CAMERA PRELIMINARĂ

→ verificarea, după trimiterea în judecată a cauzei:

• a competenţei şi legalităţii sesizării instanţei;
• a legalităţii administrării probelor în faza de urmărire penală;
Obiect
• a legalităţii efectuării actelor de urmărire penală.
(art. 342 CPP)
! Se analizează legalitatea activităţilor din cursul urmăririi penale, iar nu fondul cauzei
(de exemplu, sunt verificate probele doar sub aspectul legalităţii modului lor de
obţinere).
→ cauza penală ajunge în procedura de cameră preliminară numai atunci când sesizarea
Sesizarea instanţei s-a făcut printr-un rechizitoriu.
JCP ! Dacă s-a încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei, nu se va mai parcurge
procedura de cameră preliminară, ci se va trece direct la judecată.
Durată → de la înregistrarea cauzei la instanţă -> procedura nu poate avea o durată mai mare
(art. 343 CPP) de 60 de zile.
→ şedinţa este nepubtică -\n camera de consiliu -, iar derularea procedurii se face cu
citarea părţilor şi a persoanei vătămate şi cu participarea procurorului.
Aspecte de • excepţie: procedura se desfăşoară fără citarea părţilor şi a persoanei vătămate şi
procedură fără participarea procurorului în cazul în care nu s-au formular cereri şi excepţii şi
nici nu au fost ridicate excepţii din oficiu [art. 346 alin. (1) CPP];
→ JCP se pronunţă prin încheiere care se comunică părţilor, persoanei vătămate şi
procurorului.

Etapele procedurii
→ repartizarea aleatorie a dosarului la JCP;

→ comunicarea către inculpat:

• a copiei certificate de pe rechizitoriu sau
• a unei traduceri autorizate a rechizitoriului:
- la locul de deţinere sau la adresa unde locuieşte ori la adresa la care a solicitat
comunicarea actelor de procedură;
→ aducerea la cunoştinţa inculpatului, a celorlalte părţi şi a persoanei vătămate a
A. Etapa măsurilor obiectului procedurii de cameră preliminară, a dreptului de a-şi angaja apărător, a
premergătoare (art. termenului în care pot formula în scris cereri/excepţii cu privire la legalitatea sesizării
344 CPP) instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de
urmărire penală;

! Termenul în care se pot formula în scris cereri/excepţii nu poate fi mai scurt de 20 de

zile (termen de recomandare - Decizia RIL nr. 14/2018).

→ luarea de către JCP a măsurilor necesare pentru desemnarea apărătorului din oficiu,
când asistenţa juridică este obligatorie (art. 90 CPP). Avocatului i se acordă, de
asemenea, un termen, nu mai scurt de 20 de zile, în care poate formula cereri/excepţii.
→ la momentul expirării termenului acordat pentru formularea cererilor şi a excepţiilor
B. A doua etapă ridicate de inculpat sau a excepţiilor ridicate din oficiu de către JCP,
- stabilirea termenului pentru soluţionarea acestora.
 → JCP soluţionează cererile/excepţiile formulate de părţi sau persoana vătămată ori
ridicate din oficiu, în camera de consiliu, prin încheiere, pe baza lucrărilor şi a
materialului din dosarul de urmărire penală şi a oricăror înscrisuri noi prezentate,
ascultând concluziile părţilor şi ale persoanei vătămate, dacă sunt prezente, precum şi
ale procurorului.
- a se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr. 802/2017;
→ dacă se constată neregularităţi ale actului de sesizare → procurorul, în maximum 5
C. A treia etapă
zile de la comunicare, remediază neregularităţile şi are obligaţia de a comunica JCP dacă
(art. 345 CPP)
menţine dispoziţia de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei.
- procurorul poate remedia numai neregularităţile actului de sesizare, nu şi actele
anulate sau probele excluse;
→ JCP sancţionează cu nulitatea actele din timpul urmăririi penale efectuate cu
încălcarea legii;
→ JCP poate exclude una sau mai multe probe administrate;
→ încheierea se comunică de îndată procurorului, părţilor şi persoanei vătămate.

Soluţiile JCP (art. 346 CPP)

→ pentru rechizitoriu neregulamentar întocmit:
• condiţiile de fond şi de formă;
• neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul acordat de JCP şi nu pot fi
stabilite obiectul sau limitele judecăţii;
→ JCP a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale, astfel încât
A. Restituirea
judecata nu poate începe, întrucât dispoziţia de trimitere în judecată nu este susţinută
cauzei la parchet
prin niciun element probatoriu;
-> procurorul solicită restituirea cauzei fie explicit, solicitând restituirea, fie implicit, prin
aceea că nu comunică JCP decizia sa în termen de 5 zile (termenul care i s-a dat pentru a
remedia neregularităţile şi în care are obligaţia de a comunica dacă menţine dispoziţia
de trimitere în judecată/solicită restituirea).
S-au formulat cereri/excepţii ori au fost Nu s-au formulat cereri/excepţii şi nici
ridicate din oficiu nu au fost ridicate din oficiu
→ JCP respinge cererile/excepţiile şi constată → constată legalitatea sesizării instanţei,
legalitatea sesizării instanţei, a administrării a administrării probelor şi a efectuării
3. Începerea probelor şi a efectuării actelor de urmărire actelor de urmărire penală.
judecăţii penală.
→ deşi s-au constatat neregularităţi ale actului de sesizare, s-au anulat acte de urmărire
penală, s-au exclus probe -> cauza nu a fost restituită la parchet.
! Probele excluse de JCP nu vor fi avute în vedere la judecarea cauzei.

→ dacă se dispune începerea judecăţii, JCP exercită funcţia de judecată în cauză.

→ instanţa nu este competentă.
C. Declinarea
- JCP procedează potrivit regulilor de la art. 50 şi art. 51 CPP.
competenţei
! Încheierea prin care se declină competenţa este definitivă.
 Contestaţia (art. 347 CPP)
→ orice soluţie se pronunţă de către JCP prin încheiere -> supusă contestaţiei în termen
de 3 zile de la comunicare şi soluţionată de către JCP de la instanţa ierarhic superioară
sau de completul competent de la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
- excepţie: încheierea pronunţată de JCP prin care acesta îşi declină competenţa este
definitivă;
Obiect. → în soluţionarea contestaţiei nu pot fi invocate sau ridicate din oficiu alte cereri sau
Procedură excepţii decât cele invocate sau ridicate din oficiu în faţa JCP în procedura desfăşurată în
faţa instanţei sesizate cu rechizitoriu, cu excepţia cazurilor de nulitate absolută;
în cazul contestaţiei are loc o evaluare într-un al doilea grad de jurisdicţie a legalităţii
urmăririi penale (lato sensu);
→ se aplică aceleaşi reguli: şedinţa în camera de consiliu, cu citarea părţilor, a persoanei
vătămate şi cu participarea procurorului.
→ se respinge ca tardivă, nefondată, inadmisibilă → se menţine soluţia dată de primul
JCP;
→ se admite -> se va putea dispune oricare dintre soluţiile ce puteau fi adoptate prin
încheierea atacată;
→ problemele procedurale care au fost verificate în camera preliminară şi asupra cărora
s-a dispus prin hotărâre definitivă nu mai pot fi reluate în cursul judecăţii în fond (de
exemplu, instanţa care judecă în primă instanţă nu poate constata nulitatea unui act de
urmărire penală, nu poate exclude vreuna dintre probele administrate în cursul urmăririi
Soluţii penale, dacă actul/proba a fost menţinut/ă de JCP);
→ încălcarea dispoziţiei legale intervenită în cursul urmăririi penale poate fi invocată
numai până la închiderea procedurii de cameră preliminară [art. 281 alin. (4) lit. a) şi art.
282 alin. (4) lit. a) CPPj.
- excepţie: chiar dacă JCP constată competenţa instanţei sesizate, instanţa de apel
poate desfiinţa sentinţa primei instanţe pentru necompetenţă materială sau
personală, urmând a trimite cauza spre rejudecare la instanţa competentă [art. 421
pct. 2 lit. b) CPP].
- a se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr. 88/2019.

Măsurile preventive (art. 348 CPP)

→ JCP se pronunţă, la cerere sau din oficiu, cu privire la luarea, menţinerea, înlocuirea, revocarea sau
încetarea de drept a măsurilor preventive;
→ JCP de la instanţa sesizată/ierarhic superioară verifică legalitatea şi temeinicia măsurii preventive.
- a se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr. 437/2017.