Ecologie si protectia mediului

SEMINAR nr. 5. Conservarea biodiversitatii

Diversitatea biologica inseamna:

a) Variabilitatea organismelor
b) Viabilitatea organismelor
c) Evolutia organismelor
Conceptul privind biodiversitatea a cunoscut o evoluţie pornind de la intelegerea biodiversitatii ca fiind:
a) numărul total de ecosisteme de pe Terra
b)numărul total de habitate de pe Terra
c) numărul total de specii de pe Terra
Diferitele definiţii şi interpretări ale biodiversitatii au rolul de a:
a) facilita calculul biodiversitatii
b) facilita conservarea biodiversitatii
c) facilita intelegerea cat mai corecta a biodiversitatii
Biodiversitatea este exprimată ierarhic în:
a) 3 planuri
b) 4 planuri
c) 5 planuri
Biodiversitatea genetică se mai numeste şi:
a) Biodiversitate intraspecifică
b) Biodiversitate interspecifică
c) Biodiversitate texonomică
Biodiversitatea speciilor se mai numeste şi:
a) Biodiversitate intraspecifică
b) Biodiversitate ecologica
c) Biodiversitate taxonomică
Cea mai studiată dintre categoriile de diversitate biologică este:
a) Biodiversitatea genetică
b) Biodiversitatea speciilor
c) Biodiversitatea ecologică
Cea mai puţin studiată dintre categoriile de diversitate biologică este:
a) Biodiversitatea genetică
b) Biodiversitatea speciilor
c) Biodiversitatea ecologică
Care din următoarele ţări prezintă megadiversitate:
a) Madagascar
b) Mauritania
c) Maroc
Speciile care au un rol indicator în funcţionarea normală a tipului de ecosistem şi care devin astfel, în acelaşi timp, şi specii de
monitorizat se numesc:
a) Specii cheie
b) Specii ţintă
c) Specii redundante.
La nivel planetar exista următorul număr de categorii mari de biomuri :
a) trei
b) patru
c) cinci.
Biodiversitatea asigură protecţia şi de reglajul întregii noastre ambianţe naturale ori seminaturale, acestă funcţie fiind caracteristică
pentru aprecierea:
a) Valorii de folosinţă a biodiversităţii
b) Valorii ecologice a biodiversităţii
c) Valorii de opţiune viitoare a biodiversităţii
Calculul biodiversităţii cu ajutorul indicatorilor de biodiversitate ne oferă informaţii asupra:
a) Istoricului unei biocenoze /ecosistem

1
 b) Stabilitatăţii unei biocenoze /ecosistem
c) Dinamicii unei biocenoze /ecosistem

Diversitatea speciilor din cadrul unei biocenoze poarta numele de:

a) Alfa-diversitate
b) Beta-diversitate
c) Bogăţia în specii
Indicele de similitudine între biocenoze, util pentru sublinierea diferenţelor dintre două biocenoze, poarta numele de:
a) Alfa-diversitate
b) Beta-diversitate
c) Bogăţia în specii
În condiţii favorabile de mediu, o biocenoză prezintă următoarele caracteristici:
a) un număr mare de specii
b) efective numeroase ale speciilor prezente
c) bioproductii mari ale speciilor prezente
Convenţia privind Diversitatea Biologică a fost semnată la:
a) Conferinţa O.N.U din 1982 de la Stockolm,
b) Conferinţa O.N.U din 1992 de la Rio de Janeiro
c) Conferinţei ONU din 2002 de la Johannesburg
Activitatea de reducerea a presiunilor privind pierderea habitatelor, modificarea utilizării terenurilor este subordonată următorului
obiectiv specific al CDB:
a) Conservarea biodiversităţii,
b) Utilizarea durabilă a biodiversităţii
c) Accesul echitabil la beneficiile şi serviciile generate de biodiversitate
Printre conceptele cheie generate de Convenţia privind Diversitatea Biologică enumerăm:
a) Cooperare internaţională,
b) Conştientizarea publicului
c) Abordarea ecosistemică.
Printre efectele generate de Convenţia privind Diversitatea Biologică enumerăm:
a) Strategii naţionale de conservare a biodiversităţii
b) Dezvoltarea durabilă
c) Dezvoltarea integrata
Primul parc naţional înfiinţat în lume a fost :
a) Parcul Naţional Kruger din Africa de Sud
b) Parcul Naţional Banff din Canada
c) Parcul Naţional Yellowstone din Statele Unite ale Americii
Numărul ariilor protejate prezente la nivel mondial în anul 2007 înregistra peste:
a) 12.000 arii protejate
b) 120.000 arii protejate
c) 1.200.000 arii protejate
Suprafaţa ariilor protejate prezente la nivel mondial în anul 2007 înregistra peste:
a) 5,9 % din suprafaţa cumulată a teritoriilor naţionale
b) 11,3% din suprafaţa cumulată a teritoriilor naţionale
c) 23,4% din suprafaţa cumulată a teritoriilor naţionale
Pentru a ilustra în mod corect rolul ariilor protejate, este recomandat să se folosească termenul de:
a) „reconstrucţie” a naturii sau a biodiversităţii în cadrul ariilor protejate
b) „protecţie” a naturii sau a biodiversităţii în cadrul ariilor protejate
c) „conservare” a naturii sau a biodiversităţii în cadrul ariilor protejate
Conservarea in situ a speciilor şi populaţiilor naturale se poate realiza prin:
a) infiinţarea şi gestionarea de arii protejate
b) infiinţarea şi gestionarea de gradini botanice, zoologice
c) infiinţarea şi gestionarea de bănci de gene
Uniunea Mondială pentru Conservarea Naturii (IUCN) a definit în 2008 un numar de:
a) 6 obiective de management a ariilor protejate
b) 9 obiective de management a ariilor protejate
c) 10 obiective de management a ariilor protejate
Uniunea Mondială pentru Conservarea Naturii (IUCN) a definit în 2008 un numar de:
2
 a) 6 categorii de arii protejate
b) 9 categorii de arii protejate
c) 10 categorii de arii protejate
Ariile protejate administrate în special pentru interes ştiinţifc poartă, conform IUCN, titulatura de:
a) Rezervaţii naturale stricte
b) Zone de sălbăticie
c) Arii cu management activ al habitatului sau speciei
Ariile protejate administrate în special pentru protecţia zonelor naturale sălbatice
poartă, conform IUCN, titulatura de:
a) Rezervaţii naturale stricte
b) Zone de sălbăticie
c) Arii cu management activ al habitatului sau speciei
Ariile protejate gospodărite în special pentru conservare prin măsuri de management active poartă, conform IUCN, titulatura de:
a) Rezervaţii naturale stricte
b) Zone de sălbăticie
c) Arii cu management activ al habitatului sau speciei
Ariile protejate administrate în special pentru protejarea ecosistemelor şi recreere
poartă, conform IUCN, titulatura de:
a) Rezervaţii naturale stricte
b) Zone de sălbăticie
c) Parc naţional
Din punct de vedere biogeografic în UE, ce numara 27 de state, exista un număr total de:
a) 5 regiuni biogeografice
b) 10 regiuni biogeografice
c) 15 regiuni biogeografice
Principalul criteriu pe baza căruia s-au identificat si delimitat cele 21 de ecoregiuni din România este:
a) tipul major de relief si litologia, geologia substratului
b) tipul resurselor de apa
c) tipul vegetatiei potentiale
Ariile protejate din România al căror scop este protecţia şi conservarea unor habitate naturale terestre şi/sau acvatice, cuprinzând
elemente reprezentative de interes ştiinţific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de altă
natură, poartă denumirea de:
a) Rezervaţie ştiinţifică
b) Rezervaţie naturală
c) Rezervaţie Naturală Strictă
Ariile protejate din România al căror scop este protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic,
faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic., poartă denumirea de:
a) Rezervaţie ştiinţifică
b) Rezervaţie naturală
c) Rezervaţie Naturală Strictă
Ariile protejate internaţional, care din punct de vedere ecologic, botanic, zoologic, limnologic, hidrologic, au o importanţa internaţională
pentru păsările acvatice se numesc:
a) Sit-uri Ramsar
b) Rezervaţii ale Biosferei
c) Sit-uri ale Patrimoniului universal natural UNESCO
Ziua Mondială a Zonelor Umede, desemnate conform Convenţiei de la Ramsar, a fost stabilită în data de:
a) 2 februarie
b) 5 iunie
c) 20 martie
Sit-urile Natura 2000 desemnate in conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CCE din 2 aprilie 1979 privind conservarea păsărilor
sălbatice se numesc:
a) Arii Speciale de Conservare (SAC)
b) Arii de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA)
c) Situri de Importanţă Comunitară (SCI)
Sit-urile Natura 2000 desemnate in conformitate cu Directivei 92/43/CCE din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale, a
florei şi faunei sălbatice se numesc:
a) Arii Speciale de Conservare (SAC)
3
 b) Arii de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA)
c) Situri de Importanţă Comunitară (SCI)
Păstrarea nealterată a diversităţii speciilor cultivate se realizează prin
d) Infiinţarea de arii protejate
e) Infiinţarea de bănci de gene
f) Înfiinţarea de rezervatii ale biosferei
Organismele care conţine o combinaţie nouă de material genetic obţinut prin tehnicile biotehnologiilor moderne, tehnici care îi conferă
noi caracteristici, se numesc:
a) Organisme modificate genetic
b) Organisme mutante
c) Organisme hibride
Descoperirea ADN-ului de către James Watson şi Francis Crick a avut loc în anul:
a) 1955
b) 1970
c) 1980
Elaborarea unei metode revoluţionare de manipulare a genelor care permite transferul acestora între unităţi sistematice foarte diferite,
inclusiv între regnuri, de exemplu între regnul vegetal si cel animal a avut loc în anul:
a) 1955
b) 1970
c) 1980
Introducerea în cultură, pe scară largă, a plantelor transgenice (PMG) a avut loc în anul:
a) 1955
b) 1980
c) 1996
În anul 2007, plantele modificate genetic au fost cultivate în ţări de pe 6 continente, numărul de ţări cultivatoarede OMG-uri fiind de:
a) 5
b) 15
c) 23
Principalele 5 ţări cultivatoare de OMG-uri, care în anul 2007 deţineau peste 90% din suprafeţele cultivate cu plante transgenice, au fost:
a) SUA, Argentina, Brazilia, Canada şi Paraguay
b) SUA, Argentina, Brazilia, China şi India
c) SUA, Argentina, Brazilia, Africa de sud şi Uruguay
Procentul culturilor cu OMG raportat la totalul terenurilor agricole la nivel global, în anul 2007, este de:
a) 2,4%
b) 4,5%
c) 7,2%
Plantele modificate genetic care ocupau, în anul 2007, suprafeţele cele mai întinse la nivel mondial, enumerate în ordine descrescătoare
sunt următoarele:
a) Porumb, soia, bumbac, rapiţă
b) Soia, porumb, bumbac, rapiţă
c) Soia, bumbac, soia, rapiţă
În Uniunea Europeană primul produs modificat genetic aprobat pentru comercializare şi plantare a fost:
a) Porumbul
b) Soia
c) Cartoful
În prezent, în Uniunea Europeană culturile transgenice autorizate să fie cultivate pe suprafeţe mari sunt:
a) Porumbul
b) Soia
c) mazarea
Totaliatea măsurilor luate pentru a reduce sau elimina riscurile potenţiale ce pot apărea ca o consecinţă a utilizării organismelor
modificate genetic, care ar putea avea efecte adverse asupra sănătăţii umane şi asupra conservării şi utilizării durabile a diversităţii
biologice, aparţin domeniului numit:
a) Bioinginerie
b) Bionica
c) Biosecuritate
Asigurarea unui nivel adecvat de protecţie pentru siguranţa transferului, manipulării şi utilizării organismelor modificate genetic, este
obiectivul princilal al:
4
 a) Protocolului de la Kyoto
b) Protocolului de la Montreal
c) Protocolului de la Cartagena
În România autoritatea cu responsabilităţi privind introducerea deliberată în mediu şi introducerea pe piaţă a organismelor modificate
genetic este:
a) Comisia pentru Securitate Biologică
b) Garda Naţională de Mediu (G.N.M.)
c) Inspecţia de Stat pentru Controlul Organismelor Modificate Genetic (ISCOMG)
Presiunea asupra unei arii protejate este definită ca:
a) o acţiune/fenomen care a avut efect negativ în ultimii – de obicei 5 ani
b) o acţiune/ fenomen ce va continua sau poate apărea în viitor şi cu potenţial efect negativ în următorii ani
c) o acţiune/ fenomen ce se manifestă în prezent si care se va mai manifesta în viitorul apropiat

Ameninţarea asupra unei arii protejate este definită ca:

a) o acţiune/fenomen care a avut efect negativ în ultimii – de obicei 5 ani
b) o acţiune/ fenomen ce va continua sau poate apărea în viitor şi cu potenţial efect negativ în următorii ani
c) o acţiune/ fenomen ce se manifestă în prezent si care se va mai manifesta în viitorul apropiat
Un management eficient al unei arii protejate presupune utilizarea de resurse:
a) umane,
b) financiare,
c) umane, financiare,informaţionale
Un management eficient al unei arii protejate implică următoarele activitati de management, in următoarea ordine:
a) conducere, planificare, organizare, control
b) organizare, planificare, conducere, control
c) planificare, organizare, conducere, control
Parteneriatele, colaborarea cu diverse instituţii şi organizaţii neguvernamental devine o necesitate pentru:
a) Managementul adaptativ
b) Managementul participativ
c) Managementul integrat
Condiţii în permanentă schimbare, informaţii mereu insuficiente, ecosisteme extrem de complexe şi dinamice şi sistemele umane în continuă
schimbare sunt cauzele care determină adoptarea unui:
a) Managementul adaptativ
b) Managementul participativ
c) Managementul integrat

Care este Conventia internationala care are abrevierea de CDB?

Care este Conventia internationala care are abrevierea de CITES?

Care este Conventia internationala care are abrevierea de Ramsar?

Care este Conventia internationala care a fost semnata la Paris in 1972?

Care este Conventia internationala de la Berna?

Care este Conventia internationala de la Bonn?

Care este Conventia internationala de la Helsinki?