Sunteți pe pagina 1din 5

5.

ANALIZA ECONOMICĂ A MIJLOACELOR FIXE

5.1. Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe


5.2. Calculul şi aprecierea factorilor ce ţin de asigurarea şi utilizarea mijloacelor fixe la
devierea volumului producţiei fabricate (VPF şi VA)

5.1. Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe se efectuează în baza următorilor indicatori:


Randamentul mijloacelor fixe care ne arată acel volum în expresie valorică care se
obţine la fiecare leu de mijloace fixe a activităţii de bază, la fel şi mărimea venitului din vînzări,
valoarea adăugată, profitul pînă la impozitare la 1 leu de mijloace. Creşterea în dinamică se
apreciază pozitiv, dat fiind faptul că se majorează volumul producţiei, venitul din vînzări, valorii
adăugate şi profitului pînă la impozitare la 1 leu de mijloace fixe.
Randamentul mijloacelor fixe se determină conform relaţiei :
(6.1)
VPF
RMF = MF . (5.1)

Valoarea medie a mijloacelor fixe se calculează după media aritmetică simplă în baza
datelor bilanţului contabil sau după media cronologică în baza datelor cărţii mari.
Capacitatea mijloacelor fixe este un indicator indirect de eficienţă, care ne arată mărimea
mijloacelor fixe de care trebuie să dispună întreprinderea pentru a asigura creşterea
productivităţii.
Capacitatea mijloacelor fixe se determină conform relaţiei 
(5.2)
MF
x100
CMF = VPF , lei.
CMF se calculează numai în unităţi valorice. Deși intră în sistemul indicatorilor de
eficienţă, după conţinutul său economic exprimă necesitatea procesului de producţie în fonduri
fixe, adică de cîte mijloace fixe avem nevoie pentru a obţine producţie în valoare de un leu.
În prima etapă de analiză, aceşti doi indicatori se examinează atît în dinamică, cît şi faţă
de nivelul programat.
Totuşi, e de menţionat că pentru a aprecia mai obiectiv rezultatele obţinute, apare
necesitatea unei analize mai aprofundate a sistemului de factori care influenţează asupra
randamentului mijloacelor fixe.
Ţinînd cont de necesităţile analizei, pot fi recomandate mai multe modele, însă în cele
mai dese cazuri se utilizează două:
Modelul unu prevede calculul şi aprecierea factorilor generali ce influenţează asupra
randamentului mijloacelor fixe (prin metoda substituţiei în lanţ), şi anume:
 modificarea ponderii mijloacelor fixe active în suma totală a mijloacelor fixe (factor
cantitativ);
 modificarea randamentului mijloacelor fixe active (factor calitativ):
RMF = P% * rMfa . (5.3)

Modelul doi calculului şi aprecierii factorilor detaliaţi care influențează asupra


modificării randamentului mijloacelor fixe. Astfel, asupra modificării randamentului mijloacelor
fixe influenţează următorii factori:
a) modificarea ponderii mijloacelor fixe active în suma totală a mijloacelor fixe:
MFa
P% = MF ; (5.4)
b) modificarea valorii medii a unităţii de utilaj (preţului mediu pe unitate de utilaj):
MFa
Vu = U ; (5.5)
unde: U – numărul de utilaje;
c) modificarea duratei medii de lucru a unui utilaj în utilaj- ore:
Tut
D = U  ; (5.6)
unde: Tut – fondul de timp efectiv lucrat în utilaj-ore;

d) modificarea productivităţii medii pe oră a unui utilaj:


VPF
Wh = Tut . (5.7)

Formula privind randamentul mijloacelor fixe se reprezintă astfel:


VPF MFa U Tut VPF
= x x x
RMF = MF MF MFa U Tut . (5.8)
Efectuînd toate modificările respective, formula capătă următorul conţinut:
1
P %⋅ xD⋅W h
RMF = Vu . (5.9)
Prin metoda substituţiei în lanţ sau varietăţile ei se calculează influenţa acestor factori
asupra modificării randamentului mijloacelor fixe.
Pentru a evidenţia cauzele abaterii randamentului mijloacelor fixe productive se
efectuează analiza factorială a acestui indicator sintetici de eficienţă. În acest scop trebuie să se
întocmească un tabel cu date iniţiale şi de calcul care va conţine metoda calculării indicatorilor
respectivi pentru analiza factorială.
Tabelul 5.1 Date iniţiale şi de calcul privind analiza factorială a randamentului mijloacelor
fixe de producţie
Indicatorii Semn conv. Anul prece- Anul de Abate-
dent gestiu- rea (+,-)
ne
A B 1 2 3
1. Volumul producţiei în preţuri comparabile, mii lei VPF 40500 45900 +5400

2. Valoarea medie anuală a MF mii lei MF 38950 43200 4250

3. Valoarea medie a MF active, mii lei MFa 24050 25900 1850

4. Numărul mediu de utilaj instalat, unităţi U 405 345 -60

5. Timpul efectiv lucrat în total, utilaj-ore Tut 6435 3780 -2655

Date de calcul
6. Valoarea medie a unităţii de utilaj, lei (3/4) VU 59,383 75,072 15,689

7. Ponderea MF active în suma totală a MF, % (3/2 P% 61,746 59,953 -1,793


·100%)
8. Durata medie de lucru a unui utilaj, utilaj-ore (5/4) D 15,888 10,957 -4,931

9. Productivitatea medie a unui utilaj pe oră, lei (1/5) Wh 6,294 12,143 5,849

10. Randamentul MF active (1/3) RMFa 1,684 1,772 0,088


11. Randamentul MF, lei (1/2) RMF 1,040 1,063 0,023
În prima etapă de analiză, prin metoda substituţiei în lanţ, calculăm influenţa factorilor
generali asupra modificării randamentului mijloacelor fixe, în tabelul 6.5.
Tabelul 5.2 Calculul influenţei factorilor generali asupra modificării randamentului
mijloacelor fixe
Nr. d/o Nr. Indictorii Rand. Rezult.
de factor. corel. MF, Calculul influenței Denu-mirea
subs. lei influenţei (+/-), factori-lor
P% rMFa lei

1 2 3 4 5 6 7 8
1 0 61.746 1.684 1,039 x x x
2 1 59.953 1.684 1,009 1,009-1,039 -0,03 ∆P%
3 2 59.953 1.772 1,062 1,062-1,009 +0,053 ∆rMFa
TOTAL x x x x +0,023 x

Concluzie. În baza rezultatelor obţinute din tabelul 6.5 se poate constata că randamentul
mijloacelor fixe la întreprinderea analizată s-a majorat faţă de anul precedent cu 0,0016 lei.
Această majorare a fost determinată de creşterea ponderii părţii active a mijloacelor fixe
în suma totală a lor, ceea ce a dus la majorarea randamentului mijloacelor fixe totale cu 0,023 lei.
Concomitent, utilizarea eficientă a utilizării randamentul mijloacelor fixe active a dus la
majorarea randamentului mijloacelor fixe totale.
Deoarece nu toate, ci doar partea activă participă nemijlocit la procesul de producţie
(realizare), pentru o apreciere mai obiectivă a rezultatelor obţinute apare necesitatea unei analize
aprofundate în baza sistemului detaliat de factori, care se efectuează prin metoda diferenţelor
absolute.

Tabelul 5.3 Calculul influenţei factorilor detaliaţi asupra modificării randamentului


mijloacelor fixe
Denumirea Metoda Calculul Rezultatul
factorilor de influenţei influenţ
calcul factorilor factor
(+/-), lei

A B 1 2
1. Modif. P% ∆P% x VU 0 x D 0 x Wh0 (-0,017) x1/59,383x 15,888 x 6,294 -0,028

2. Modif. VU P%1 x ∆VU x D 0 x Wh0 0,599x(1/75,072 – 1/59,383)x15,888 x 6,294 -0,24

3. Modif. D P%1 x VU 1 x ∆D x Wh0 0,599x 1/75,072 x (-4,931)x 6,294 -0,242

4. Modif. Wh P%1 x VU 1 x D 1 * ∆Wh 0,599x 1/75,072 x 10,957 x (+5,849) +0,499

Total x x -0,011

Concluzie. Calculele din tabelul 6.6 arată că randamentul mijloacelor fixe în anul de
gestiune faţă de anul precedent s-a micşorat cu 0,011 lei. Acestă diminuare a fost cauzată de
micşorarea părții active în numărul total de mijloace fixe ce a dus la micșorarea indicatorului
rezultativ cu 0,028 lei.
La fel și valoarea medie a unui utilaj a dus la reducerea randamentului mijloacelor fixe cu
0,24 lei. Dacă întreprinderea va reduce staționările în utilaj-ore, randamentul mijloacelor fixe ar
putea crește cu 0,242 ore. Unicul indicator care a înregistrat o creșterea asupra indicatorului
rezultativ este productivitatea medie a unui utilaj pe oră, ce a contribuit la sporirea randamentului
mijloacelor fixe cu 0,499 lei.

5.2. Calculul şi aprecierea factorilor ce ţin de asigurarea şi utilizarea mijloacelor fixe la


devierea volumului producţiei fabricate (VPF şi VA)

În practica analitică se utilizează mai multe sisteme de analiză factorială care aderă la
asigurarea şi utilizarea mijloacelor fixe ale întreprinderii şi influenţa lor asupra modificării
indicatorului rezultativ pe viitor (VV; VPV; VPF; VA etc.).
VPF = MF · RMF.
În prima etapă de analiză, prin metoda diferenţelor absolute cu doi factori, calculăm
influenţa factorilor generali conform tabelului 5.4
Tabelul 5.4. Calculul influenţei factorilor generali ai mijloacelor fixe asupra modificării
volumului producţiei fabricate
Semn. Anul Anul de Abaterea Inclusiv
Indicatorii con prece- gesti-une Abso-lută sub influienţa
ven. dent (+/-) MF RMF
A B 1 2 3 4 5
1. Volumul producţiei VPF 40500 45900 +5400 +4415,8 +1036,8
fabricate, mii lei
2. Valoarea medie a MF, MF 38950 43200 4250 x x
mii lei
3. Randamentul MF, lei RMF 1,039 1,063 +0,024 x x
(1/2)

Concluzie. Calculele din tabelul 5.4 arată că volumul producţiei fabricate a crescut cu
5400 mii lei ca rezultat al influenţei pozitive a ambilor factori generali privind utilizarea
mijloacelor fixe, şi anume: creşterea valorii medii a mijloacelor fixe cu 4250 mii lei a dus la
majorarea volumuli producţiei fabricate cu 4415,75 mii lei, iar sporirea cu 0,024 lei a
randamentului a dus la creşterea indicatorului rezultativ cu 1036,8 mii lei.
În etapa următoare de analiză, prin metoda substituţiei în lanţ, calculăm influenţa
factorilor detaliaţi la modificarea randamentului mijloacelor fixe, ţinînd cont de datele iniţiale
din tabelul 6.8 și de următoarea formulă factorială:
1
MF⋅P %⋅ ⋅D⋅W h
VPF = Vu
. (5.11)
Tabelul 5.5 Calculul influienţei factorilor detaliaţi asupra modificării volumului producţiei
fabricate
Nr Nrsu Indicatorii (factorii) corelaţi VPF, Calc. Rez. Den.
d/o bs. 1 mii lei influenţei influ factorilor
MF P% D Wh fact. enţei
Vu
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 0 38950 0,62 1/59,383 15,888 6,294 40570 x x x

2 1 43200 0,62 1/59,383 15,888 6,294 44997 44997- +4427 MF


40570

3 2 43200 0,60 1/59,383 15,888 6,294 43545 43545- +1452 P%


44997

4 3 43200 0,60 1/75,072 15,888 6,294 34473 34473- -9072 1/Vu


43545

5 4 43200 0,60 1/75,072 10,957 6,294 23774 23774- -10699 D


34473

6 5 43200 0,60 1/75,072 10,957 12,143 45867 45867- +22093  Wh


23774
Total x x x x x x x +8201 x

Concluzie. În baza rezultatelor obţinute, din tabelul 6.8 se poate constata că volumul
producţiei fabricate s-a majorat faţă de anul precedent cu 8201,0 mii lei. Această abatere a fost
asigurată de creşterea valorii medii a mijloacelor fixe cu 4250 mii lei, majorării ponderii părţii
active a mijloacelor fixe cu un punct procentual şi a sporirii productivităţii unui utilaj pe oră cu
5,949 mii lei, care respectiv au condiţionat majorarea volumului producţiei fabricate cu 4427 mii
lei, 1452 mii lei şi 22093 mii lei. Concomitent, creşterea preţului mediu al unui utilaj şi
reducerea duratei de lucru a unui utilaj au dus la fabricarea producţiei cu 9072 mii lei mai puțin
şi respectiv 10699 mii lei.
Deci, rezultatele analizei factoriale fac posibilă să concluzia că întreprinderea dispune de
rezerve interne de majorare a volumului producţiei care va fi fabricată în viitor, şi anume trebuie
luate măsuri privind majorarea duratei de funcţionare a unui utilaj.