care are ca rol să furnizeze informaţii funcţionale, permiţând elevilor să se situeze în raport cu

atingerea obiectivelor comune pentru toţi elevii – (standarde unitare) şi oferind soluţii de
ameliorare;

care are ca rol să furnizeze informaţii funcţionale, permiţând elevilor să se situeze în raport cu
atingerea obiectivelor comune pentru toţi elevii – (standarde unitare) şi oferind soluţii de
ameliorare;

Evaluarea şi-a schimbat semnificaţia dată cu intrarea în scenă a Pedagogiei prin Obiective (PPO): a
evalua a început să însemne a constata/ stabili congruenţa a ceea ce a învăţat elevul cu obiectivele
educaţionale prestabilite. „Nu mai contează în primul rând cantitatea de informaţie corectă din
răspunsul elevului, ca în modelul anterior, ci reuşita în realizarea unui obiectiv operaţional ” (Vial,
pag. 145). În evaluarea prin raportare la obiectivele educaţionale (criterială) criteriul general în
funcţie de care sunt apreciate rezultatele elevilor, reuşita sau nereuşita, succesul sau insuccesul îl
reprezintă obiectivele educaţional

ând discutăm despre evaluare criterială, nu avem în vedere ca elevul să obţină un anumit scor, un
anumit punctaj la o proba, ci se urmăreşte ca elevul să satisfacă un anumit număr de criterii legate
de realizarea obiectivelorCantitatea Apare în depăşirea pragurilor de reuşită. În orice obiectiv
operaţionalizat după tehnica lui Mager (Tehnica celor trei „C” : cerinţă formulată în termeni de
comportamente, condiţii de realizare a sarcinii de lucru, criteriul de reuşită minimală/ performanţă
minimă acceptată), se stabilesc praguri de reuşită: elevul să rezolve „cel puţin” 3 exerciţii din 5, să
sublinieze cel puţin 7 substantive din cele 10 dintr-un text dat etc); Calitatea Criteriul este şi calitativ.
L

Prin metoda proiectului pot fi evaluate capacităţi şi aspecte diverse precum: alegerea
metodelor de lucru, utilizarea bibliografiei, utilizarea materialului şi a echipamentului,
acurateţea tehnică, corectitudinea soluţiei, generalizarea problemei, organizarea materialului
în raport, calitatea prezentării, acurateţea figurilor.
Evaluarea proiectului implică atât raportarea la calitatea produsului, cât şi la calitatea procesului, a
activităţii elevului

Perspectivă generală asupra efectelor generale ale proiectului evaluat (impact, eficiență, et

Prestaţia elevului este cel mai simplu rezultat şcolar. Ea este o manifestare de moment. Prestaţia
este un rezultat „hic et nunc” (aici şi acum) care certifică doar pe „a face”; reprezintă un detaliu, un
amănunt, o secvenţă acţională decupată din activitatea depusă, uneori nici măcar o acţiune, ci doar
un act elementar efectuat de elev.

Performanţa elevului este un rezultat şcolar ceva mai complex şi mai semnificativ. Se constată şi se
evaluează tot contextual, dar pe o durată de timp ceva mai mare. Performanţa şcolară reprezintă
practic o suită logic-articulată de prestaţii compatibile şi complementare, integrate organic în cadrul
aceleiaşi acţiuni/activităţi şi corelată sintetic în seturi acţionale mai complete.

Competenţa vizează conduita şcolară a elevului în integralitatea sa. Se obţine prin predare-învăţare
intens formativă şi se evaluează de asemenea formativ.

Un răspuns la o întrebare din lecţia de zi reprezintă o „prestaţie”. Judecată în sine, o astfel de

prestaţie nu spune mare lucru despre elevul „prestator”, din perspectiva unei evoluţii relevante şi
edificatoare.

Performanţa este asociată rezolvării unei sarcini ceva mai complete (nu punctuale) şi mai dificile.
Reprezintă, în principiu, expresia lui „a şti să faci”. Din perspectiva evaluării, performanţa este o
categorie evident mai relevantă decât prestaţia.

Criteriile de evaluare fac ca evaluarea Ьă fie mai ШЛТОМЭТЯă, НТЦТЧЮсЧН rolul

ьЧЯăĠăЭШЫЮХЮТ ca superiorul КЭШЭСШЭăЫсЭШЫ ce КМШЫНă nota. Ele fiind formulate ьЧЭЫ-
un limbaj accesibil, explicate, negociate uneori cu elevii, vor servi drept repere de ьЧЯăĠКЭО
МШЧşЭТОЧЭă