INTRODUCERE ÎN FILOSOFIA MINȚII

Prof. univ. dr. Dumitru Gheorghiu

1
Valoarea filosofiei
Bertrand Russell (1872-1970)
Omul care nu are nici cea mai mică idee despre filosofie trece
prin viață încătușat în prejudecăți și convingeri care s-au
înrădăcinat în mintea sa fără concursul sau acordul gândirii sale
reflexive.
Filosofia ne diminuează sentimentul de certitudine cu privire la
felul în care sunt lucrurile, arătându-ne lucruri familiare într-o
lumină nefamiliară.
Filosofia merită să fie studiată nu de dragul unor răspunsuri
definitive la întrebările sale, ci mai curând de dragul întrebărilor
însele, deoarece aceste întrebări lărgesc concepția noastră
despre ceea ce este posibil și diminuează siguranța dogmatică
ce ne împiedică mintea să speculeze.

2
Cuprins
I. Concepte și metode filosofice
II. Dualismul
III. Fizicalismul reductiv
IV. Semnul mentalului
V. Funcționalismul
VI. Materialismul eliminativist
VII. Aparență și realitate
3
Capitolul I
CONCEPTE ȘI METODE FILOSOFICE

4
1.1 Elemente de teoria relațiilor
O relație este o caracterizare a unui obiect în raport cu cel puțin
un obiect.
Spunând „Vlad este fiul lui Dan” îl caracterizăm pe Vlad prin
intermediul relației … este fiul lui …
Spunând „Bușteni este între Sinaia și Predeal” caracterizăm
orașul Bușteni în raport cu orașele Sinaia și Predeal prin
intermediul relației … este între … și …
Relație diadică: relație care caracterizează un obiect în raport cu
un singur obiect
Relație triadică: relație care caracterizează un obiect în raport cu
două alte obiecte

5
1.1 Elemente de teoria relațiilor
Reflexivitatea. R este o relație reflexivă în
mulțimea M, dacă pentru orice obiect x din M
obiectul x stă în relația R cu sine
În mulțimea numerelor, relația … este egal cu
… este reflexivă: orice număr este egal cu
sine
În mulțimea localităților din România, relația
… este în același județ cu … este reflexivă:
orice localitate este în același județ cu sine
6
1.1. Elemente de teoria relațiilor
R este o relație ireflexivă în mulțimea M, dacă nici un
obiect din M nu stă în relația R cu sine
În mulțimea oamenilor, relația … este mama lui …
este ireflexivă: nici un om nu este propria lui mamă
R este nereflexivă în mulțimea M, dacă nu orice
obiect din M stă în relația R cu sine, dar există cel
puțin un obiect din M care nu stă în relația R cu sine
În mulțimea oamenilor, relația … face bine lui … este
nereflexivă: nu orice om își face bine sieși, dar există
oameni care își fac bine lor înșiși

7
1.1. Elemente de teoria relațiilor
Simetria. R este o relație simetrică în mulțimea M, dacă pentru oricare
două obiecte x și y din M, dacă x stă în relația R cu y, atunci y stă în
relația R cu x
În mulțimea oamenilor, relația … este frate cu … este simetrică: dacă x
este frate cu y, atunci y este frate cu x
R este asimetrică în mulțimea M, dacă oricare ar fi obiectele x și y din
M, dacă x stă în relația R cu y, atunci y nu stă în relația R cu y. În
mulțimea oamenilor, relația … este mama lui … este asimetrică
R este nesimetrică în mulțimea M, dacă R nu este simetrică, dar există
cel puțin două obiecte x și y din M, astfel că, dacă x stă în relația R cu
y, atunci y stă în relația R cu x
În mulțimea oamenilor, relația … iubește pe … este nesimetrică: dacă x
iubește pe y, atunci se poate ca y să iubească pe x sau se poate ca y
să nu iubească pe x

8
1.1 Elemente de teoria relațiilor
Tranzitivitatea. R este o relație tranzitivă în mulțimea M, dacă pentru oricare trei
obiecte x, y și z din M, dacă x stă în relația R cu y şi y stă în relaţia R cu z,
atunci x stă în relaţia R cu z. Într-un arbore genealogic, relația … este strămoș
al lui ... este tranzitivă: dacă x este strămoș al lui y și y este strămoș al lui z,
atunci x este strămoș al lui z
R este intranzitivă în mulțimea M, dacă pentru oricare trei obiecte x, y și z din
M, dacă x stă în relația R cu y şi y stă în relaţia R cu z, atunci x nu stă în relaţia
R cu z. Într-un arbore genealogic, relația … este descendent direct din … este
intranzitivă: dacă x este descendent direct din y și y este descendent direct din
z, atunci x nu este descendent direct din z
R este netranzitivă în mulțimea M, dacă R nu este tranzitivă, dar există cel puțin
trei obiecte x, y și z din M, astfel că, dacă x stă în relația R cu y şi y stă în
relaţia R cu z, atunci x stă în relaţia R cu z. Relația … este prieten cu … este
netranzitivă: dacă x este prieten cu y și y este prieten cu z, atunci se poate ca x
să fie prieten cu z sau se poate ca x să nu fie prieten cu z

9
1.2 Condiții și cauze
O condiție este o stare de lucruri (un fenomen, un eveniment etc.) la care
se face referire prin relația pe care o are cu o altă stare de lucruri, pe care
o implică sau de care este implicată
x este o condiție suficientă pentru y, dacă nu se poate să aibă loc x și să nu
aibă loc y sau, altfel spus, dacă ori de câte ori x este prezentă, y este
prezentă
O umiditate relativă a aerului de 100% este o condiție suficientă pentru
ploaie: nu se poate ca umiditatea relativă a aerului să atingă 100% și să nu
plouă
x este o condiție necesară pentru y, dacă y nu poate să aibă loc fără să
aibă loc x sau, altfel spus, dacă ori de câte ori y este prezentă, x este
prezentă
A avea combustibil este o condiție necesară pentru funcționarea unui
automobil clasic: un automobil clasic nu poate să funcționeze fără a avea
combustibil

10
1.2 Condiții și cauze
Termenul cauză desemnează orice fenomen (eveniment, fapt
etc.) care produce (provoacă, generează) un alt fenomen
Date fiind două fenomene x și y, dacă x este cauza lui y, atunci
se spune că y este efectul lui y, precum și că x și y stau în
relația de cauzalitate
În cel mai tare sens al termenului, „cauză” desemnează o
condiție cauzală necesară și suficientă pentru un fenomen

cauză

efect

11
1.2 Condiții și cauze
În mod obișnuit, se consideră că relația de
cauzalitate are următoarele proprietăți:
Ireflexivitatea: Nici un fenomen nu este propria sa
cauză
Asimetria: Dacă un fenomen x este cauză a unui
fenomen y, atunci y nu este cauza lui x
Tranzitivitatea: Dacă un fenomen x este cauză a
unui fenomen y și y este cauză a unui fenomen z,
atunci se poate spune că x este cauză pentru z. Într-
un astfel de caz, se spune că x, y și z alcătuiesc un
lanț cauzal

12
1.3 Identitatea
Identitatea este o relație exprimată prin propoziții de
forma „obiectul x este identic cu obiectul y”
Două obiecte sunt identice calitativ, dacă au aceleași
proprietăți sau, altfel spus, dacă fiecare dintre ele
este o „copie” exactă a celuilalt, rămânând totuși
două obiecte
Două bile de biliard pot fi, în principiu, calitativ
identice (prezentate separat, nu pot fi distinse una de
cealaltă), dar ele nu sunt numeric identice sau, altfel
spus, sunt numeric diferite, căci sunt două bile, nu
una
13
1.3 Identitatea
A spune că x este numeric identic cu y înseamnă
a spune că x și y sunt unul și același obiect, nu
două
Luceafărul de Seară este numeric identic cu
Luceafărul de Dimineață
Legea lui Leibniz: Dacă x este numeric identic cu
y, atunci x și y au exact aceleași proprietăți
Corolar: Dacă x are cel puțin o proprietate pe
care y nu o are, atunci x și y nu sunt numeric
identice
14
Analiza logică a conceptelor
O analiză logică a unui concept C este o încercare de a defini
precis ce este C.
În mod necesar, un obiect x este C dacă și numai dacă x este
D, unde D este setul de trăsături caracteristice pentru C și
numai pentru C dat de analiză
O analiză logică corectă a unui concept C presupune
următoarele:

1. Dacă x este C, atunci x este D

2. Dacă x este D, atunci x este C
3. 1 și 2 sunt necesare: x nu poate fi C și să nu fie D și x
nu poate fi D și să nu fie C

15
Analiza logică a conceptelor
(A1) În mod necesar, x este mamă dacă și numai dacă x este
femeie și x a născut cel puțin un copil.

Dacă această analiză este corectă, atunci:

1. Dacă x este mamă, atunci x este femeie și a născut cel

puțin un copil
2. Dacă x este femeie și a născut cel puțin un copil, atunci
x este mamă
3. Cineva nu poate fi mamă și să nu fie femeie care a
născut cel puțin un copil și cineva nu poate fi femeie care a
născut cel puțin un copil și să nu fie mamă

16
Analiza logică a conceptelor
Un contraexemplu la o analiză logică a unui
concept C este un caz posibil în care un obiect x
poate fi C fără să fie D sau poate fi D fără să fie C
Contraexemplu la (A1): Ana este mama lui Dan,
dar Ana l-a adoptat pe Dan și nu a născut niciodată
Dat fiind că acest caz este posibil, cineva poate să
fie o mamă și să nu fie o femeie care născut cel
puțin un copil, astfel că analiza A1 nu este corectă

17
Analiza logică a conceptelor
Un apărător al unei analize are la dispoziție, în principal, două
modalități de a răspunde la un contraexemplu:

1. Modificarea analizei prin adăugarea unui element la dreapta lui

„dacă și numai dacă”:
(A2) În mod necesar, x este mamă dacă și numai dacă x este
femeie și x a născut sau a adoptat cel puțin un copil.

2. Modificarea analizei prin adăugarea unui element la stânga lui

„dacă și numai dacă”:

(A3) În mod necesar, x este mamă biologică dacă și numai dacă

x este femeie și x a născut cel puțin un copil

18
Analiza și evaluarea argumentelor
Un argument este o mulțime de enunțuri în care
despre unul dintre ele, numit „concluzie”, se pretinde
că decurge din celelalte enunțuri, numite „premise”.
„Dacă dorești să ai rezultate bune la examene,
trebuie să înveți. Tu dorești să ai rezultate bune la
examene. Deci trebuie să înveți.”
Indicatori de concluzie: „deci”, „prin urmare”,
„așadar”, „rezultă că” etc.
Indicatori de premisă: „deoarece”, „întrucât”,
„fiindcă”, „pentru că” etc.

19
Analiza și evaluarea argumentelor
Argumente eliptice: Argumente din care lipsește cel
puțin o premisă sau chiar concluzia.
„Acest medicament este un antiacid, deci reduce
aciditatea gastrică.”
”Toți bărbații căsătoriți care lipsesc prea mult de
acasă sunt înșelați de soții și tu lipsești prea mult de
acasă.”
Atunci când adăugăm o componentă subînțeleasă,
trebuie să avem grijă ca aceasta să exprime cât mai
exact intențiile argumentatorului.

20
Analiza și evaluarea argumentelor
Atunci când analizăm și evaluăm argumente este util
să le prezentăm într-un format standard:
Listăm mai întâi premisele și apoi concluzia,
precedată de un indicator de concluzie.
Etichetăm componentele argumentului.
(1) Toate insectele sunt hexapode.
(2) Păianjenii nu sunt hexapode.
(3) Prin urmare, păianjenii nu sunt insecte.

21
Analiza și evaluarea argumentelor
„În gândirea vizuală devine conștient, în general, numai
materialul concret al ideii, iar relațiile, specifice ideilor, nu pot
dobândi o expresie vizuală. Prin urmare, imaginile constituie un
mijloc cât se poate de imperfect pentru a conștientiza
gândirea.”
Sigmund Freud, Eul și sinele, 1923
(1) În gândirea vizuală devine conștient, în general, numai
materialul concret al ideii.
(2) Relațiile, specifice ideilor, nu pot dobândi o expresie
vizuală.
(3) Prin urmare, imaginile constituie un mijloc cât se poate
de imperfect pentru a conștientiza gândirea.

22
Analiza și evaluarea argumentelor
„Aritmetica, geometria și altele de acest soi închid în sânul lor
ceva sigur și temeinic, căci, fie că sunt treaz, fie că dorm, doi și
trei adunate fac cinci, iar pătratul nu are mai multe laturi decât
patru.”
René Descartes, Meditații despre filosofia primă, 1641

(1) Fie că sunt treaz, fie că dorm, doi și trei adunate fac
cinci, iar pătratul nu are mai multe laturi decât patru.
(2) Prin urmare, aritmetica, geometria și altele de acest
soi închid în sânul lor ceva sigur și temeinic.

23
Analiza și evaluarea argumentelor
„Vlad este fratele lui Dan, prin urmare
Vlad este unchiul lui Ion, întrucât Dan
este tatăl lui Ion.”
(1) Vlad este fratele lui Dan.
(2) Dan este tatăl lui Ion.
(3) Prin urmare, Vlad este unchiul
lui Ion.

24
Analiza și evaluarea argumentelor
„Libertatea presei este una dintre cele mai importante libertăți
garantate de ordinea noastră constituțională. Fără această
libertate, celelalte libertăți ar fi imediat amenințate. În plus,
libertatea presei este o sursă pentru alte libertăți.”

(1) Fără libertatea presei, celelalte libertăți ar fi imediat

amenințate.
(2) Libertatea presei este o sursă pentru alte libertăți.
(3) Prin urmare, libertatea presei este una dintre cele mai
importante libertăți garantate de ordinea noastră
constituțională.

25
Analiza și evaluarea argumentelor
Argument deductiv: argument în care despre
concluzie se pretinde că decurge în mod
necesar din premise
Argument nedeductiv: argument în care
despre concluzie se pretinde că decurge doar
în mod probabil din premise
„Luminile din casă erau stinse, iar în fața
casei nu era nici o mașină, așa încât am tras
concluzia că nu era nimeni acasă.”
26
Analiza și evaluarea argumentelor
Argument valid: argument deductiv în care, dacă
premisele sunt adevărate, concluzia este cu
necesitate adevărată (nu poate fi falsă)
Într-un argument valid este logic imposibil ca toate
premisele să fie adevărate și concluzia să fie falsă
„Vlad este fratele lui Dan și Dan este tatăl lui Ion,
prin urmare Vlad este unchiul lui Ion.”
Într-un argument nevalid este logic posibil ca
premisele să fie adevărate și concluzia să fie falsă
„Monica este prietenă cu Ana și Ana este prietenă cu
Ioana. Prin urmare, Monica este prietenă cu Ioana.”
27
Analiza și evaluarea argumentelor
Un contraexemplu invalidant la un argument
deductiv este o situație logic posibilă în care
toate premisele sunt adevărate și concluzia
este falsă
„Monica este fiica lui Popescu. Prin urmare,
Popescu este tatăl Monicăi.”
Putem defini un argument valid ca fiind un
argument pentru care nu există nici un
contraexemplu invalidant
28
Analiza și evaluarea argumentelor
Premisele și concluzia unui argument
nevalid pot fi în fapt adevărate
„Ziua de 1 ianuarie cade întotdeauna
într-o luni. Prin urmare, a doua zi după
1 ianuarie este întotdeauna marți.„
Premisele și concluzia unui argument
valid pot fi în fapt false

29
Analiza și evaluarea argumentelor
Modus ponens:
Dacă p, atunci q. p. Prin urmare, q.
„Dacă a plouat, atunci strada este udă. A plouat. Prin urmare,
strada este udă.”
Modus tollens:
Dacă p, atunci q. Nu q. Prin urmare nu p.
„Dacă ai învățat, atunci problemele sunt ușor de rezolvat.
Problemele nu sunt ușor de rezolvat. Prin urmare, nu ai învățat.”
Silogismul disjunctiv:
p sau q. Nu p. Prin urmare q.
„Rezervorul de benzină este gol sau bateria este descărcată.
Bateria nu este descărcată. Prin urmare, rezervorul este gol.

30
Analiza și evaluarea argumentelor
Un argument concludent este un argument deductiv
valid cu premise adevărate
Un argument neconcludent este nevalid sau are cel
puțin o premisă falsă sau ambele
„Ziua de 1 ianuarie cade întotdeauna într-o luni. Prin
urmare, a doua zi după 1 ianuarie este întotdeauna
marți.„ este valid, dar neconcludent
Prin definiție, orice argument concludent are
concluzia adevărată

31
Analiza și evaluarea argumentelor
Dacă examinăm un argument deductiv al unui filosof și nu
suntem de acord cu concluzia acelui argument, suntem angajați
la pretenția că acel argument este neconcludent: concluzia
argumentului nu decurge în mod necesar din premise sau cel
puțin una dintre premisele argumentului este falsă
Dacă găsim că un argument este valid și nu suntem de acord cu
concluzia argumentului (probabil, deoarece vine în conflict cu
ceea ce noi credem despre lume), știm că trebuie să
respingem una dintre premisele argumentului
„Dacă toate evenimentele sunt cauzate, atunci noi nu suntem
liberi. Toate evenimentele sunt cauzate. Prin urmare, noi nu
suntem liberi.”

32
Analiza și evaluarea argumentelor
Un argument deductiv este convingător, dacă, pe baza
premiselor sale, poate să determine pe cineva să accepte în
mod rațional adevărul unui enunț sau poate conduce pe cineva
la aflarea unui adevăr
Condiția #1: Pentru a fi convingător, un argument deductiv
trebuie să fie valid
„Anul 2014 are 365 de zile. Anul 2014 este bisect. Prin urmare,
toate planetele din constelația Orion sunt lipsite de viață.”
Condiția #2: Pentru ca un argument valid să fie convingător,
trebuie ca premisele sale să poată fi împreună adevărate și, în
plus, să fie împreună adevărate = trebuie ca argumentul să fie
concludent

33
Analiza și evaluarea argumentelor
„Municipiul București este capitala României.
Prin urmare, toate pisicile sunt pisici.”
Premisele unui argument sunt relevante
pentru concluzie sau un argument este
relevant, dacă între premise și concluzie
există o legătură de conținut
Condiția #3: Pentru ca un argument
concludent să fie convingător, argumentul
trebuie să fie relevant
34
Analiza și evaluarea argumentelor
„Municipiul București este capitala României. Prin urmare,
municipiul București este capitala României.”
Argument circular: argument în care cel puțin o premisă nu
poate fi acceptată ca adevărată independent de concluzie
Condiția #4: Pentru ca un argument concludent și relevant să
fie convingător, trebuie ca premisele argumentului să poată fi
acceptate independent de concluzie
Un argument deductiv este convingător, dacă este valid, are
premise adevărate (este concludent), este relevant, iar
premisele sale pot fi acceptate ca adevărate independent de
concluzie

35
Argumente nedeductive
Argument nedeductiv: argument în care
despre concluzie se pretinde că decurge
doar în mod probabil din premise
„Luminile din casă erau stinse, iar în
fața casei nu era nici o mașină, așa
încât am tras concluzia că nu era nimeni
acasă.”

36
Argumente nedeductive
„Dan a cumpărat un bilet la Loto 6 din 49 din cele 750.000 de
bilete puse în vânzare. Prin urmare, Dan va câștiga un premiu la
extragerea de astăzi.”
„Dan a cumpărat un bilet la Loto 6 din 49 din cele 750.000 de
bilete puse în vânzare. Prin urmare, Dan nu va câștiga un
premiu la extragerea de astăzi.”
Argument tare: argument nedeductiv în care, dacă premisele
sunt adevărate, atunci concluzia este cu mare probabilitate
adevărată
Argument slab: argument nedeductiv în care, dacă premisele
sunt adevărate, atunci concluzia nu este cu mare probabilitate
adevărată (este cu mare probabilitate falsă)

37
Argumentul prin analogie
În sens larg, prin „analogie” se înțelege caracterizarea unui
obiect prin indicarea unor similitudini dintre acel obiect și un
obiect mai bine cunoscut sau măcar mai familiar
„Ca și Pământul, satelitul Europa al planetei Jupiter are o
atmosferă care conține oxigen.”
„Universul este un sistem complex cu o anumită organizare, ca
și un ceas.”
Argument prin analogie: argument nedeductiv în care se trage
concluzia că un obiect are o proprietate neobservată, deoarece
seamănă cu un alt obiect la care s-a constatat prezența acelei
proprietăți

38
Argumentul prin analogie
Structura tipică a unui argument prin analogie:

(1) Obiectele x și y sunt similare, având în comun

proprietățile P1, …, Pn.
(2) Obiectul x are în plus proprietatea Q.
(3) Prin urmare, probabil că și obiectul y are proprietatea
Q.
Q este proprietatea transferabilă de la x la y, pe baza
asemănării dintre x și y, dată de proprietățile comune P1, …, Pn.
„Ca și Pământul, satelitul Europa al planetei Jupiter are o
atmosferă care conține oxigen. Prin urmare, probabil că pe
Europa există unele forme de viață.”

39
Argumentul prin analogie
„Vlad are 1,80 m înălțime, părul șaten, ochii căprui și este timid.
Dan are 1,80 m înălțime, părul șaten, ochii căprui. Prin urmare,
probabil că și Dan este timid.”
Întrucât proprietățile pe care le au în comun Vlad și Dan sunt
irelevante pentru timiditate, acest argument prin analogie este
slab
„Dacă un copil primește o jucărie nouă, va dori să se joace cu
ea. Prin urmare, probabil că dacă polițiștii vor fi dotați cu un nou
tip de armă, vor dori să îl folosească.”
Întrucât asemănarea dintre relația copil-jucărie nouă și relația
polițist-nou tip de armă este superficială, acest argument prin
analogie este slab

40