GRUPUL ŞCOLAR „ MIHAI VITEAZUL” INEU

Şcoala cu clasele I-IV Ineu-Traian

Institutor: Kapus Elvira

Pledoarie pentru integrarea mai amplă a exprimării muzicale

în activităţile elevilor

Şcoala modernă promovează dezvoltarea personalităţii dinamice, flexibile, integre

şi armonioase. Îşi propune stimularea şi valorizarea la nivelul fiecărui elev a unei combinaţii
de inteligenţe multiple în vederea integrării active şi creatoare în viaţa care presupune
adaptabilitate şi pragmatism. Încorsetările dispar şi între discipline se creează o legătură
firească. Diversitatea activităţilor înlătură monotonia, poate trezi interesul, entuziasmul
elevilor angajaţi în actul didactic.
Potrivit constatărilor1, exprimarea muzicală este o sursă de trăiri cu efecte
benefice asupra sănătăţii fizice şi psihice. Astfel, la nivel psihic:
- declanşează dispoziţii, sentimente, pasiuni, o gamă intensă de trăiri emoţionale şi
asociaţii ideative, în funcţie de conţinutul mesajului muzical şi particularităţilor
psihoindividuale;
- stimulează gândirea, memoria, atenţia, imaginaţia, creativitatea;
- susţine şi mobilizează voinţa, perseverenţa, tenacitatea;
- cultivă responsabilitatea, demnitatea, armonia interioară, respectul, exigenţa,
punctualitatea;
- influenţează în mod benefic comportarea şi atitudinea;
- menţine şi îmbogăţeşte tonusul şi echilibrul psihic;
- relaxează şi atenuează focare tensionale.
Exprimarea muzicală răspunde nevoilor din anii copilăriei (copiii au înclinaţie
naturală către muzică), deschide sufletele micilor învăţăcei spre o comunicare plăcută,
armonie, bună înţelegere, colaborare. Pentru copii, trecerea pragului şcolii, nu înseamnă
educaţie într-un spaţiu închis. E nevoie mişcare, manifestare a spontaneităţii şi imaginaţiei.
Ritmurile alerte au efect activator, ergotrop.
Opţionalul „Jocurile muzicale” vizează satisfacerea unor nevoi specifice vârstei
copilăriei. Elevii învaţă mai ales acele cântece din folclorul copiilor, care sunt transmise din
generaţie în generaţie („Joacă, joacă”, „Printre munţi şi printre văi”, „Ţăranul e pe câmp”).
Copiii se distrează, îşi îmbogăţesc cunoştinţele, savurează farmecul de cuvinte şi
înţelesuri noi, îşi dezvoltă auzul muzical. Jocul îl obligă pe copil să se supună unor reguli,
obişnuindu-l cu viaţa colectivă (socializare – formarea spiritului de echipă, depăşirea
timidităţii), satisface nevoia de mişcare estetică, ritmică, asigură o abordare interdisciplinară
firească dintre muzică şi coregrafie (sincronizare), respectiv educaţie civică. Elevii se pot
bucura de un repertoriu vast la acest opţional care, izvorând din lumea copilăriei lor, rămâne
ca un ecou în conştiinţa lor şi contribuie în mare măsură la dezvoltarea auzului muzical.
Exprimarea muzicală poate realiza adevărate legături interdisciplinare. Iată câteva
exemple:
În clasa I, la disciplinele limba română şi matematică, prin interpretarea cântecelor
compuse de Sofica Matei se creează o atmosferă plăcută de învăţare eficientă.
La sfârşitul perioadei alfabetare putem cânta:
„Noi cunoaştem alfabetul,
Ştim să scriem să citim,
1
vezi G. Aldea, G. Munteanu, Didactica educaţiei muzicale în învăţământul primar,
Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 2005, cap.1, pp. 4-8
 Literele-n şir pe toate
Pe de rost le denumim: …”.
sau:
Vezi, încetul cu încetul,
Am învăţat tot alfabetul.
„De ce toţi zic De acum, eu pot citi,
Că eu sunt mic, Glume, basme, poezii.
Şapte ani am împlinit. Tot ce şcoala ne-nvaţă
Asta nu e de glumit. Prinde bine-apoi în viaţă.”
Munca în perechi sau în grupe este însufleţită de cântecul „Prietenia”:
„Prieteni, prieteni, Şi tu îmi eşti prieten.
Unu, doi, trei, Prieten, prieten,
Toţi aici sunt prietenii mei. Unu, doi, trei.
Şi tu îmi eşti prieten, Toţi aici sunt prietenii mei.”
Şi tu îmi eşti prieten,
La ora de matematică, elevii interpretează cu mişcare cântecul:
„Numărăm din … în …,
Nu ne este greu, „Adunarea-ncepe acum
Înainte şi 'napoi, Termenii pornesc la drum
Numără cu noi : … .” La sfârşit de pui egal,
sau: Obţii sumă sau total”.
(versuri de pe www.didactic.ro)

La ora de educaţie fizică, elevii saltă în cerc cântând, în timp ce un elev pasează
din centrul cercului mingea la fiecare coleg :
„Haideţi la joacă, Cu mic, cu mare La tine, la mine
Timpul e frumos. Pe-afară s-alergăm, Mingea zboar-aşa
Ne jucăm în aer, Cu mingea noastră, Vezi, prinde-o bine,
Aer răcoros. Aşa să ne jucăm: Vezi, n-o lăsa!
Pentru încurajarea elevilor cu probleme de învăţare se cântă :
„Felicitări! Felicitări!
…, ai reuşit!
Ne bucurăm că te-ai silit
Şi îţi dorim succes!”
Poeziile din manual şi din alte surse se pot valorifica în diverse creaţii muzicale.
Elevii reţin mai uşor versurile, fredonează cântecele şi în timpul lor liber, chiar şi în vis.
Cântecele devin suport didactic pentru toate disciplinele de învăţământ, lărgesc sfera de
cunoştinţe într-un mod plăcut.
La disciplina „Limba şi literatura română”, unităţile de învăţare permit alegerea
cântecelor potrivite (despre anotimpuri, familie, …). Rostirea clară şi frumoasă a mesajelor
dezvoltă deprinderi lingvistice preponderent durabile, care incită la creativitate în jocuri de
cuvinte.
Prietenia cu cartea poate fi stimulată de cântecelul:
„Un prieten bun când ai, Eu am mulţi prieteni mari,
Este lucru mare, Poate ştii oricine,
Dar când ştii să şi-l păstrezi Cartea cu-ale ei comori
N-are asemănare. O păstrez mai bine …” ,
sau de cântecul „Frumoasă şi înţeleaptă carte” (versurile Marcela Peneş, muzica K. E.).
Îmi aduc cu plăcere aminte de ziua când am ieşit în natură. Ajunşi în apropierea
râului, cuprinşi de neastâmpărul emoţiei revederii, dar şi de repetarea senzaţiei trăite, fără
constrângeri, elevii au alergat la vale cu braţele deschise. N-am putut ţine pasul cu ei, dar am
rămas surprinsă de gestul elevilor de a aduna în grămadă deşeurile de pe malul râului. Oare
care dintre ei a avut iniţiativa? O elevă a început să cânte cântecul despre poluare, compus de
Sofica Matei: „Poluare, poluare,/Distrugi pomi/Şi orice floare … .”Toţi au început să cânte, în
timp ce şi-au continuat acţiunea, pregătind astfel locul pentru ştafetele obişnuite.
Pentru a întări mândria apartenenţei la colectiv, respectiv la comunitatea locală, am
compus „Imnul clasei”- „C-un val d-entuziasm”, „Imnul şcolii”, Cântecul „Oraşul meu” (imn)
l-am compus cu ocazia implicării elevilor în proiectul „Ineu – poarta de intrare în Ţara
Zărandului”. Textul l-am valorificat inter- şi transdisciplinar.
Cu ocazia implicării în parteneriatul „Inimi la unison”, am compus ca imn cântecul
cu acelaşi titlu.
Exprimarea muzicală este prezentă şi în cadrul opţionalului „Teatru pentru copii”.
Momentele muzicale din scenete înviorează atmosfera. De exemplu, sceneta „Turtiţa” ne-a
oferit posibilitatea organizării activităţii pe echipe. Fiecare copil care a interpretat rolul
Turtiţei a reuşit să improvizeze o melodie pentru partea muzicală.
Stabilirea din timp a unui repertoriu de cântece adecvat favorizează pregătirea
pentru serbare.
În excursii, cântecele însufleţesc elevii şi creează o stare de bună dispoziţie. Ei au
cântecele lor preferate. Se simt implicaţi şi motivaţi dacă pot să aleagă din repertoriul clasei
şi nu numai.
Exprimarea muzicală este o punte de legătură între generaţii. Elevii au ocazia să
cânte împreună cu preşcolarii sau elevii mai mari, cântecele preferate. Parteneriatele sunt
animate, revigorate de cântece sugestive despre prietenie, viaţa şcolară, copilărie sau de
cântece hazlii.
Desigur, situaţiile de integrare a exprimării muzicale în activităţile elevilor sunt
numeroase. Diversitatea elimină monotonia. În şcoli este nevoie de o animaţie intensă
(acompaniament cu instrument muzicale, în pauze, posibilitatea de a difuza cântece preferate
sau noi). Astfel dispar conflictele. Elevii îşi deschid sufletele spre valori autentice, se simt
împliniţi datorită trăirilor care pun în rezonanţă corzile sufleteşti. Datorită participării afective
Se manifestă coeziunea şi entuziasmul.
Ca o concluzie:„Vibraţia emoţională pe care o declanşează muzica dă un colorit
aparte stilului didactic, optimizând strategiile didactice şi influenţând în mod benefic
rezultatele învăţării”2. Consider că e vremea să găsim cât mai multe posibilităţi de
eficientizare a educaţiei prin exprimare muzicală, ca sărbătoare pentru sufletele sensibile ale
elevilor noştri.

anexa:
Exprimarea muzicală valorificată inter- şi transdisciplinar:

2
G. Aldea, G. Munteanu - p. 36
:
- substantive proprii: Ineu,
Crişul Alb, Zărandului
- semnificaţia cuvintelor şi
analiza cuvintelor din punct
de vedere ortografic şi
sintactico-morfologic
mă mândresc/ mândrie/mândru(ă)
La poarta/ mă poartă
vii-n/ vin
mărturii/ vor mărturisi
să fiu/fiu
viitor, intenţii, iniţiative
forfotă, entuziasm
oraşul viu
- explicarea scrierii
ortogramelor şi folosirii
semnelor de punctuaţie .


:- orientare

substantivul propriu
(lista cu străzile, numele
statuilor, clădirilor,
numele eroilor)
- serbări;
- afişe;
- anchete documentare,
- articole în revista clasei;
- corespondenţa şcolară care să Forfotă şi chiar entuziasm.
cuprindă informaţii despre
Ineu,
- parteneriate cu grădiniţa din
localitate şi şcoli din alte
judeţe;
- Ineu – prezentare PowerPoint
Oraşul meu
(imn)
Muzica şi versurile: Kapus Elvira
Ineu, 15 octombrie, 2006
Refren:
Oraşul meu este Ineu
Şi mă mândresc mereu. 
La poarta Zărandului,
E perla meleagului.
Crişul Alb mă poartă-n unde,
Cu mândrie (C-o poveste) îmi răspunde:
„Oraşul meu este Ineu
Şi mă mândresc mereu!” Educaţie
Te-nvit să vii-n oraşul meu,tehnologică
Iubite călător! modelaj, colaj
Să cercetezi cu interes 
Diverse mărturii: - scrierea cu cifre arabe/romane,
crearea şi rezolvarea unor
Cetatea şi ruinele,
probleme care cer calcularea
Parcuri şi statuile, vechimii parcului, clădirilor,
Străzile, clădirile numere pare/impare, compararea
Şi nu-i destul atât. numerelor etc.
Te-nvit să vii-n oraşul meu,
Iubite călător!
Să te-ntâlneşti cu oameni buni, 
Cu oameni deosebiţi,
Ce-ţi vor mărturisi:
Refren:
Te-nvit să vii-n oraşul meu,
Iubite călător!
Ineu este oraşul meu,
Şi are viitor!
Sunt intenţii, iniţiative, 
Gânduri şi relaţii bune,
Coda:
Ineu este oraşul viu,
Mândru(ă) pot să fiu!