
dut in pietele de pe strada sau la magazine de
colt la preturi substantiale. Familiile cheltu-
iau pana la o treime din veniturile lor, ~i a~a
insu:ficiente, pentru combustibilul pentru
gatit. Unii oameni trebuiau sa aleaga intre a
..._, • ..._, A A •
gatl sau a cumpara mancare; nu 1~1 puteau
permite sa faca ambele. La fel ca orice alt-
ceva ce dore~te guvernul, totul a trebuit sa
se rezolve rapid, a~adar dintr-o data m-am
trezit cu un personal de cinci oameni ~i un la-
borator in Guatemala City, cu un termen de
12 zile ca sa inventez o soba care sa reduca la
jumatate cantitatea de lemne de foe folosita.
Dispozitivul pe care l-am nascocit a re-
dus consumul de combustibil cu peste 50 de
procente ~i a fost cea mai rapida soba de ga-
tit dintre sutele de modele testate in acei ani.
Nucleul era constituit dintr-un cot de teraco-
ta cu diametrul de 10 em, care crea o conduc-
ta de caldura ascendenta de aproximativ 50
de centimetri inaltime ~i un tub de alimen-
tare orizontal de 25 em. Cotul era inglobat
intr-un cilindru turnat dintr-un sortiment
u~or de beton, cu continut de piatra ponce,
iar gatitul se racea chiar in varful conduc-
tei de caldura ascendenta. Nu am racut nici
o incercare sa scoatem in afara casei micile
cantitati de fum pe care le producea. Cu un
buget de 4 dolari americani pentru o soba nu
prea aveam loc pentru ra:finamente.
Ministrul Agriculturii, incantat de re-
 lncalzitoare cu masa termica

Guatemala. 0 vom numi Estufa Rocky!" de jos a gropii (vedeti schita). Solul uscat este
(,Rocky" era numele unei serii de :filme care un izolator destul de bun, a~a ca arderea este
se bucurau atunci de o mare popularitate in foarte intensa. Oala pentru gatit este suspen-
Guatemala). data pe trei ridicaturi de argila amplasate
Majoritatea celor care au folosit aceste echidistant imprejurul marginii gropii.
sobe le-au indragit. Nu atat pentru economia Aceste sobe au un randament foar-
de lemn de foe (oricum, cine tine socoteala te bun relativ la cantitatea de combustibil
lemnelor de foe, daca nu are un cantar ~i un folosit ~i viteza cu care se poate gati pe ele
laborator), cat pentru ca gatitul pe ele era ~i prezinta un mare avantaj fata de focurile
foarte rapid. Pentru oamenii care de obicei sau sobele supraterane. intr-un climat foar-
gateau deasupra unui foe deschis, faptul ca te :fierbinte, caldura irosita radiata de un foe
puteau sa mentina flacara doar cu un bat era pentru gatit spore~te disconfortul persoanei
•
ommune. care gate~te. Aproape toata caldura din groa-
pa-soba ajunge in oala.
Groapa-soba Puteti incerca sa faceti o asemenea
bengaleza soba data viitoare cand ie~iti cu cortul, sau
chiar la voi in curte. Investitia este minima
in delta dens populata a fluviului Brahma- insa rasplata este foarte mare.
putra, populatia rurala nu dispune de prea
multe resurse ~i sufera de lipsa drastica a "' Incalzirea apei
combustibilului pentru gatit. Cu mult inain-
te de existenta sobelor-racheta, oamenii de Una dintre intrebarile frecvente este ,Poate
acolo ~i-au amenajat sobe subterane bazate :fi folosita pentru apa calda menajera?" Am
pe principii similare. incercat cateva lucruri, tara sa ajungem la un
rezultat concludent. Puteti incerca ~i voi.
Arderea are loc intr-o groapa de forma
unui balon, cam de 46 em adancime. Focul Prima noastra incercare a fost sa mon-
este alimentat cu bete ~i resturi agricole, tam un boiler de 227 I pe gaz (gratis, de la
printr-un tunel diagonal, care intra in partea depozitul de de~euri) in varful unei sobe-ra-
cheta standard de 208 I. Ga-
zele de ardere urea din con-
ducta de caldura ascendenta
direct prin tubul din centrul
rezervorului de apa. Rezervo-
rul este izolat, iar butoiul este
umplut cu perlit afanat, im-
prejurul camerei de caldura
ascendenta din caramida.

Groapa-sobii bengalezii

77
Ian to Evans, Leslie Jackson

2. Dispozitivul in intregime este foarte

inalt, cam de trei metri cu tot cu co~ul
H20 FIERBINTE de fum, doi metri rara co~.
3· Cei 2271 de apa din rezervorul de metal
cantaresc un sfert de tona. Pare o greu-
tate periculos de mare amplasata atat de
sus. Ce se poate mtampla daca butoiul
de jos se mclina, cedeaza sub greutatea
boilerului sau rugine~te? Cum se va com-
porta la cutremur; va trebui sa fugi ca sa
scapi cu viata, gol ~i plin de sapun?
4· Umplutura de perlit afanat se a~eaza cu
timpul, ca urmare cam zece centimetri
din varful butoiului sunt acum foarte
slab izolati.
Ca parte a proiectului curent de cerce-
tare al Companiei Casuta de Cob, Ernie Wis-
ner folose~te o serpentina de 6 metri de teava
de cupru inra~urata pe o conducta de caldu-
ra ascendenta confectionata din burlan de
soba cu pereti tripli. Serpentina alimenteaza
un boiler standard. Primele rezultate au fost
promitatoare, cu toate ca, folosind 0 teava
mai mare, sa spunem de 19 mm, va puteti a~­
tepta sa incalzeasca mult mai rapid.
Ideea generalii de montare a unui boiler deasupra Pentru apa :fierbinte instant, o serpen-
tina de teava de cupru de 13 mm amplasata
conductei de ciildurii ascendentii a unei sobe-rachetii.
intr-o soba-racheta de buzunar da apa foar-
lata cateva lucruri pe care le-arn invatat: te :fierbinte in cateva minute. U~or de racut,
consuma foarte putin combustibil, msa tre-
1. Un burlan de 7,6 em este prea mic; du- buie sa stati langa ea sa 0 alimentati ~i sa va
.
reaza intre 0 ora ~i jumatate pana la trei as1gurat1 . ca...., apa curge ne1ntrerupt.
"
ore pana ce apa ajunge la temperatura
potrivita pentru d~. La ~coala Nord-
Americana pentru Constructii Naturale,
acest sistem functioneaza bine pentru ca
ill cele mai multe seri cererea este de zece
pana la douazeci de d~uri, iar boilerul
de 227 I asigura apa calda pentru acest Apii caldii
necesar, daca focul este alimentat de fie- obtinutii
care data mtre doua d~uri. instantaneu.
 lncalzitoare cu masa termica

pe cutie ;;i indeasa un chibrit in gura cutiei.

Racheta -cafetiera
,..
In biroul partenerului nostru danez,
Flemming Abrahamsson, alaturi de mobili-
erul scandinav plin de stil ;;i planurile fru-
mos desenate de pe birou, sta o mica cutie
din placa de fibre termorezistenta, incastrata
in suprafata biroului (vedeti fotogra:fia de la
p. 56). Cand clientii vin sa discute despre
arhitectura cladirilor lor, Flemming ii in-
treaba: ,Doriti cafea ?" Pune ibricul de cafea
Racheta-cafetiera :fierbe un litru de apa in
patru minute, intrecand lejer orice dispozi-
tiv similar cu functionare pe gaz sau energie
electrica ;;i produce atat de putin fum meat
nu are nevoie de co;;. Este confectionata din
placa de :fibra minerala termorezistenta pen-
tru temperaturi inalte, de densitate mica, pe
care o puteti cumpara la coala ;;i o puteti taia
cu ferastraul de mana la dimensiunea dorita.

<.:- SPATIU DESCHIS -- ~

MARMURA-

MASA

COB~

PLACA DE VERMICULIT-
CONDUCTA
DE CALDURA •
ASCENDENTA to/Is PERETE DE COB

SPATIU AER
PRIMAR
,) eiO
~------..·

• 20 • DIMENSIUNILE
SUNTDATE IN
FOAIE DE TABLA CENTIMETRI

SECTIUNE TRANSVERSALA
PRIN RACHETA CAFETIERA
Ilustratie: Flemming Abrahammson

79
Ian to Evans, Leslie Jackson

Aceasta reteta este pentru o soba-ra-

Cum sa faci o soba- cheta de buzunar cu o camera de ardere
racheta de buzunar de 19 l (folosind un butoi sau o cutie de 19
l). Se poate face o asemenea saba de orice
marime. Dimensiunile tevilor vor trebui sa

I respecte proportiile. De exemplu, un butoi

de 95 l functioneaza bine cu un tub de ali-
mentare de 20 x 63 em $i un CO$ de fum de1o
x 168 em. Marimea se poate modifica. Pro-
portiile sunt importante.
MATERIALE:
• Un butoi de metal de 191 cu capac de-
ta~abil, curatat de vopsea ~i de resturile
de continut.
• Teava de 10 x 152 em (de preferat nu
galvanizata)
• Teava de 15 x 30 (nu galvanizata, bur-
lanul de tabla neagra este de preferat
pentru ambele)
• Resturi de foaie de tabla de eel putin 10
x 10 em (sau ceva similar: tavi de otel
pentru placinta, strecuratoare pentru
legume, capace de metal pentru oale
etc.)
• Ziare
Sobele-racheta de buzunar pot :fide mai mul- • Lemne de foe: uscate, subtiri, drepte,
te forme, dimensiuni ~i stiluri. Tipul ilustrat lungi
este un lncalzitor prin radiatie pentru utili-
zare In exterior. Este confectionat din mate- • Multe surcele mici
riale ieftine, care pot :fi adeseori gasite In flu- UNELTE:
xul de~eurilor. Datorita co~ului de fum lnalt, • foarfece de tinichigerie
are o ardere relativ curata, lnsa binelnteles . . .
ca acea parte a caldurii care nu este absorbi- • Ciocan ~~ cuie
ta de corpul uman direct din butoiul radiant • ferastrau pentru decupat gauri
se pierde In atmosfera. Emisiile sunt totu~i • cle~te plat
scazute, ceea ce o face sa fie o modalitate .
buna de a te lncalzi In jurul focului In ora~, • canoca
de exemplu. Ca sa functioneze, are nevoie de ECHIPAMENT DE PROTECfiE:
foarte putin lemn. De asemenea, este u~or de • manu~i de piele
racut.

8o
 lncalzitoare cu masa termica

inHiturati resturile de vopsea ~ide ceea ferm ~i vor permite mai mult control ~i ajus-
ce a continut butoiul (vedeti, mai jos, o nota tari cand imbinati elementele. Cu ajutorul
referitoare la siguranta). Scoateti garnitura cle~telui, indoiti urechile aproape in unghi
de cauciuc, daca exista, din interiorul capa- drept, cu varfurile orientate spre interiorul
cului. Tubul de alimentare ~i co~ul de fum butoiului. Acum aveti un frisbee 17 periculos.
sunt ambele ata~ate la acela~i capat al came-
rei de ardere (butoi sau cutie), in capac. Cu
o carioca (sau cu un cui etc.), trasati pe ca-
pac conturul celor doua tevi, a~ezand :fiecare
tub mai aproape de marginea exterioara a
capacului, astfelincat sa ramana destul ma-
terial din capac ca sa sustina tuburile (vedeti
schita). Pentru a obtine o imbinare cat mai
stransa pentru tuburi, desenati un cere con-
• • • \J " • •

centnc, cu raza cu 2,5 em ma1 mica, In Inten- Capacul cutiei cu urechile tiiiate $i lndoite.
orul cercului original.
Teava mai scurta ~i de diametru mai
- mare, care va :fi tubul de alimentare, va atar-
na in interiorul cutiei, pana aproape de fun-
dul cutiei (vedeti schita). Co~ul de fum lung
va patrunde in interior numai vreo zece cen-
timetri, cat sa fie :fixat. Puneti capacul pe cu-
tie ~i :fixati prin frecare cele doua tuburi in
pozitie, racand ajustarile necesare cu ajuto-
rul urechilor, astfelincat sa obtineti o imbi-
nare stransa, cat mai etan~a .
...

Dosul capacului unei cutii, cu cercurile

trasate pentru tuburile mare $i mic.

incepeti gaurirea din mijlocul cercului

cu un cui ~i un ciocan, o dalta sau alt obiect
ascutit. Apoi, pornind de la aceasta prima
gaura, decupati cercul interior cu ajutorul
foarfecelor de tinichigiu. Cel mai ~or este sa
taiati in spirala, pornind de la centru inspre
marcajulliniei interioare. Repetati operatiu-
nea pentru cealalta teava. Aveti acum un ca-
pac cu doua gauri care sunt ambele prea mici
ca sa incapa in ele tuburile. Taiati cu foar-
fecele urechi de aproximativ 2,5 em latime,
I
I
----
I

radial dinspre centrul cercului spre conturul

tubului. Aceste urechi vor tine tubul strans ~i 17 Judirie de forma unui disc zburator (TEl).
Ian to Evans, Leslie Jackson

Functionare. Aprindeti intr-un colt o bu- rut mai multe intrebari decat raspunsuri.
cata de ziar mototolit ~i impingeti-o in josul Acestea raman un domeniu incitant, larg
tubului de alimentare, mai adanc decat ni- deschis pentru aji cercetat cu costuri scazu-
velul pana unde patrunde co~ul de fum. Fla- te de oricine dispune de timp $i creativitate.
carile ar trebui sa formeze tirajul prin co~ul Compania Casuta de Cob va continua sa fie
de fum. Treptat introduceti mai multe ziare o casa de schimb pentru informatfile noi $i
aprinse, care sa arda la fundul tubului de ali- va pun cu bucurie in legatura cu ceilalti cer-
.... .
mentare. Mai adaugati cateva ziare apoi ca- cetatorz.
teva surcele, introduse vertical in gura de ali- Experimentarea cu sobe mai mari
mentare. Scopul este sa mentineti tirajul in care sa degajeze mai multa energie ar pu-
acela~i sens: spre co~ul de fum. Introduceti
tea :fi interesanta. Pana acum, majoritatea
mai mult combustibil. Puteti regia debitul sobelor-racheta au fost construite cu tubula-
de aer care intra in soba cu o bucata de ta- turi de gaze de 15 em sau 20 em diametru.
bla ceva mai mare decat gura de alimentare. Probabil ca sobele mai mari ar necesita rna-
Exista multe cai de imbunatatire a calitatii teriale mai rezistente, pentru temperaturi ri-
arderii. Experimentati! dicate, amestecuri ~amota-:fibra, sau ameste-
Nota despre siguranta. Mare parte din- curi de ~amota-material izolant pentru zona
tre tevile pe care le veti gasi sunt galvanizate. de ardere.
Punctul de topire este la 420° C, insa degaja Care este lungimea maxima pe
gaze lao temperatura mai mica decat aceas- care pot :fi impinse gazele intr-o soba-ra-
ta. Va recomandam sa evitati tuburile galva- cheta? Soba noastra pentru incalzirea serei
nizate. functioneaza bine cu o tubulatura de gaze de
Majoritatea butoaielor sunt vopsite. n m, tara co~ de fum vertical. De ce ar avea
Trebuie sa inlaturati aceasta vopsea prin ar- nevoie ca sa poata incalzi 18m sau 30m?
derea intr-un foe in aer tiber. Cine se afla in Mai putina munca pentru craparea
bataia vantului (inclusiv dvs)? Purtati ma- lemnului de foe ~i mai putina atentie pentru
nu~i de piele rezistente ~i feriti -va din calea
supravegherea focului ar :fi de dorit. Ar ajuta
fumului. foarte mult gasirea unor modalitati de a crea
o camera de alimentare mai mare.
Cercetarinecesare 0 soba-racheta submersibila pentru
• • incalzirea cazilor de baie?
~~ exper1mente
in anii 'So, un inventator intreprinza-
in rastimpul de un an $i jumatate de cand
tor de la un laborator de :fizica al Universitatii
a fost publicata prima editfe, a fost depusa
din Alaska a conceput o soba pe lemne din
multa munca experimentala. Toata treaba
aluminiu sudat, denumita snorkel18, special
a fost fiicuta de amatori, dintre care unii au
proiectata pentru incalzirea unui jacuzzi din
ajuns la rezultate surprinzatoare. De exem-
lemn. Conceptul prezenta unele similaritati
plu, $tim acum mai multe despre relatfile
cu soba-racheta, insa camera in care avea loc
geometrice, proportfile $i modalitatfle de in-
arderea nu era separata de acumulatorul de
calzire a apei. insa, a$a cum se intampla in
timpul oricaror cercetari serioase, au apa- 18 Tub de aer folosit in scufundari (TEl).
 lncalzitoare cu masa termica

caldura ~i, ca urmare, temperatura de ardere alimentare ~i bolta de deasupra tunelului de

era prea scazuta pentru o ardere curata. Cineva ardere.
inventiv ar putea imbunatati acest concept. Materiale izolatoare ignifuge pre-
parate acasa, de exemplu argila-rumegu~,
argila-a~chii de lemn, argila-fibra de hartie etc.
Sobele-racheta de buzunar imbu-
natatite. 0 teava de alimentare mai rezis-
tenta, mai putina caldura pierduta la co~, fo-
losirea lor ca sobe pentru gatit. Toate acestea
.........
w~ · · :· ··'..•
L .. ""• • •
sunt promitatoare pentru un domeniu larg
de aplicatii. De pilda, poate o soba-racheta sa
Principiul functional pentru un snorkel. fie un incalzitor cu masa termica? Sau, cum
am putea sa acumulam caldura produsa?
Saunele finlandeze ~i saunele ame-
rindiene ar putea fi incalzite cu sobe-racheta. Ce spuneti despre o soba-racheta care
Exista mult interes in aceasta directie. functioneaza cu de~euri curate ramase
in urma constructiilor ~i pe lemnele
Cum ar fi o soba-racheta cu alimenta- rezultate din rarirea arboretului? Daca
rea combustibilului pe verticala lntr-o stiva aveti acces la combustibil inflamabil rezultat
de incarcare lnchisa, cu priza de aer in
din rariri de arboret, sau din resturile pro-
partea lateraUi de jos, a tubului de ali-
iectelor de tamplarie, cum ar arata soba-ra-
mentare? Ati putea expune gura de ventilatie
cheta? Vom lucra la acest model anul viitor,
sub forma unei ferestre foarte mici prin care
pentru ca multi oameni se afla in aceasta si-
focul sa fie vizibil din lncapere ~i care sa va
lncalzeasca picioarele prin radiatie directa. tuatie, dorind sa reduca materialele inflama-
Pentru lemne groase, noduroase sau curba- bile din paduri sau sa recupereze combusti-
te, ar merita lncercat un sistem de alimenta- bilul din circuitul de~eurilor.
re pe orizontala? Ce dezavantaje ar avea? Hypocaustus lnseamna lncalzirea
Elementele preasamblate apte In pardoseala cu ajutorul gazelor fierbinti.
pentru turnare ar face construirea acestor Acest sistem a fost folosit cu 2000 de ani In
urma In friguroasele insule britanice de catre
sobe mai accesibila pentru mai multi oameni.
romani. Ei foloseau o pardoseala din placi de
Un dispozitiv de autoindircare gresie suspendate pe stalpi de gresie de go
prin care sa se previna manevrele gre- em lnaltime. Acum ca lncalzirea In pardosea-
~ite pentru ghidarea combustibilului lnspre la ,prin radiatie" (cu apa fierbinte sau elec-
~i In tubul de alimentare ar putea fi de ajutor trica) este din nou de actualitate, acest do-
pentru folosirea lemnelor mai lungi sau a de- meniu merita sa fie explorat.
~eurilor de lemn de dimensiuni foarte mici,
0 soba-racheta sub nivelul pardo-
cum sunt a~chiile, peletele sau rumegu~ul,
selii pentru topirea aluminiului. Shannon
~i ar trebui sa asigure 0 protectie impotriva
Dealy este in curs de finalizare ~i testare a unei
caderii din soba a bucatilor de lemn arzand. fmje pentru aluminiu in atelierul lui de cob.
Rezistenta crescuta a componen- Lemnele de foe sunt introduse pe orizontala
telor cheie. in special, fundul tunelului de intr-un tub de alimentare aflat In exteriorul cla-
Ian to Evans, Leslie Jackson
dirii. Tunelul de ardere trece prin zidul de cob,
iar conducta de caldura ascendenta este confec-
tionata din doua butoaie cladite ~i sudate unul
peste celrualt pentru a crea un tiraj suficient de
puternic, astfel meat sa se atinga temperatura
necesara pentru topirea aluminiului (649° C).
Patru distribuitoare, confectionate din teava de
otel cu sectiune patrata, conduc gazele care se
racesc prin canalele de gaze din pardoseala ate-
lierului, mcalzind mcaperea atat de tare meat
atunci clnd Shannon a aprins soba ca sa usuce
pardoseala, a fost nevoit sa iasa afara!
Cuptoarele in forma de stup coc
foarte bine, insa ard foarte murdar. Lipsa de
oxigen ~i temperatura scazuta din jurullor,
imbinate cu lipsa unui co~ de fum, sunt o
combinatie nefericita pentru o ardere cura-
ta. Experimentele !acute de Jim ~i Tyra Arraj
lasa sa se intrevada posibilitatea de a avea un
cuptor de paine mai bun, cu o ardere mai cu-
rata, randament mai bun ~i ocazii mai rare
pentru vecini ca sa cheme pompierii.
Cei doi Arraj au montat un co~ scurt,
deta~abil, care creeaza o aspiratie care trage
cu viteza aerul preincalzit in josul tubului cu
tiraj descendent, peste combustibil. U~a cup-
torului ramane inchisa, deschizand-0 doar
pentru adaugarea combustibilului.
INTRAREAER
IE~ IRE
GAZE
ARSE
Cup tor In forma de stup.
Studii de caz
Tom ~i Calleagh traiesc zntr-o casa de cob
construita de ei, zntr-o comunitate din mun-
tii din nordul Californiei. Casa lor este foar-
te retrasa. Iarna, trebuie sa parcurga pe jos
o distanta de aproape 13 kilometri cu o di-
ferenta de nivel de 1200 m pana la cea mai
apropiata $Osea practicabila.
Dupa ce ne-am construit casa ~i am lo-
cuit in ea un an sau doi, am avut timp din
bel~ug sa ne gandim la 0 sursa de incalzire
centrala pentru casa. Ne-a venit ideea unei
banchete cu masa termica pentru incruzire,
insa am avut indoieli legate de construirea
unui incalzitor cu masa termica care sa fie
functional. Gandurile imi reveneau mereu la
sistemul veri:ficat ~i atestat de ,soba pe lem-
ne etan~a": compacta, e:ficienta ~i familiara-
sau, eel putin a~a credeam!
in februarie 2002 am participat la
atelierul de lucru Piromania organizat de
Compania Casuta de Cob. Am invatat acolo
despre ~emineuri de cob ~i constructii, insa,
eel mai important pentru noi, am incercat
pentru prima oara experienta ~ederii pe 0
bancheta calda, placuta, ata~ata unei sobe
pe lemne foarte functionala - de fapt, pe trei
asemenea banchete! Dupa aceasta experien-
ta, am renuntat imediat la ideea sobei etan~e
pe lemne. ,Etan~e?" Sobele pe lemne pot :fi
cali:ficate oricum, numai e:ficiente nu. Con-
venabile, poate. Familiare, da. insa e:ficien-
te? Nu. Nu sunt decat porci fumegatori care
consuma lemn ~i elimina la co~ cea mai mare
parte a crudurii.
Dupa ce am vazut o bancheta cu masa
termica pentru incalzire in functionare ~i
i-am incercat confortul, m-am convertit in
totalitate. Este extrem de e:ficienta, realizand
0 ardere de go% ~i aproape toata caldura
 ~

lndilzitoare cu masa termica

produsa este apoi acumulata in bancheta de ra. Pana la urma am ajuns sa folosesc ban-
cob, pentru a fi cedata lent timp de cateva cheta incalzita ca sprijin in timpul na~terii
zile! fiicei noastre. Cat timp a fost mica, dormeam
pe jos, pe o saltea a~ezata chiar langa ban-
Cat despre propria noastra bancheta,
dureaza patru ore pana cand se incalze~te in cheta, cu Shirleen sprijinita de ea, pentru ca
noptile erau reci ~i geroase. Cred ca o ban-
intregime. Dupa un foe de 4-6 ore o data pe zi
sau o data la doua zile, putem pastra in casa cheta incalzita este o resursa excelenta pen-
tru un nou-nascut. Totu~i, a trebuit suprave-
o temperatura confortabila de aproximativ
18° C, chiar ~i in zilele reci. Caldura degajata gheata. Nu doar o data, in timp ce dormea
de bancheta nu radiaza ca ~i cea provenita de pe bancheta, s-a incalzit prea tare (cu timpul
la o soba de metal, insa cand te apropii de ea caldura se ridica prin perne). Am poreclit-o
saute a~ezi, adu-ti cartea ~i ceaiul pentru ca bancheta ,supraincalzitoare".
nu vei mai vrea sate ridici! Acum, ne punem toate hainele sub per-
Calleagh: Prima oara cand am folosit ne inainte de a merge la culcare. In diminea-
ta urmatoare ne trezim ~i incepem ziua cu
de-adevarat bancheta a fost in timpul trava-
liului, la sfar~itullunii octombrie 2002. Am haine calde! Un adevarat lux iarna!
ales sa nasc acasa ~i aveam nevoie de caldu- TOM FRAME

Fotograf Tom Frame

Bs
Ianto Evans, Leslie Jackson

Trei exemple de cladiri de cob care au rezistat

timp de diteva secole fn sud-vestul Angliei.

86
 ~

lndilzitoare cu masa termica

Dovezi ale maiestriei lui Flemming

Abrahamsson. in biroul sau, din
imaginea din dreapta, are o superba
soba cu bancheta, prezentata fn
fotografia de jos, stfmga. ]as, dreapta:
o scara fn spirala sculptata din
cob, fncalzita de o soba-racheta. in
fotografia cladirii, se poate fntrezari
scara prin fereastra biroului.
Fotografiile de pe aceasta pagina de
Catherine Wanek.
Ianto Evans, Leslie Jackson

Deasupra: Soba-racheta cu bancheta in partea din dreapta jos a fotografiei, din casa in
care locuiesc Ian to Evans $i Linda Smiley, a fast folosita mai bine de zece ani. Lemne de
foe uscate, despicate in bucati subtiri $i aranjate Ia soare, butoiul mic pentru alimentare $i
butoiul radiant cuibarit in cob.

Dedesubt: Continuarea banchetei de mai sus. Se observa termometrul pe Ia jumatatea

inaltimii CO$ului vertical neacoperit.

88
 ~

Incalzitoare cu masa termica

Deasupra: Soba-rachetii a lui Chris Reinhart. Se observii cii butoiul radiant este liisat neacoperit pe o
suprafatii destul de mare pentru a profita la maxim de ciildura radiatii.

Dedesubt: Soba-rachetii a lui Kirk Mobert, cu suprafatii pentru giitit fn partea de sus a butoiului. Sub
U$a de metal existii douii prize de aer rece. Loca$ul din banchetii piistreazii lemnele de foe uscate.
Ian to Evans, Leslie Jackson
Un cuptor pentru
uscare cu soba-racheta
pelemne
in Canada, Jay Naydiuk, proprietarul unei
mici fabrici particulare de cherestea, a cum-
parat un cuptor de uscare. A folosit un sistem
soba-racheta de 20 em cujgheab de lemn de
2,5 m lungime, umplut cu nisip, pentru acu-
mularea caldurii ;;i evacuarea gazelor arse
in exteriorul cladirii. Un ventilator centri-
fugal mic se deplaseaza de-a lungul stivelor
de cherestea la intervale regulate pentru ca
aerul :fierbinte sa fie dispersat uniform in in-
treaga gramada.
Anul trecut el a uscat 25m3 de cheres-
tea in loturi de cate 5m3 intr-o hala cu su-
prafata de 3,6 x 6 x 2,40 m inaltime. A durat
o luna, cu soba arzand cam zece ore pe zi.
Soba lui Jay are un tunel de ardere ci-
lindric confectionat din otel de 1,3 em sudat
;;i o conducta de caldura ascendenta. Pentru
a obtine energia suplimentara in conducta
de caldura ascendenta inalta de un metru,
el a inaltat dispozitivul cu o treime de butoi,
montand un butoi de 208 l peste o treime
dintr-un butoi de acelea;;i dimensiuni, careia
i-a decupat fundul. S-a in:fierbantat atat de
tare !neat conducta s-a incalzit pana la ro;;u,
a spus el. Temperatura cuptorului de uscare
a crescut pana la 54° c (cu toate ca a con-
struit soba la -29° C).
Ca ;;i cand energia remarcabila produ-
sa ;;i utilizarile acesteia nu ar :fi su:ficiente,
,..
aceasta este de fapt o soba mobila. Intregul
dispozitiv este construit intr-o cuva mare
confectionata dintr-un rezervor de ulei de
454 l taiat in doua pe orizontala, astfelincat,
daca este necesar, poate :fi tras afara din cia-
dire. Aceasta inseamna ca echipamentul este
de categorie u;;oara in comparatie cu sobele
din caramida, cu greutatea ;;i stabilitatea lor.
Alimentarea cu aer se face printr-o pri-
za de aer laterala la nivelul tunelului de ar-
dere. Tubul de alimentare este o camera de
incarcare izolata, inchisa cu o galeata de me-
tal. Jay arde bucati de 6o de centimetri din
resturile din propria fabrica de cherestea,
neutilizabile in alt scop: brad, mesteacan ;;i
plop tremurator, insa spune ca stalpii pentru
cort de larice (tamarack) ;;i brad dau cea mai
buna caldura. El a supradimensionat came-
ra de incarcare astfelincat chiar ;;i cu acea
conducta de caldura ascendenta de un metru
inaltime, soba nu are intotdeauna o ardere
completa. Tunelul de ardere a fost izolat cu
cenu;;a de lemn, iar Jay crede ca arderea in-
completa poate avea legatura cu a;;ezarea ;;i
compactarea acelei cenu;;i.
Cu toate acestea, este evident ca i;;i iu-
be;;te soba. ii place volumul de atentie pe
care il solicita. ,Trebuie sa ii faci pe plac",
spune el. ,Sobele-racheta fac oamenii sa se
simta bine. Aceasta este o soba pentru lo-
curile unde sunt multi oameni, unde exista
o comunitate. La una dintre primele aprin-
deri ale sobei, Trish avea nevoie de un vatrai
pentru vatra. Am racut o placinta cu mere pe
care am pus-ope un gratar in varful sobei,
;;i am improvizat un cuptor acoperind-o cu
un bol mare de inox. in timp ce se cocea, am
forjat un vatrai dintr-o bucata de otel. Apoi
am dus vatraiul ;;i placinta cu mere acasa la
Trish. Soba aceea face cea mai buna placinta
cu mere pe care am gustat-o vreodata".
Folosirea sobei-racheta pentru usca-
rea cherestelei este doar una dintre multele
aplicatii similare pentru uscare despre care
el crede ca sistemulle-ar putea realiza cu cal-
dura blanda pe care o genereaza, incepand
de la nuci ;;i alte alimente, pana la olarit.
 lncalzitoare cu masa termica

Jay este atat de entuziasmat de pro- pe orizontala. Dupa camera de ardere este
totipul lui incat vrea sa il inlocuiasca cu un un cenu;;ar in care aluneca in cele din urma
model mai mare, cu tubulatura de gaze de 25 carbunii ;;i lemnele arzand. Vatra lui este cu
em. Partea de acumulare a caldurii va fi mult incarcare pe orizontala cu gura larga, astfel
mai extinsa ;;i planurile pentru noua soba in- incat focul poate fi vazut ;;i savurat cu u;;a des-
dud izolarea acesteia cu vata minerala rezis- chisa. Sub u;;a frontala principala sunt pre-
tenta la temperaturi inalte, similara cu fibra vazute doua guri de aer cu u;;i glisante, care
de sticla. Traseul tubulaturii orizontale va functioneaza ca regulatoare pentru priza de
strabate intreaga lungime a cladirii, cu tubu- aer proaspat. Cand aceste u;;ite sunt deschi-
rile dublate, insumand o lungime de 9 sau 12 se, aerul rece curge pe sub intreaga lungime
metri. El intentioneaza sa amplaseze partea a tunelului de ardere, fiind astfel preincalzit
de acumulare a caldurii intr-un ;;ant umplut de deasupra, inainte de a patrunde in flacari.
cu cob, sapat in pamant, pentru ca gramezile Nucleul camerei de ardere este ceea ce Kirk
de cherestea sa fie mai u;;or accesibile. nume;;te cob de ;;amota: ,,Am luat praful de
argila refractara ;;i am racut din el cob". Con-
Soba-racheta ducta de caldura ascendenta a fost confecti-
lui Donkey onata din ciment refractar, turnat in spatiul
dintre doua tuburi de carton concentrice, cu
Kirk Mobert $i familia lui locuiesc 'intr-o diametrele de 20 em respectiv 25 em.
casa hibrid in constructie naturala, cami-
nul lor in devenire, pe coasta californiana Din varful conductei de caldura ascen-
in Point Arena. Povestea lui Kirk este inte- denta, gazele coboara ;;i incalzesc o portiune
resanta din mai multe motive. Soba lui nu in care lemnele stau la uscat ;;i o mica ban-
numai ca poate fi folosita ca $i cup tor, pen- cheta, iar in final parasesc sistemul printr-un
tru gatit pe partea de sus $i ca incalzitor, ci burlan, incalzind 0 sera inainte de a ie;;i din
A

a construit-o flira sa beneficieze de aceasta cladire. Intretinerea saptamanala implica ,o

carte, doar dupa ce a vazut o soba-racheta chestie foarte lunga care seamana cu ora;;-
cu ocazia unei vizite la $coala Nord Ameri- cheta - o sapaliga- ce incape in tuburile de
cana pentru Constructii Naturale. Kirk spu- intrare a aerului. Ocazional, se aduna cenu;;a
ne, ,,Am inventat-0 pe masura ce inaintam care blocheaza trecerea aerului, a;;a ca o 1m-
cu construcpa, pomind de jos 'in sus. La un ping inapoi spre o portiune unde nu sta in
moment dat m-am blocat, ideea este simpla cale, imbunatatind astfel izolatia din spatele
insa poate fi greu de vizualizat pe deplin. sobei". Pentru intretinerea ;;i curatarea care
A$adar, intr-o noapte, panicat, l-am su- se fac la intervale mai mari de timp, exista o
nat pe Ianto, care mi-a explicat conceptul gura de evacuare in spatele sobei, pe partea
intr-un rezumat de zece minute. «Hornul cu sera. Se scoate capacul de cob, iar cenu;;a
din interiorul sobei, omule.» Asta afost, iar inlaturata se folose;;te in sera sau in gradina
din acel moment toate au inceput sa se lege". aflata imediat dincolo de u;;a.
Soba lui Kirk incepe cu o u;;a de cup- Rezultate ale funcponarii: Soba-
tor confectionata de un prieten metalurgist. racheta racuta de Kirk este un exemplu mi-
Tunelul de ardere este masiv ;;i poate fi ali- nunat de aplicare a principiilor care fac ca ea
mentat cu mai multi bu;;teni deodata, arzand sa functioneze: geometrie, proportii ;;i rna-

91
Ian to Evans, Leslie Jackson
teriale, precum ~i orientarea acestora spre
propriile necesitati. De~i acum, ca detine
mai multe informatii, ar face cateva lucruri
altfel, cum ar :fi sa incerce sa reduca tempera-
tura gazelor la co~. Alte nuantari ale sobei au
adus cu ele multa me~tereala; exista puncte
pe soba care prezinta semne de stres termic
extrem. Soba are crapaturi, iar Kirk intenti-
oneaza sa ,ciopleasca acele portiuni ~i sa le
construiasca din nou". 0 lucrare in curs de
desta~urare.
Familia Reinhart
Chris $i Jennifer Reinhart traiesc zntr-o ca-
suta construita manual din cob $i baloti de
paie zn regiunea deluroasa a statului In-
diana, Zanga Bloomington. Dupa ce a fost
construita prima lor soba, au avut atat de
multe probleme cu fumul care li se zntorcea
zn casa, zncat au reconstruit-o folosind zn-
vatamintele trase de la prima lor zncercare.
Sarguinta, imaginapa $i inventivitatea lor
au fost rasplatite. lata povestea lui Chris
Reinhart, cu propriile lui cuvinte.
,Va prezint cateva dintre observatiile,
sentimentele ~i ideile mele despre soba-ra-
cheta. Chiar acum, spatele ~i ~ezutul imi sunt
incalzite de o asemenea soba, in timp ce rna
sprijin de co~ul vertical care urea pe perete
~i iese in exterior. Jennifer este a~ezata con-
fortabillanga butoi ~i :fiecare stam la laptop-
ullui. Iubesc sentimentul de satisfactie care
vine din construirea dispozitivului care ne
tine de cald lui Jennifer, :fiului nostru Ethan
~i mie pe timpullunilor de iarna. Sunetul so-
bei-racheta este lini~titor: «Caldura este por-
nita» ne spune ~i, in acela~i timp, rna anunta
cand sa mai pun lemne pe foe. Multi dintre
.. . . ...., .. .
oamenn care ne VIZiteaza casa sunt maiintn-
gati de soba decat de peretii tacuti din noroi
~i paie, iar unii dintre ~i-au tacut curaj sa i~i
construiasca ~i ei una. Nu exista nici un mo-
tiv pentru care sa nu o faca, pentru ca ma-
terialele se gasesc aproape oriunde. Soba-ra-
cheta noastra ne-a costat mai putin de 100 $
in total ~i am construit-o in doua sfar~ituri
de saptamana; unul pentru soba, unul pentru
bancheta incalzita. Cand am reconstruit-o, am
avut nevoie de o zi pentru demontarea sobei,
~i de inca 0 zi ca sa 0 facem la loc.
Aceasta este a doua incarnare a sobei ~i
a fost construita «ca la carte».
Am avut ceva probleme de tiraj invers
in timpul furtunilor tipice de toamna in pri-
mul an. Soba fumega din greu ~i ne tacea sa
ne simtim ca ~i anesteziati. Prima solutie pe
care am incercat-o a fost Vacu-Stack (dispo-
nibilla articolele pentru co~uri de fum, inclu-
siv online). Este o palarie anti-vant pentru
co~ul de fum care creeaza o depresiune cand
vantul sufla prin ea, astfel incat tirajulla co~
devine mai bun atunci cand bate vantul, in
loc sa permita gazelor sa fie suflate inapoi in
casa. Functioneaza grozav, insa la un pret de
peste 150 $.
..
(I)
·.c..
Etil
;::s
:::::::
Produs din comert:
dispunerea deflectoarelor creeaza fenomenul
de aspiratie cand vantul sufla prin dispozitiv.
Acesta este dispozitivul pe care il folo-
sim acum, insa planuim sa folosim ,vechea
metoda" de a face lucrurile, adica trei racor-
duri in T pentru burlane, imbinate astfel in-
cat vantul care intra in T sa iasa pe partea
cealalta in loc sa coteasca de doua ori ~i sa

coboare pe co~ in casa noastra. Am optat
pentru Vacu-Stack ~i am observat imediat
cum problema noastra s-a rezolvat. Dupa ce
am racut ~i celelalte modificari mentionate,
nu am mai avut aceasta problema, de~i este
prea devreme sa spunem daca am scapat de
ea pentru totdeauna.
..
<U
·.c.
~
tl)
:::s
::::::;
Solutia proprie;
trei T-uri ~; un racord zmpiedica
vantul sa sufle zn josul co~ului.
Cand am reconstruit soba am izolat-o,
dedesubt ~i in jurul tubului, cu perlit imprej-
muit cu caramida. Cu toate acestea, atunci
cand am gandit gaurile In izolatie am uitat
sa las loc pentru un cenu~ar, pe care a trebuit
sa il construiesc in interiorul primei noastre
sobe. Acum regret, pentru ca imi placea co-
moditatea cenu~arului de la fundul tunelului
de ardere. La sugestia racuta de Jenn, am ln-
ceput sa folosim un aspirator ca sa curatam
tunelul de ardere, treaba care functioneaza
uimitor de bine. intotdeauna mi se pare ca
soba arde eel mai bine la primele cinci focuri
dupa ce am curatat-o.
Poate ca modificarile cele mai semnifi-
cative au fost adaugarea izolatiei pentru tu-
bul de alimentare ~i modificarea dimensiu-
nilor. La prima noastra soba, doar lateralele
tunelului de ardere orizontal fusesera izola-
te, pentru ca nu fusese planificat In interiorul de mici, de s-8 em pe orice directie. Cu mai
sobei.
lncalzitoare cu masa termica
Am modificat dimensiunile mai ales
pentru ca am folosit altfel de caramizi de-
cat pentru prima soba. in soba originala,
am observat ca prima ~i a doua carami-
da de deasupra tunelului de ardere se tot
spargeau ~i a trebuit sa le lnlocuiesc de trei
ori In prima noastra iarna. in cea de-a doua
soba, am lnlocuit caramizile de pavaj refo-
losite, din care construisem initial tunelul
de ardere, cu caramida refractara, ~i astfel
dimensiunile s-au modificat putin. intre-
gul J masura 18 x 18 em In prima soba, ~i
18 em latime pe 15 em lnaltime In a doua .
Cea noua se lnfierbanta mai repede, iar
tubul In forma de J ramane fierbinte mult
mai mult timp dupa ce se stinge focul, ceea
ce face ca urmatoarea aprindere sa decur-
ga tara efort. Totu~i, nu am date cantitative
despre diferentele dintre cele doua.
Bancheta este construita din zidarie cu
mortar de argila ~i nisip. Am folosit urba-
nit, resturi de caramida, piatra de gresie din
parau ~i resturile de calcar ce se gasesc din
abundenta pe aici, pe care le-arn cladit In ju-
rul unui tub flexibil din otel cu diametrul de
20 em pe care mi 1-a donat un prieten sobar,
specializat In sobe de zid.
in ce prive~te imbunatatirea proiectu-
lui, dupa ce am construit o parte din ban-
cheta mi-am dat seama ca a~ putea probabil
sa lmbunatatesc capacitatea de acumulare a
caldurii prin construirea unui canal deschis
lntre zidaria banchetei ~i fundatia zidului ex-
terior, respectiv peretele de cob exterior. Se
pare ca astfel s-ar lncetini pierderea de cal-
dura catre zidul exterior ~i ar cre~te cantita-
tea de caldura absorbita In masa pardoselii ~i
cedata In lncapere.
imi place sa tai lemnele in bucati destul
multe bucati mai mici am avut focuri mai in-
93
Ianto Evans, Leslie Jackson

tense, decat cu cateva bucati mari. Unii pot

considera ca aceasta taiere excesiva este un
dezavantaj. Pentru mine, despicarea lem-
nelor este ca ~i lovirea mingilor de golf sau
ca oricare alta activitate fizica in care este
implicata concentrarea. Atunci cand des-
pici lemnele, iti poti da seama imediat cand
iti pierzi concentrarea. Anul trecut am ars
un stanjen de lemne, asta fiind inainte de a
etan~a ferestrele, u~ile ~i tavanul, ~i a fost o
iarna moderat de rece, dupa standardele lo-
cale. Imi imaginez ca vom folosi cam aceea~i
cantitate sau mai putin ca sa ne incalzim cei
18m rotunzi anul acesta.
La fel cum se intampla cu orice fel de
foe, este posibil sa ramai hipnotizat; uneori
rna surprind stand ghemuit in fata vetrei,
privind pierdut in ea, ascultand toate trosne-
tele ~i pocniturile unui foe fierbinte ~i vuietul
gazelor care se involbureaza."
CHRISTOPHER REINHART

Chris a~eaza fundatia pentru saba.

Tuneful de ardere din caramida stii pe
un pat de perlit. Se observa cum Chris
construie~te primul strat de izolatie ~i
caramizi sub nivelul pardaselii. Puteti
vedea saba terminatii Ia p. 89.

Fotografiile de pe aceasta pagina,

de Christopher Reinhart.

94
 lncalzitoare cu masa termica

Cand bate vantul ~i vremea este mai

Bernhard Masterson rece, cu temperaturi cuprinse intre -6 ~i -1° C,
,,Acum patru ani am decis, 1mpreuna cu parte- casa noastra pierde cam trei grade pe zi. Asta
nera mea Le, sa ne 1mbarcam intr-o calatorie inseamna ca timpul in care facem foe seara
spre o legatura mai buna cu lumea naturala: nu compenseaza pierderea de caldura. Deci
anotimpurile, gradinaritul ~i reducerea ne- intr-un inteiVal de 24 de ore putem pierde o
cesarului de bani. De cand a inceput acel vis, jumatate de grad. Acest lucru nu ne deranjeaza
ne-am construit o casuta confortabila de 42 pentru ca, chiar ~i pana la sfar~itul saptamanii,
m 2 , in constructie hibrida din baloti de paie ~i in casa inca sunt 12° c pe cand ajungem acasa
cob, langa Portland, Oregon. Ne incalzim de la ~i 15° C pana mergem la culcare, iar banche-
soare ~i cu o minunata soba-racheta. ta este mereu locul cald in care sa iti petreci
Aceasta este prima noastra iarna pe care timpul. Mai este ~i sentimentul inexplicabil ca
o petrecem in casa terminata ~i functionala ~i mica noastra casa de pamant este mai calda
suntem incantati ca visele noastre au devenit decat o casa conventionala, la orice tempera-
realitate. Nu ne mai intoarcem seara acasa tura. Timpul in care arde focul in zilele lucra-
intr-o casa rece ca sa apasam un buton sa por- toare este limitat pentru ca, spre deosebire de
nim cazanul, ci venim acasa la o casa care este o soba traditionala, noi stingem complet soba
inca confortabila ~i facem focul in soba-rache- ~i inchidem ~uberul inainte de a ne culca. Ast-
ta. Suntem mult mai con~tienti de schimbarea fel pastram caldura din bancheta, oprind-o sa
anotimpurilor pentru ca suntem mai implicati fie 1mpinsa prin co~ afara din casa de caldura
in incalzirea casei noastre. La :fiecare cateva zile acumulata in conducta de caldura ascendenta.
avem ocazia sa apreciem vremea cand i~im Cand am proiectat soba am ales sa am-
dupa lemnele de foe. "Incerc de :fiecare data sa plasam mai jos capatul butoiului, ca sa pu-
stau un moment, doar ca sa 1mi deschis simtu- tem pune pe ella incalzit lighene cu apa. Fo-
rile ~i sa absorb experienta de a rna afla afara. losim cei nl de apa pe care ii incalzim zilnic
in zilele lucratoare ajungem seara aca- pe soba pentru vase ~i pentru completarea
sa ~i, pe cand terminam cu baia, bancheta ra- apei pentru baie.
chetei este incalzita pentru cititul inainte de Faptul ca am folosit un butoi de 208 I cu
"
culcare. In zilele de sfar~it de saptamana, ne capac deta~bil, care se :fixeaza cu cleme, ne-a
transformam de-a dreptul in pisici ~i cautam permis sa inzidim butoiul in peretele dintre ca-
cat mai multe modalitati posibile ca sa ne pe- mera de zi ~i baie, avand in continuare acces
trecem timpul pe bancheta. pentru curatarea conductei de caldura ascen-
Sobele-racheta sunt renumite pentru denta. Caldura radiata in ambele spatii este
randamentul lor; noi cu siguranta suntem minunata. Am descoperit, to~i, cateva deza-
multumiti de randamentul sobei noastre. in vantaje ale capacului cu cleme. Unul este fap-
zilele tara soare soba functioneaza doua-trei tul ca gaurile pentru dopuri ~i inelele formate
ore seara, arzand cam o galeata de 19 I pli- in capac limiteaza spatiul pe care il putem folo-
na cu lemne. Pentru temperaturile obi~nuite si pentru vasele in care incalzim apa. AI doilea
de iarna de 1-1o° C, putem mentine astfel in se manifesta atunci cand incingem soba foarte
casa o temperatura confortabila cuprinsa in- tare ~i capacul se dilata ~i se bombeaza brusc,
tre 15 ~i 18° C. ceea ce este alarmant atunci cand este plin cu

95
Ian to Evans, Leslie Jackson

lighene ;;i castroane. Poate ca anul viitor voi rea capacului ;;i a gaurilor pentru dopuri am
incerca sa confectionez un capac nou din tabla scos garniturile de cauciuc ;;i le-arn inlocuit
de otel mai groasa, ca sa remediez aceste im- cu ,funie" din folie de aluminiu. Aceasta so-
perfectiuni. lutie a functionat bine, aluminiul nu s-a de-
in continuare cred ca un capac demon- gradat deloc in primul an de functionare a
tabil este per total un avantaj. Pentru etan;;a- sobei noastre.

Cand vantul suflii dinspre VANT PREDOMINANT

nord, zonele de presiune
se inverseazii. $i In aceastii DINSUD ~«~-------
situatie, CO$Ul de fum
se aflii zn zona de
• v
preszune neutra.

ZONA DE 4fMli
ZONA DE
PRESIUNE uc:__t;:~~ 0. PRESIUNE RIDICATA
scAzuTA
ZONA DE MEDIE PRESIUNE
ALIMENTARE CU AER PROASPAT

Prin amplasarea CO$ului de fum $i a prizei de aer proaspiit pe aceea$i laturii a casei,
diferentele dintre presiunea interioarii $i presiunea exterioarii datorate vantului sunt
echilibrate. Astfel se reduce presiunea /
pe care trebuie sii o lnvingii
pompa de ciildurii (tubul ]), AERUL
ca sii lmpingii gazele de ardere
PROASPAT,
afarii din casii. Aria sectiunii
transversale a tuburilor din PVC
INCALZIT, INTRA
cu diametrul de 10 em se ININcAPERE
potrive$te cu cea a tubului
de alimentare
a sobei.
AERUL SE INcALZE~TE IN CONTINUARE
TREcAND PE LANGA BURLANUL DE IE~IRE,
I
I
I
'
I I
INTR-0 CAMERA ETAN~ATA
AERRECE
I
I 'II
I
~I PROASPAT
w
I
I
:~ •
ZIDUL DE COB CALD INcALZE~TE AERUL
I • DIN TUBURI CREAND UN TIRAJ NATURAL
DIN EXTERIOR -..... I
I

_.... ..... - -
...

• •
• -- --- ..
BANCHETA
ACUMULATOR
GURA DE CURATARE DECALDURA

In bancheta noastra sunt instalate doua
tub uri cu diametrul de 15 em pentru asigura-
rea unei suprafete de schimb de caldura mai
mari intre gaze ~i masa termica. Bancheta
noastra are cam 1,80 metri lungime. Cred ca
daca ar :fi fost mai lunga, am :fi putut extrage
mai multa caldura din gazele arse, pentru ca
temperatura la co~ a gazelor care ies din casa
este cuprinsa lntre 76 ~i 121° C.
Adancimea la care se afla canalele de
gaze din bancheta variaza lntre cinci ~i zece
em sub suprafata banchetei, ceea ce, de~i nu
a fost intentionat proiectat a~a, s-a dovedit a
:fi un avantaj. Ne putem muta din zonele mai
:fierbinti spre zonele caldute ale banchetei, In
functie de confortul dorit. Poate ca poqiunea
cu cinci centimetri este cam subtire ~i se poate
ln:fierbanta destul de tare, insa cu siguranta re-
duce timpul de dospire a aluatului pentru pai-
ne cand il Iasam sa creasca pe bancheta.
Prima soba pe care am construit-o se
afla lntr-un atelier expus curentilor de aer.
Cand vantul bate cu putere, lovind peretele
lateral al atelierului pe unde iese co~ul de
fum, are tendinta de tiraj invers. Am desco-
perit ca pot sa rezolv aceasta problema daca
deschid o fereastra de pe aceea~i parte a ate-
lierului ca sa echilibrez presiunea din lncape-
re cu cea de pe latura expusa vantului. Drept
urmare, pentru soba de acasa am amplasat
o priza de aer proaspat pe aceea~i latura pe
care se afla co~ul de fum, pentru egalizarea
presiunii. Aceasta con:figuratie a functionat
bine, ~i am construit un fel de schimbator de
caldura folosind burlanul pentru lncalzirea
aerului rece care intra In casa.
Unul dintre vecinii mei a ras de soba
noastra ciudata ~i de dimensiunile mici ale
baracii pentru lemne, pe vremea candle con-
struiam. Acum, cand vine In vizita, locullui
preferat este bancheta sobei-racheta. ~i ne din caramizi de chirpici patrate ~i dale
lncalzitoare cu masa termica
invidiaza pentru ca ne ajung doua zile ca sa
adunam ~i sa taiem lemnele de foe pentru un
sezon, de vreme ce ne lncalzim casa un apro-
ximativ un stanjen de lemne. Mai putin timp
petrecut taind lemnele inseamna mai mult
timp pe bancheta, ceea ce intotdeauna este
un lucru bun."
BERNHARD MASTERSON
l(iko Denzer
lata notitele lui Kiko Denzer despre aspec-
tele tehnice a trei sobe-racheta cu masa ter-
mica diferite, urmate de o adaptare isteata
pentru un dispozitiv de incalzire a unui ate-
lier mic, bazat pe principiile sobei-racheta.
Proiectul unei sobe-racheta mo-
dulare pentru o cabana mica: ,Mi-am
dorit o soba mica ~i ~oara pentru o cabana
de lemn de 3 x 6, 7 m; ceva care sa pastreze
caldura mai mult decat vechea soba pentru
gatit din fonta turnata ~i care sa nu fie un po-
tential pericol de incendiu la co~, sau sa scape
bucati de carbune ~i cenu~a :fierbinte prin ga-
urile din tinicheaua ruginita care constituia
vechiul focar. Am gasit o cutie grea, de metal,
patrata, de 56 em ~i un butoi pentru zahar
de artar de 48 em, apoi am instalat cutia pe
picioare de otel ~i lemn, deasupra nivelului
pardoselii, ~i am construit o soba de 15 em.
Focarul foarte mic functioneaza foarte bine.
Am lnvelit in cob o treime din partea de jos
a butoiului ~i o portiune scurta din burlan.
Burlanul iese orizontal prin peretele cutiei,
face o lntoarcere de 180° lnspre soba, a poi o
lntoarcere de 90° In sus ~i iese prin acoperi~.
Hornul exista deja, altfel rn-a~ :fi gandit sa
scot co~ul de fum orizontal, prin perete. De
fapt, s-ar putea sa 0 fac".
Canalul de gazejbancheta sunt !acute
97
Ian to Evans, Leslie Jackson
de piatra: ,N-am prea gasit tuburi metali-
ce, iar combinatia ciudata dintre bancheta
;;i planul fundatiei nu lasa spatiu pentru o
tubulatura rotunda in unele locuri. ~a ca
am tacut caramizi din chirpici pe care l-am
folosit ca sa dau forma tunelului de gaze de
sub bancheta. Aveam cateva dale mari de
calcar sau steatit pe care le-arn folosit ca sa
distantez peretii de chirpici de locul pentru
;;ezut (totodata, nu am vrut sa rise sa imi cra-
pe bancheta daca cineva ar sari pe ea prea
tare). Gre;;eli: caramizile de chirpici au fost
aspre ;;i nu le-arn netezit cu tencuiala cand
am construit tunelul (m-am gandit ca o su-
prafata mai mare ar putea imbunatati tran-
sferul caldurii, insa franarea suplimentara
este sesizabila pentru functionarea sobei).
De asemenea ar :fi trebuit sa fac cateva ,placi"
mai subtiri de chirpici ca sa am mai mult loc
pentru construirea intoarcerilor din banche-
ta. ~a cum mi-a ie;;it, o portiune a banchetei
in care intoarcerile au devenit prea stramte a
trebuit sa fie scoasa din circuit ca sa pastrez
un tiraj bun. Am crezut ;;i ca dalele de sus vor
:fi u;;or de scos pentru curatarea sobei, insa a
trebuit sale acopar cu cob ca sa umplu rostu-
rile, ;;i scoaterea lor ar :fi insemnat prea multa
mizerie. Oricum, gurile de curatare din pere-
tele lateral al banchetei au fost ;;i sunt folosi-
toare".
Amestecuri izolante: ,,Am folosit
cateva amestecuri diferite pentru turnarea
componentelor tunelurilor de ardere, inclu-
siv ciment refractar (scump) ;;i piatra pon-
ce, precum ;;i amestec de argila cu rumegu;;
intarit cu ciment Portland (mai ieftin, insa
mai slab). Se pare ca folosind orice agregat
u;;or se obtine un material foarte slab care se
degradeaza mult mai repede decat ;;amota
dura, a;;a ca nu am mai continuat sa expe-
rimentez in aceasta directie. Totu;;i, ameste-
cul de rumegu;; cu argila (tara adaos de ci-
ment Portland) este un izolant bun pentru
conducta ascendenta - tot rumegu;;ul a ars,
ramanand 0 spuma de argila foarte u;;oara.
Spuma este foarte fragila, insa s-a pastrat
bine pana cand am reconstruit soba. Cand
am atins-o, s-a tacut praf. Daca ar :fi nevoie,
probabil ca ar putea :fi tacuta mai rezistenta
folosind argila mai pura (argila refractara) ;;i
poate o barbotina mai densa".
,PICIOARE"
DE METAL
PE GRINZI
DE 5X1o CM,
PENTRU A
PERMITE
CIRCULATIA
AERULUIPE
SUB SOBA.
PARDOSEALA
Alt exemplu de adaptari bazate pe
principiile sobei-racheta: ,,Am tacut un
mic radiator-racheta pentru studioul (ate-
lierul) meu. Proiectul de baza este acela;;i
insa, in loc sa directionez curgerea gazelor
:fierbinti prin spatiul ingust dintre butoiul ra-
diant ;;i conducta de caldura ascendenta izo-
lata, am prelungit co;;ul cu trei tronsoane co-
nectate cu coturi de 180° - un radiator mare
care sa incalzeasca rapid cu o cantitate mica
de combustibil. Partea de ardere are aceea;;i
arie a sectiunii transversale ca ;;i sistemul de
15 em, insa este reglabila, astfel incat pot sa
ard doar cateva bete mici, la foe mic, ;;i sa ob-
tin caldura instantaneu, ceea ce este exact ce
am nevoie in incaperea atelierului. Ma ajuta
in acela;;i timp sa scap de resturile ramase de
la proiectele in lemn".
KIKODENZER
 lncalzitoare cu masa termica

Prima soba cu bancheta din Danemar-

Flemming ca a fost construita din cob, cu un butoi pen-
Abrahams son tru ulei pe post de clopot peste conducta de
caldura ascendenta ~i o tubulatura de gaze
de 5 m lungime incorporata in bancheta.
Dupa ce trece prin bancheta, tubulatura de
gaze se adance~te in pardoseala. Dupa inca
2m, se ridica in mijlocul casei printr-un co~
de fum cu diametrul de 20 em. Am masurat
impreuna cu Ianto temperatura de 1ooo° C
in camera de ardere ~i 32° C in varful co~ului
de fum - diferenta de caldura era pastrata in
interiorul casei.
Un alt proiect pe care l-am tacut a fost
pentru ~colile publice din Copenhaga. Aveau
un laborator comun unde ~colarii invatau
:fizica ~i chimie. Aici li se demonstra cum se
produce industrial energie termica din car-
Flemming Abrahamsson este un arhitect eco- bune, gaz natural ~i electricitate.
logic, constructor antreprenor, me$ter zidar Copii au hotarat foarte repede ca ar
$i me$ter in acoperi$Uri de stuf. Este faimos in
trebui sa demonstreze ~i felul in care lemnul
Scandinavia pentru proiectele sale ecologice de foe este folosit pentru energie. ~adar am
stralucite. Lapp. 87 $i 56 sunt ilustrate exem-
construit o soba-racheta cu bancheta ~i un
ple din lucrarile lui Flemming. cuptor pentru gatit. Din aceste sobe, gazele
,,Am avut placerea in 1997 sa organi- :fierbinti, in loc sa fie pierdute la co~, vor :fi
zam primul atelier de constructii din cob in folosite pentru incalzirea unui balon cu aer
Danemarca. cald.
,..
La atelier participau multi meseria~i In alta sala de clasa am construit o so-
priceputi ~i alti zidari care, in munca lor
,..
de ba-racheta din zidarie care cantare~te 3,5
zi cu zi, construiau sobe din caramida. Intal- tone, ce incalze~te incaperea ~i un radiator
nirea dintre Ianto ~i alti piromani a inspirat pentru incalzirea apei- pentru ca elevii sa in-
imediat o multime de experimente cu focare teleaga de unde provine caldura".
~i cuptoare.
FLEMING ABRAHAMSSON
Nici unul dintre noi, care traim atat
de departe in nordul cu ierni reci, nu a uitat
vreodata aceasta sesiune.
Pornind de la acest atelier, ideile des-
pre cob, cuptoare pentru gatit, sobe cuban-
cheta ~i sobe-racheta s-au raspandit ca focul
in toata Danemarca.

99
Ian to Evans, Leslie Jackson

CANAL DE GAZE IN
DIAMETRUL CASA SCARII, TOATA
CO~ULUI LUCRAREA FACUTA DIN REZERVORUL UNUI
DEFUM=1sCM cARAMIZI ~I MORTAR VECHI BOILERAPA
\ CU DIAMETRUL
I
tt !
'- -
'--------~-----
- - - ~
INTERIOR DE 4oCM
SUPRAFATA NU
\I FOARTE FIERBINTE
!Jr--r- CATEVA FANTE
1 ' r-----'f-o-.CONDUCTA PENTRUA
DECALDURA PERMITE
ASCENDENTA
~----+ IMBRACATA SUPRAFETEI
CU PLACI DE FIERBINTI
/ VERMICULIT
SADEGAJE
r'( , •

m- CALDURA
PRIN
RADIATIE
DIRECTA.

U~A PENTRU CUMTARE •

100

Glosar
Aici veti gasi definitiile noastre pentru unii
din termenii zntalniti zn aceasta carte.
acumulator termic - element constructiv
cu greutate mare, proiectat pentru sto-
carea caldurii pentru perioade indelun-
soba Lorena- sistem de soba pentru ga-
gate.
canal, conducta - teava, de orice forma,
prin care tree gazele sau aerul.
caldura specifica - cantitatea de caldura, squatments - cartiere care se formeaza
proportionala cu apa, pe care ova in-
magazina un material.
cob - material de constructii compozit din stanjen- unitate de masura pentru lemnele
minerale ~i fibre, racut din sol argilos,
• • .._, • • A
ms1p, apa ~~ pme, amestecate rmpreuna
pana ajung la o consistenta coeziva.
conducta de caldura ascendenta - hor-
nul interior care antreneaza gazele ar-
zand/arse in sus, dinspre tunelul de ar- ~emineu Rumford - ~emineu cu foe des-
dere, ~i trage inauntru aerul prin tubul
de alimentare.
co~ de fum - tub vertical prin care trece fu-
mul.
dispozitivul de ardere - toate partile unei
sobe-racheta in care arde focul.
hidrocarbura- orice produs chimic com-
pus numai din hidrogen ~i carbon.
hypocaust - sistem de canale prin care cir-
cula gaze :fierbinti pentru incalzire sub
pardoseala. urbanit - dale de beton spart, provenite
\,1 • \,1
masa term1ca - termen comparatlv pentru
•
descrierea capacitatii totale a unui corp
de a acumula caldura.
partea de acumulare a caldurii- masa
grea, de zidarie, prin care tree gazele
arse, incalzind-o.
lncalzitoare cu masa termica
piroliza - descompunere chimica a com-
bustibilului sub actiunea caldurii, insa
in absenta oxigenului.
tunel de ardere - conducta orizontala care
face legatura intre tubul de alimentare
~i conducta de caldura ascendenta.
tit format dintr-un bloc de nisip-argila
scobit pentru a cuprinde focul ~i oalele
de gatit.
prin instalarea persoanelor care se sta-
bilesc ilegal pe un teren public.
de foe; stiva de 1,20 m Iatime, 1,20 m
.._,
inaltime ~i 2,40 m lungime.
surcele -lemne subtiri, u~or de aprins, fo-
losite pentru aprinderea rapida a focu-
lui.
chis, cu randament mare, construit cu o
geometrie speci:fica.
tub de alimentare - culoar vertical prin
care combustibilul se adance~te pe rna-
sura ce arde, sub actiunea propriei gre-
utati.
tubulatura de gaze - toate canalele din
aval de dispozitivul de ardere.
teava de evacuare- tub prin care gazele
arse ies din cladire sau prin care ies din
soba.
de exemplu din demolarea trotuarelor,
aleilor etc., folosite in constructie.
101