Sunteți pe pagina 1din 26

FUNDAMENTELE

PSIHOLOGIEI I
Prof.dr. Mihai Aniței
PSIHOLOGIA CA ŞTIINŢĂ
Fenomenele psihice şi obiectul psihologiei
 Întrebări legate de domeniul psihologiei:

• care este obiectul psihologiei?


• cum se caracterizează fenomenele psihice?
• care sunt ramurile psihologiei?
• care este relaţia psihologiei cu alte ştiinţe?
Ce este psihicul?
Psihicul se definește ca modalitate superioară a vieții de relație (Paul
Popescu Neveanu)
Este o relație de tip informațional între subiect și mediu.
Este o sinteză dintre determinările de tip genetic, ereditar, mediu și
educațional
Ce este Psihologia?
Obiect, metode, finalitate
• Cei mai multi autori au definit psihologia pornind de la etimologia
cuvantului. Cum cuvantul “psihologie” este compus din doua cuvinte,
“psyche” (psihic) si “logos” (stiinta), s-a afirmat ca “psihologia este
stiinta psihicului”.
• Psihologia studiaza viata mentala si comportamentul cu ajutorul unor
metode specifice in vederea descrierii, explicarii, identificarii unor legi
specifice care sa ne permita predictia si modelarea activitatilor
umane.
• Adevăratul părinte al psihologiei este considerat Johannes Nikolaus
Tetens, care în lucrarea sa Philosophische Versuche über die
menschliche Natur und ihre Entwicklung (1777) (Considerații filozofice
asupra naturii umane și dezvoltării sale) face o descriere amănunțită a
Loughborough University, United Kingdom
funcțiilor și proceselor psihice cu valabilitate până în timpurile
noastre.
• Termenul de “Psihologie”:
• in 1553 este utilizat de Rudolf Goelenius intr-o lucrare morala;
• in 1732 si 1734 apare in lucrarile lui Christian Wolff "Psihologia
empirica" si Psihologia rationalista" scrise in limba latina.
• Repere de ordin istoric:
• Wilhelm Wundt (1879), primul laborator de psihologie experimentală, în Leipzig,
Germania.
• Principalele curente: functionalism, introspecționism, psihanaliza, gestaltism,
behaviorism, cognitivism.
• Psihologia în România: Eduard Gruber (1893, Universitatea din Iași), Constantin
Rădulescu-Motru (1906, Universitatea București), Florian Ștefănescu-Goangă
(1922, Universitatea din Cluj).
• Psihologia interbelică în România,
• Psihologia contemporană în România.
dinamică

Criterii de diferențiere a fenomenelor psihice:


Comportamentul şi experienţa subiectivă ca obiect al psihologiei
 Să facem distincţia între ceea ce este direct observabil şi ceea ce poate
fi doar intuit prin apelul la diverse instrumente ajutătoare.
Principala trăsătură a obiectului psihologiei o reprezintă caracterul
subiectiv al trăirilor şi experienţei individuale.
În funcţie de ramura psihologiei în cadrul căreia ne poziţionăm,
cercetăm aspecte diferite ale vieţii psihice: introspecționismul,
asociaționismul, psihanaliza, behaviorismul, cognitivismul.
• Psihologia a căutat să surprindă ceea ce este universal valabil şi general,
chiar dacă a pornit de la studiul unui caz particular. Ea urmăreşte să
desprindă legităţi şi teorii despre comportamentul şi experienţa
subiectivă a individului.
• Evoluția psihologiei este dominată de câte un curent de gândire la care
aderă întreaga comunitate ştiinţifică, toate activităţile şi investigaţiile
desfăşurându-se în cadrul acestuia.
• Deşi există tendinţa de a absolutiza importanţa unui anumit proces sau
fenomen psihic, nu trebuie neglijate celelalte aspecte ale vieţii psihice,
deoarece doar împreună acestea alcătuiesc un portret psihologic
complet.
Statutul psihologiei ca ştiinţă
Psihologia vieţii cotidiene diferă de cea ştiinţifică prin următoarele puncte:
• un cercetător nu se opreşte la prima explicaţie validă identificată, ci caută să
genereze şi să testeze mai multe ipoteze alternative;
• un cercetător nu este interesat de un caz particular, ci caută reguli şi legităţi
general valabile;
• deşi poate porni de la o observaţie concretă, demersul ştiinţific încearcă să
stabilească legături între fenomene mai generale, între structuri latente şi nu
direct între comportamente;
• concluziile acestui tip de demers au valenţe multiple şi pot fi valorificate ulterior
în nenumărate feluri.
Caracterul ştiinţific al psihologiei derivă din faptul că aceasta îndeplineşte
criteriile necesare şi suficiente pentru a fi plasată în rând cu alte domenii
precum: economia, sociologia, biologia ş.a.:
• existenţa unor reguli în funcţie de care este organizată activitatea de
cercetare; acestea alcătuind metodologia psihologică;
• preocuparea de a generaliza observaţiile empirice prin elaborarea de legi şi
teorii;
• caracterul sistemic al corpului de cunoştinţe care conduce la formarea de
legături între concepte şi teorii, acestea alcătuind un tot coerent şi unitar;
• existenţa unui scop care ghidează demersurile întreprinse în domeniu, şi
anume răspândirea şi creşterea cunoaşterii
Cercetarea psihologică ia forma testării valorii de adevăr a unei
propoziţii numită ipoteză. Aceasta are o serie de însuşiri speciale,
printre care cea mai importantă o reprezintă faptul că, prin construcţia
ei, preconizează o legătură între două fenomene psihice. Din testarea
ipotezelor se naşte corpul de legi şi teorii ale psihologiei.
Ca orice ştiinţă, psihologia îşi propune în primul rând să strângă
informaţiile necesare realizării unor predicţii asupra comportamentului
sau trăirilor individului pornind de la un set de informaţii.
Rolurile şi semnificaţia psihologiei
Psihologia are următoarele sarcini:
a. Să descrie
b. Să explice
Relaţia de cauzalitate are în psihologie un statut aparte. Spre deosebire
de ştiinţele exacte, unde de cele mai multe ori fenomenul A determină
fenomenul B, aici asistăm foarte rar la astfel de situaţii. De cele mai
multe ori relaţiile cauzale sunt mai complexe.
a. Să anticipeze
b. Să modifice
Locul psihologiei în ştiinţele umaniste
• Biologia anatomia, genetica, fiziologia, etologia
biopsihologia sau neuroştiinţele comportamentale
• Medicina legătura dintre medicină şi psihologie este una din cele mai
vechi, fiind constatată încă din Antichitate sub forma relaţiei dintre trup şi
suflet; psihologia clinică, psihiatria, neuroștiințele, psihosomatica,
psihologia medicală, efectul placebo, psihofarmacologia
• Antropologia
Antropologii pornesc, pe de-o parte, de la caracteristici fiziologice şi biologice ale persoanelor şi pe
de-altă parte de la organizarea socială a vieţii omeneşti, propunându-şi să răspundă la întrebări
precum:
• cum s-a format societatea actuală?
• care sunt determinanţii sociali ai comportamentului individual?
• care este natura diferenţelor inter-rasiale dintre oameni?
• care sunt factorii sociali care influenţează evoluţia societăţii?
Paul Ekman (1993), a demonstrat caracterul și specificul cultural al emoţiilor. Cele șase emoţii și
expresii emoționale primare: bucuria, frica, furia, dezgustul, surpriza şi tristeţea.
• Pedagogia psihologia educației, psihologia învățării
• Sociologia psihologia socială, psihosociologia, statut și rol
Domenii profesionale ale psihologiei
• Psihologia clinică
• Psihoterapia, consilierea psihologică
• Psihologia muncii, transporturilor și a serviciilor ( marketing, turism,
sport, management)
• Psihologia resurselor umane
• Psihologia educațională, psihologia vocaționala, consiliere școlară
• Psihologia militară, judiciară, criminalistică
Unde practicăm profesia de psiholog:
• Cabinete individuale, societăți civile profesionale
• Spitale, clinici de stat și private
• Școli, școli speciale, licee, universități
• Transporturi auto, navale, CFR, aeriene
• Guvern, agenții naționale, ministere, primării, societăți pe acțiuni,
regii autonome
• Ministerul de Interne, SRI, SIE, STS
Curiozitati psihologice:
• Efectul subaprecierii:
• Într-un studiu realizat în 1939, mai mulţi orfani de vârste diferite au fost
împărţiţi în două grupe şi le-au fost administrate tipuri diferite de terapie şi
îngrijire. Fiecare grup conţinea atât copii sănătoşi, cât şi copii cu probleme de
vorbire. Primul grup a primit numai încurajări, în vreme ce al doilea a fost
subapreciat. Nu numai că cei cu dificultăţi şi-au păstrat problemele de vorbire,
ci şi ceilalţi au dezvolat afecţiuni pe care nu le aveau înainte. Asta arată că
negativitatea nu numai că nu ajută, dar poate schimba pe cineva în rău.
• Efectul Bystander
• Dacă un grup de oameni este martor la un incident, nu înseamnă
neapărat că intenţionează să ajute şi aşteaptă ca altcineva să facă primul
pas. Acest lucru a fost evidenţiat după moartea lui Kitty Genovese, care a
fost omorâtă pe o stradă din NewYork în timp ce 38 de vecini i-au ascultat
ţipetele timp de jumătate de oră. Niciunul din ei nu a sunat poliţia.
•  Circuitul râsului
• Studiile arată că atunci când oamenii sunt nesiguri, ei fac ce văd la
ceilalţi. Ăsta e motivul datorită căruia funcţionează circuitul râsului. „Este
amuzant? Trebuie să fie dacă râde toată lumea!”
• Cutia Adevărului
•  Într-un studiu psihologic făcut la Universitatea Newcastle din Regatul
Unit, a fost descoperit că oamenii tind să fie mai sinceri când simt că
sunt priviţi, chiar şi de o o fotografie. În camera de odihnă exista
„Cutia Adevărului”. Când cineva lua o cafea, trebuia să plătească o
anumită sumă, însă era totul bazat pe încredere. În unele săptămâni
au fost poze cu flori lângă cutie, în alte săptămâni a fost o poză cu o
pereche de ochi. În timpul săptămânilor cu privirea lângă cutie, suma
strânsă era de trei ori mai mari decât în mod normal.
• ”Superioritatea ochilor”
• În cadrul unui exerciţiu de discriminare, elevii cu ochi albaştri dintr-o
clasă gimnazială au fost separaţi de cei cu ochi căprui-negri. Li s-a spus
că cei cu ochii căprui sunt mai buni decât cei cu ochi albaştri. A durat
doar o zi pentru ca elevii cu ochi căprui (până şi cei mai timizi) să se
comporte superior celorlalţi, iar unii dintre cei cu ochii albaştri au
devenit atât de nesiguri încât au uitat abilităţile pe care le aveau cu o
zi înainte.
• Vocile halucinante diferă de la o cultură la alta
• Vocile halucinante, la fel ca şi cele auzite de schizofrenici, par că difere
de la o cultură la alta. În Statele Unite, vocile tind să fie înfricoşătoare
şi ameninţătoare, în timp ce în India şi Africa, ele sunt inocente şi
jucăuşe.
• Efectul depresiei
• Depresia nu afectează numai mintea, ci şi corpul. Un studiu sugerează
că depresia severă „îmbătrâneşte” celulele şi le predispune unor boli
specifice vârstelor înaintate sau diferitelor tipuri de cancer.
• Nu există diferenţe între îndrăgostiţi şi cei cu tulburare obsesiv –
compulsivă
• Conform teoriei unui grup de chimişti de la Universitatea din Pisa,
câştigători ai premiului Nobel, nu există nicio diferenţă între oamenii
care sunt îndrăgostiţi şi cei care suferă de OCD (tulburare obsesiv –
compulsivă). Chimiştii au studiat 20 de oameni care s-au indrăgostit în
ultimele 6 luni, 20 de cazuri severe de OCD şi 20 de pacienţi normali.
Rezultatele au arătat că înfăţişările biochimice ale pacienţilor, care
spunea dacă sunt îndrăgostiţi sau suferă de OCD, erau identice între
ele, dar nu şi cu cele ale pacienţilor normali.
• Fenomenul de Epuizare psihologică
• După ora 15:00, comportamentul etic dispare! Un studiu a descoperit
că oamenii au şanse de peste 50% să mintă la serviciu în intervalul
15:00-18:00. Este un fenomen conform căruia oamenii şi-au epuizat
capacitatea de a rezista tentaţiilor morale de dimineaţă şi care este
cunoscut drept „Epuizare psihologică”.
• De ce suntem de multe ori indiferenţi faţă de oamenii străzii
• Un studiu efectuat de cercetătorii de la Universitatea Duke şi
Universitatea Princeton poate explica de ce ne este atât de uşor să
trecem pe lângă oamenii străzii. Studiile RMN arată că oamenii care
privesc alţi oameni activează o reţea în creier asociată cunoaşterii
sociale – gânduri, sentimente, empatie etc. Când ne uităm la oameni
care se consideră inferiori (oamenii străzii sau consumatorii de droguri),
acea partea a creierului nu funcţionează. Cu alte cuvinte, nu îi
percepem drept fiinţe umane. Însă partea cea mai înfricoşătoare este
că alte lucruri care pun în funcţiune acea parte a creierului sunt
animalele şi maşinile.

S-ar putea să vă placă și