MONITORUL

REGISTRULUI URBANIùTILOR DIN ROMÂNIA

ANUL I. NR. 4. DECEMBRIE 2005

Str. Pitar Moú, Bucureúti, 2005

EDITAT DE REGISTRUL URBANIùTILOR DIN ROMÂNIA

 MONITORUL
REGISTRULUI URBANIùTILOR DIN ROMÂNIA

REGISTRUL URBANIùTILOR DIN ROMÂNIA

Bucureúti 02096, str. Nicolae Filipescu nr. 53-55
Telefon/fax: 02 - 33.6.03
http://www.rur.ro
email: registrul_urbanistilor@4x.ro

Preúedinte: prof. univ. dr. arh. Alexandru M. SANDU

Director executiv: arh. Liliana Elza PETRIùOR

I.S.S.N.: 84-3439

Colegiul de redacĠie
ùerban POPESCU-CRIVEANU í Redactor úef al publicaĠiilor RUR
Adrian DAN í redactor
tehnoredactare í
S.C. ROSTRADA S.A., Adrian DAN, Alexandru-IonuĠ PETRIùOR
coperta úi grafica í
Irina POPESCU-CRIVEANU, Adrian NEAGU, Adriana CHIRTEù

Fotografia de pe copertă: Gabriela BOTEZ

ANUL I. NR. 4. AUGUST 2005

– PAGINA 2 –
 MONITORUL
REGISTRULUI URBANIùTILOR DIN ROMÂNIA

SUMAR:

Hotărârea Guvernului nr. 52/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale
autorităĠilor administraĠiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative...........................4
Hotărârea Guvernului nr. 642/ 2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităĠilor
administrativ-teritoriale, instituĠiilor publice úi operatorilor economici din punct de vedere al
protecĠiei civile, în funcĠie de tipurile de riscuri specifice......................................................................6
Noua Cartă de la Athena - 2003– Partea A...........................................................................................
Comunicat al Consiliului Superior RUR din 23.08.2005......................................................................22
Tarife stabilite de Consiliul Superior al RUR.......................................................................................25
Semnale................................................................................................................................................. 26

ANUL I. NR. 4. AUGUST 2005

– PAGINA 3 –
 MONITORUL
REGISTRULUI URBANIùTILOR DIN ROMÂNIA

Hotărârea Guvernului nr. 52/2005

privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităĠilor administraĠiei
publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative

publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 529 din 22/06/2005

Având în vedere art. 4 pct. 6 din Carta
europeană a autonomiei locale, adoptată la
Strasbourg la 5 octombrie 985, ratificată de
România prin Legea nr. 99/997, precum úi
art. 8 din Legea administraĠiei publice locale
nr. 25/200, cu modificările úi completările
ulterioare,
în temeiul art. 08 din ConstituĠia României,
republicată,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. . - Prezenta hotărâre reglementează
procedura de consultare de către autorităĠile
administraĠiei publice centrale a structurilor
asociative ale autorităĠilor administraĠiei
publice locale, înainte de supunerea spre
adoptare sau, după caz, aprobare în condiĠiile
legii, a proiectelor de acte normative care le
privesc în mod direct.
Art. 2. – În sensul prezentei hotărâri,
termenii úi expresiile de mai jos au următorul
înĠeles:
a) autorităĠi ale administraĠiei publice
centrale - ministerele, organele de specialitate
sau autorităĠile administrative autonome;
b) structuri asociative ale autorităĠilor
administraĠiei publice locale - AsociaĠia
Comunelor din România, AsociaĠia Oraúelor
din România, AsociaĠia Municipiilor din
România, Uniunea NaĠională a Consiliilor
JudeĠene din România úi FederaĠia
AutorităĠilor Locale din România;
c) procedura de consultare - totalitatea
actelor úi a formalităĠilor îndeplinite de
autorităĠile prevăzute la lit. a), precum úi de
structurile prevăzute la lit. b), prin care
structurile asociative ale administraĠiei
publice locale sunt informate asupra
conĠinutului proiectelor de acte normative
care le privesc în mod direct úi prin care
punctele de vedere ale acestora sunt avute în
vedere, după caz, la definitivarea proiectelor
respective.
Art. 3. - () Proiectele de acte normative
care privesc în mod direct autorităĠile
administraĠiei publice locale trebuie transmise
preúedinĠilor structurilor asociative ale
acestora de către autoritatea administraĠiei
publice centrale iniĠiatoare, cu cel puĠin 5
zile înainte de prezentarea, spre însuúire, de
către conducătorul acesteia.
(2) In cazul proiectelor de acte normative
cu caracter urgent, termenul prevazut la alin.
() poate fi redus la 5 zile lucrătoare.
(3) Transmiterea proiectelor de acte
normative în condiĠiile prevăzute la alin. ()
se face prin poúta electronică sau fax, la
adresele comunicate autorităĠilor
administraĠiei publice centrale prin grija
presedinĠilor structurilor asociative ale
autorităĠilor administraĠiei publice locale.
(4) Odată cu transmiterea proiectelor de
acte normative, autorităĠile administraĠiei
publice centrale iniĠiatoare sunt obligate să
informeze structurile asociative ale
autoritatilor administratiei publice locale cu
privire la elementele de identificare a
persoanelor sau, dupa caz, a structurilor
pentru relatia cu mediul asociativ ori a
structurilor care asigura procedura de
consultare, care pot oferi relatii cu privire la
proiectul actului normativ respectiv, precum
si adresele la care se primesc punctele de
vedere.
(5) Conducătorii autorităĠilor publice
centrale sunt obligaĠi să desemneze, prin
ordin, în termen de 5 zile de la data intrării
în vigoare a prezentei hotărâri, persoanele
sau, după caz, structurile care asigură
procedura de consultare, prevazute la alin.
(4).
Art. 4. - () Punctele de vedere ale
structurilor asociative ale autorităĠilor
administraĠiei publice locale cu privire la
proiectele de acte normative asupra cărora au
fost consultate se motivează în concordantă
cu prevederile legale úi se transmit, prin grija
presedinĠilor acestora, în termen de 5 zile
lucrătoare de la primire, la autoritatea
administraĠiei publice centrale iniĠiatoare a
proiectului de act normativ, în situaĠia
prevăzută la art. 3 alin. (), respectiv 3 zile
lucrătoare, în situaĠia prevăzută la art. 3 alin.
(2).
(2) Punctele de vedere comunicate de către
structurile asociative ale autorităĠilor
administraĠiei publice locale se analizează úi,
în funcĠie de oportunitatea lor, se preiau în
conĠinutul proiectului de act normativ, prin
grija conducătorului autorităĠii administraĠiei
publice centrale.
(3) Persoanele sau, dupa caz, structurile
prevazute la art. 3 alin. (5) sunt obligate să
întocmească procese-verbale în care
consemneaza structurile asociative ale
autorităĠilor administraĠiei publice locale care
au fost consultate, data la care s-a transmis

ANUL I. NR. 4. AUGUST 2005

– PAGINA 4 –
 MONITORUL
REGISTRULUI URBANIùTILOR DIN ROMÂNIA

proiectul de act normativ spre consultare, (3) Netransmiterea informării în termenul

datele la care s-au primit punctele de vedere prevazut la alin. (2) este asimilată respectării
ale acestor structuri, precum úi modul în care procedurii de consultare reglementate de
au fost preluate propunerile úi observaĠiile prezenta hotărâre.
acestora. Un exemplar al procesului-verbal se (4) In a doua decadă a fiecărui trimestru, pe
prezintă conducerii autorităĠii administraĠiei baza datelor cuprinse în documentele
publice centrale iniĠiatoare cu ocazia însuúirii prevăzute la alin. () úi (2), compartimentul
proiectului de către conducatorul acesteia, iar de specialitate din subordinea secretarului de
un exemplar se transmite structurilor stat pentru comunităĠile locale din structura
asociative ale autorităĠilor administraĠiei Ministerului AdministraĠiei úi Internelor
publice locale, spre informare. întocmeúte un raport cu privire la respectarea
(4) Punctele de vedere transmise de prevederilor prezentei hotărâri referitoare la
structurile asociative ale autorităĠilor procedura de consultare pe perioada
administraĠiei publice locale după împlinirea trimestrului anterior, care se prezintă
termenelor prevăzute la alin. () nu se mai iau ministrului administraĠiei úi internelor,
în consideraĠie de către initiator cu ocazia precum úi Guvernului.
definitivării proiectului de act normativ. Art. 7. - Pentru asigurarea unui cadru
Art. 5. - () In documentele de motivare coerent de analiză privind îndeplinirea
care însoĠesc proiectele de acte normative ce procedurii de consultare prevăzute de
intră sub incidenĠa prevederilor prezentei prezenta hotărâre, la nivelul Ministerului
hotărâri se includ referiri cu privire la AdministraĠiei úi Internelor se organizează
îndeplinirea procedurii de consultare a trimestrial întâlniri consultative între
structurilor asociative ale autorităĠilor conducerea acestuia úi cea a structurilor
administraĠiei publice locale úi se asociative.
menĠionează soluĠiile propuse de aceste
structuri care au fost incluse în conĠinutul PRIM-MINISTRU
proiectelor respective. CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
(2) În cazul în care o structură asociativă a
autorităĠilor administraĠiei publice locale nu
comunică punctul de vedere în cadrul Contrasemnează:
procedurii de consultare, se menĠionează
despre aceasta în documentul de motivare. p. Ministrul administratiei si internelor,
Art. 6. - () În vederea monitorizării Anghel ANDREESCU, Secretar de Stat
modului de aplicare a prevederilor prezentei
hotărâri, autorităĠile administraĠiei publice Ministrul delegat pentru coordonarea
centrale transmit copii ale proceselor-verbale
Secretariatului General al Guvernului,
prevăzute la art. 4 alin. (3) structurii de
specialitate din subordinea secretarului de stat Mihai Alexandru VOICU
pentru comunităĠile locale din cadrul
Ministerului AdministraĠiei úi Internelor. Bucureúti, 9 iunie 2005
(2) În prima decadă a fiecărui trimestru Nr. 52
structurile asociative transmit structurii de
specialitate din subordinea secretarului de stat
pentru comunităĠile locale din cadrul
Ministerului AdministraĠiei úi Internelor o
informare asupra respectării procedurii de
consultare a structurilor asociative ale
autoritătilor administraĠiei publice locale pe
perioada trimestrului anterior. Informarea
trebuie să prezinte actele normative aprobate
fără consultarea structurilor asociative sau în
cuprinsul cărora nu au fost incluse, în mod
nejustificat, propunerile úi observaĠiile
comunicate de către acestea, precum úi
consecinĠele pe care le generează aceste
situaĠii asupra domeniului ce vizează
activitatea autorităĠilor administraĠiei publice
locale.

ANUL I. NR. 4. AUGUST 2005

– PAGINA 5 –
 MONITORUL
REGISTRULUI URBANIùTILOR DIN ROMÂNIA

Hotărârea Guvernului nr. 642/2005

pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităĠilor administrativ-teritoriale, instituĠiilor
publice úi operatorilor economici din punct de vedere al protecĠiei civile, în funcĠie de tipurile
de riscuri specifice
publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 603 din 3/07/2005

În temeiul art. 08 din ConstituĠia Art. 6. - () În termen de 2 ani de la

României, republicată, úi al art. 4 alin. (2) din intrarea în vigoare a prezentei hotărâri,
Legea nr. 48/2004 privind protecĠia civilă, autorităĠile administraĠiei publice locale,
instituĠiile publice úi operatorii economici vor
Guvernul României adoptă prezenta efectua analize de risc în detaliu, vor delimita
hotărâre. geografic úi vor constitui bănci de date
Art. . - Se aprobă Criteriile de clasificare a informatizate privind aceste riscuri, care vor
unităĠilor administrativ-teritoriale, instituĠiilor fi reactualizate periodic úi integrate în
publice úi operatorilor economici din punct de sistemul naĠional de monitorizare.
vedere al protecĠiei civile, în funcĠie de (2) Anual cataloagele locale úi cel naĠional
tipurile de riscuri specifice, prevăzute în se actualizează prin grija inspectoratelor
anexa care face parte integrantă din prezenta judeĠene úi al municipiului Bucureúti pentru
hotărâre. situaĠii de urgenĠă, respectiv a Inspectoratului
Art. 2. - Pe baza criteriilor prevăzute la art. General pentru SituaĠii de UrgenĠă.
, precum úi a procedurii prezentate în anexă,
inspectoratele judeĠene úi al municipiului PRIM-MINISTRU
Bucureúti pentru situaĠii de urgenĠă stabilesc CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
încadrarea localităĠilor, instituĠiilor publice úi
operatorilor economici în clasificarea din
punct de vedere al protecĠiei civile, în funcĠie Contrasemnează:
de tipurile de riscuri specifice.
Art. 3. - În termen de 60 de zile de la Ministrul administraĠiei úi internelor,
intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, Vasile BLAGA
autorităĠile administraĠiei publice locale,
conducerile instituĠiilor publice úi ale Ministrul transporturilor, construcĠiilor úi
operatorilor economici, indiferent de forma turismului,
de proprietate, vor pune la dispoziĠie Gheorghe DOBRE
inspectoratelor judetene úi al municipiului
Bucureúti pentru situaĠii de urgenĠă datele úi Ministrul finanĠelor publice,
informaĠiile necesare, corespunzătoare Ionel POPESCU
criteriilor de clasificare.
Art. 4. - În termen de 90 de zile de la Bucureúti, 29 iunie 2005.
intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, în Nr. 642.
cadrul centrelor operaĠionale din
inspectoratele judetene úi al municipiului
Bucureúti pentru situaĠii de urgenĠă se
întocmeúte catalogul local cuprinzând
clasificarea unităĠilor administrativ-teritoriale,
instituĠiilor publice úi operatorilor economici
din punct de vedere al protecĠiei civile, în
funcĠie de tipurile de riscuri specifice.
Art. 5. - În termen de 20 de zile de la
intrarea în vigoare a prezentei hotărâri,
Inspectoratul General pentru SituaĠii de
UrgenĠă, prin Centrul OperaĠional NaĠional,
centralizează datele din catalogul local al
fiecărei unităĠi administrativ-teritoriale în
Catalogul naĠional cuprinzând clasificarea
unităĠilor administrativ-teritoriale, instituĠiilor
publice úi operatorilor economici din punct de
vedere al protecĠiei civile, în funcĠie de
tipurile de riscuri specifice.

ANUL I. NR. 4. AUGUST 2005

– PAGINA 6 –
 MONITORUL
REGISTRULUI URBANIùTILOR DIN ROMÂNIA

ANEXĂ

CRITERII DE CLASIFICARE a unităĠilor administrativ-teritoriale, instituĠiilor

publice úi operatorilor economici din punct de vedere al protecĠiei civile, în funcĠie
de tipurile de riscuri specifice

Art. . - () Riscurile care se iau în consideraĠie pentru clasificarea unităĠilor administrativ-
teritoriale, instituĠiilor publice úi operatorilor economici din punct de vedere al protecĠiei civile
sunt:
a) riscuri naturale:
. cutremure;
2. alunecări úi prăbuúiri de teren;
3. inundaĠii;
4. fenomene meteorologice periculoase;
5. avalanúe;
6. incendii de pădure;

b) riscuri tehnologice:
. accidente chimice;
2. accidente nucleare;
3. incendii în masă;
4. accidente grave pe căi de transport;
5. eúecul utilităĠilor publice;

c) riscuri biologice:
. epidemii;
2. epizootii/zoonoze.

(2) Elementele expuse riscurilor specifice care se au în vedere sunt:

. populaĠia;
2. animalele;
3. proprietatea;
4. activităĠile social-economice;
5. mediul înconjurător.

Art. 2. - Prin risc se înĠelege nivelul de pierderi preconizat, în sens probabilistic, estimat în
victime, proprietăĠi distruse, activităĠi economice întrerupte, impact asupra mediului datorită
manifestării unui hazard într-o anumită zonă úi cu referire la o anumită perioadă de timp.

Art. 3. - () Incadrarea unităĠilor administrativ-teritoriale, instituĠiilor publice úi operatorilor

economici în clase de risc se face in baza analizei de risc.

(2) Analiza de risc este metoda de cuantificare a riscurilor pe baza identificării riscului,
determinării frecvenĠei evenimentelor úi consecinĠelor asupra elementelor expuse ale fiecărui
eveniment pentru fiecare tip de risc specific.

Art. 4. - In funcĠie de frecvenĠa úi de consecinĠele situaĠiilor de urgenĠă generate de tipurile de

riscuri specifice, riscul poate fi principal sau secundar.

Art. 5. - () Pentru clasificarea unităĠilor administrativ-teritoriale, instituĠiilor publice úi

operatorilor economici din punct de vedere al protecĠiei civile, în funcĠie de tipurile de riscuri
specifice, în catalogul naĠional úi în cataloagele locale se vor folosi acronime.

(2) Acronimele, modul de alocare úi semnificatia lor sunt prezentate in tabelul de mai jos:

ANUL I. NR. 4. AUGUST 2005

– PAGINA 7 –
 MONITORUL
REGISTRULUI URBANIùTILOR DIN ROMÂNIA

Tabel - Modul de alocare a acronimelor asociate riscurilor

Nr. crt. Tipul de risc Principal Secundar

. Cutremur C c
2. Alunecare/prăbuúire de teren At /Pt at/pt
3. InundaĠie Id id
4. Secetă S s
5. Avalanúă Av av
6. Incendiu de pădure Ip ip
7. Accident chimic Ach ach
8. Accident nuclear An an
9. Incendiu în masă Im im
0. Accident grav de transport Atp atp
. Eúecul utilităĠilor publice Eup eup
2. Epidemie Ed ed
3. Epizootie Ez ez

Art. 6. - () Clasificarea unităĠilor administrativ-teritoriale, instituĠiilor publice úi operatorilor

economici din punct de vedere al protecĠiei civile, în funcĠie de tipurile de riscuri specifice, se face
în baza încadrării în criterii de clasificare.
(2) Incadrarea se realizează prin aplicarea criteriilor cuprinse în prezenta anexă úi poate avea úi
alte valori decât cele specificate, justificată în baza unui studiu de risc efectuat de către instituĠii
abilitate.
Art. 7. - Clasificarea unităĠilor administrativ-teritoriale din punct de vedere al protecĠiei civile, în
funcĠie de tipurile de riscuri specifice, constituie criteriul de bază pentru:
a) stabilirea structurii, specializării úi amplasării serviciilor publice profesioniste úi voluntare;
b) dotarea cu mijloace tehnice úi materiale de intervenĠie, aparatură úi echipamente de protecĠie a
structurilor profesioniste úi voluntare pentru intervenĠie în situaĠii de urgenĠă;
c) întocmirea schemei de acoperire a riscurilor de către inspectoratele judeĠene úi al municipiului
Bucureúti pentru situaĠii de urgenĠă;
d) elaborarea planurilor pentru gestionarea situaĠiilor de urgenĠă;
e) stabilirea tematicii de pregătire úi a exerciĠiilor pentru structurile profesioniste úi voluntare
pentru intervenĠie în situaĠii de urgenĠă;
f) conútientizarea populaĠiei asupra riscurilor specifice úi informarea acesteia cu privire la
măsurile ce trebuie luate pentru reducerea efectelor negative úi adoptarea unui comportament
adecvat în situaĠii de urgenĠă.
Art. 8. - Clasificarea instituĠiilor publice/operatorilor economici din punct de vedere al protecĠiei
civile, în funcĠie de tipurile de riscuri specifice, constituie criteriul de bază pentru:
a) stabilirea structurilor proprii de intervenĠie pentru limitarea úi înlăturarea efectelor situaĠiilor
de urgenĠă la care sunt expuse/expuúi;
b) dotarea cu mijloace tehnice úi cu materiale de intervenĠie, aparatură úi echipamente de
protecĠie a structurilor de intervenĠie în situaĠii de urgenĠă;
c) întocmirea schemei proprii de acoperire a riscurilor;
d) elaborarea planurilor de gestionare a situaĠiilor de urgenĠă;
e) stabilirea tematicii de pregătire úi a exerciĠiilor pentru personalul úi structurile proprii de
intervenĠie în situaĠii de urgenĠă;
f) determinarea frecvenĠei auditului intern efectuat în cadrul sistemului de management al
riscului;
g) conútientizarea personalului propriu úi a populatiei potenĠial afectate în ceea ce priveúte
riscurile specifice úi informarea acesteia cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru reducerea
efectelor negative úi adoptarea unui comportament adecvat în situaĠii de urgenĠă.

ANUL I. NR. 4. AUGUST 2005

– PAGINA 8 –
 MONITORUL
REGISTRULUI URBANIùTILOR DIN ROMÂNIA

A. Criterii de clasificare a unităĠilor administrativ-teritoriale

UnităĠile administrativ-teritoriale sunt clasificate astfel:

. Din punct de vedere al expunerii la riscul de cutremur:
a) unitate administrativ-teritorială dispusă în zona seismică de intensitate mai mare sau egală cu
VII pe scara MSK;
b) unitate administrativ-teritorială dispusă în zona seismică de intensitate mai mica de VII pe
scara MSK.
2. Din punct de vedere al expunerii la riscul de alunecări/prăbuúiri de teren:
a) unitate administrativ-teritorială dispusă în zonă cu potenĠial ridicat de producere a alunecărilor
de teren sau afectată de alunecări primare/reactivate;
b) unitate administrativ-teritorială dispusă în zonă cu potenĠial mediu/scăzut de producere a
alunecărilor de teren sau neafectată de alunecări primare/reactivate.
3. Din punct de vedere al expunerii la riscul de inundaĠii:
a) unitate administrativ-teritorială potenĠial afectată de inundaĠii datorate revărsărilor unui curs
de apă, scurgerilor pe torenĠi sau unde cantitatea maximă de precipitaĠii, înregistrată în ultimii 00
de ani, depăúeúte 00 mm/24 h;
b) unitate administrativ-teritorială neafectată de inundaĠii datorate revărsărilor unui curs de apă,
scurgerilor pe torenĠi sau unde cantitatea maximă de precipitaĠii, înregistrată în ultimii 00 de ani,
este mai mică de 00 mm/24 h.
4. Din punct de vedere al expunerii la riscul de secetă:
a) unitate administrativ-teritorială situată în zone cu risc faĠă de fenomenul de secetă;
b) unitate administrativ-teritorială situată în afara zonelor cu risc faĠă de fenomenul de secetă.
5. Din punct de vedere al expunerii la riscul de avalanúe:
a) unitate administrativ-teritorială dispusă în zona de munte;
b) unitate administrativ-teritorială dispusă în podiú/deal/câmpie.
6. Din punct de vedere al expunerii la riscul de incendii de pădure:
a) unitate administrativ-teritorială situată în zona de influenĠă a unui incendiu de pădure;
b) unitate administrativ-teritorială situată în afara zonei de influenĠă a unui incendiu de pădure.
7. Din punct de vedere al expunerii la riscul de accident chimic:
a) unitate administrativ-teritorială situată în interiorul zonelor de planificare la urgenĠă chimică;
b) unitate administrativ-teritorială situată în exteriorul zonelor de planificare la urgenĠă chimică.
8. Din punct de vedere al expunerii la riscul de accident nuclear:
a) unitate administrativ-teritorială situată în interiorul zonelor de planificare la urgenĠa nucleară;
b) unitate administrativ-teritorială situată în exteriorul zonelor de planificare la urgenĠa nucleară.
9. Din punct de vedere al riscului la incendii în masă:
a) unitate administrativ-teritorială situată în zona de influenĠă a incendiilor în masă;
b) unitate administrativ-teritorială situată în afara zonelor de influenĠă a incendiilor în masă.
0. Din punct de vedere al riscului la accidente grave pe căi de transport:
a) unitate administrativ-teritorială cu trafic intens;
b) unitate administrativ-teritorială cu trafic moderat sau redus.
. Din punct de vedere al riscului de eúec al utilităĠilor publice:
a) unitate administrativ-teritorială dependentă de un sistem centralizat de utilităĠi publice;
b) unitate administrativ-teritorială dependentă de două sau de mai multe sisteme centralizate de
utilităĠi publice ori fără sistem centralizat de utilităĠi publice.
2. Din punct de vedere al expunerii la riscul epidemiologic:
a) unitate administrativ-teritorială cu risc crescut;
b) unitate administrativ-teritorială cu risc mediu sau scăzut.
3. Din punct de vedere al expunerii la riscul epizootic:
a) unitate administrativ-teritorială cu risc crescut;
b) unitate administrativ-teritorială cu risc mediu sau scăzut.

ANUL I. NR. 4. AUGUST 2005

– PAGINA 9 –
 MONITORUL
REGISTRULUI URBANIùTILOR DIN ROMÂNIA

B. Criterii de clasificare a instituĠiilor publice úi operatorilor economici

InstituĠiile publice úi operatorii economici sunt clasificaĠi astfel:

. Din punct de vedere al expunerii la riscul de cutremur:
a) instituĠie publică/operator economic dispusă/dispus în zona seismică de intensitate mai mare
sau egală cu VII pe scara MSK;
b) instituĠie publică/operator economic dispusă/dispus în zona seismică de intensitate mai mică
de VII pe scara MSK.
2. Din punct de vedere al expunerii la riscul de alunecări/prăbuúiri de teren:
a) instituĠie publică/operator economic dispusă/dispus în zona cu potenĠial ridicat de producere a
alunecărilor de teren sau afectată de alunecări primare/reactivate;
b) instituĠie publică/operator economic dispusă/dispus în zona cu potenĠial mediu/scăzut de
producere a alunecărilor de teren sau neafectată de alunecări primare/reactivate.
3. Din punct de vedere al expunerii la riscul de inundaĠii:
a) instituĠie publică/operator economic potenĠial afectată/afectat de inundaĠii datorate revarsă
rilor unui curs de apa, scurgerilor pe torenti sau unde cantitatea maxima de precipitaĠii, înregistrată
în ultimii 00 de ani, depăúeúte 00 mm/24 h;
b) instituĠie publică/operator economic neafectată/neafectat de inundaĠii datorate revărsărilor
unui curs de apă, scurgerilor pe torenĠi sau unde cantitatea maximă de precipitaĠii, înregistrată în
ultimii 00 de ani, este mai mică de 00 mm/24 h.
4. Din punct de vedere al expunerii la riscul de secetă:
a) instituĠie publică/operator economic dispusă/dispus în zone cu risc faĠă de fenomenul de
secetă;
b) instituĠie publica/operator economic dispusă/dispus în afara zonelor cu risc faĠă de fenomenul
de secetă.
5. Din punct de vedere al expunerii la riscul de incendii de pădure:
a) instituĠie publică/operator economic situată/situat în zona de influenĠă a incendiului de pădure;
b) instituĠie publică/operator economic situată/situat în afara zonei de influenĠă a incendiului de
pădure.
6. Din punct de vedere al expunerii la riscul de accident chimic:
a) instituĠie publică/operator economic dispusă/dispus în zonele de planificare la urgenĠă
chimică;
b) instituĠie publică/operator economic dispusă/dispus în afara zonelor de planificare la urgenĠă
chimică.
7. Din punct de vedere al expunerii la riscul de accident nuclear:
a) instituĠie publicĠ/operator economic dispusĠ/dispus în zona de planificare la urgenĠă nucleară;
b) instituĠie publică/operator economic dispusă/dispus în afara zonelor de planificare la urgenĠă
nucleară.

ANUL I. NR. 4. AUGUST 2005

– PAGINA 0 –
 MONITORUL
REGISTRULUI URBANIùTILOR DIN ROMÂNIA

CONSILIUL EUROPEAN AL URBANIùTILOR

NOUA CARTĂ DE LA ATENA 2003

Viziunea Consiliului European al Urbaniútilor asupra
Oraúelor din secolul al XXI-lea

Lisabona, 20 noiembrie 2003

N. T.:
• Textul Cartei este publicat în versiune engleză úi în versiune franceză; s-a folosit
versiunea franceză, editată la FlorenĠa: Editura ALINEA, 2003.
• Traducerea a fost făcută de arh. Adrian DAN úi arh. ùerban POPESCU
CRIVEANU.
• Grafia traducerii urmăreúte în mod fidel textul publicat- titlurile, majusculele,
sublinierile cu litere italice, cuvintele scrise în alte limbi, numeralele ú.a.
• IntervenĠiile traducătorilor în text sunt marcate cu paranteze drepte [ ].

ANUL I. NR. 4. AUGUST 2005

– PAGINA  –
 MONITORUL
REGISTRULUI URBANIùTILOR DIN ROMÂNIA

Tabla de materii
Preambul
Introducere

PARTEA A: Viziunea de viitor

. Oraúul coerent
2. CoerenĠa socială
3. CoerenĠe economice
4. CoerenĠa mediului
5. Raportul cu spaĠiul

PARTEA B
B – Probleme úi Provocări
. Schimbări sociale úi politice
2. Schimbări economice úi tehnologice
3. Schimbări ale mediului
4. Schimbări urbane
B3 – Sarcinile urbaniútilor

ANEXĂ

N. T.
• Preambulul, Introducerea úi Partea A se publică în nr. 4 /2005. Partea B úi Anexa se
vor publica în nr. 5/2005.
• A se consulta úi Carta Europeană a Urbaniútilor- Monitorul RUR, anul I, nr. 3,
martie 2005.
• Textul original nu cuprinde capitolul B2.
• Carta foloseúte cuvântul "ville" după caz, cu sensul fie de "oraú", fie de "localitate".
• Pentru cuvintele-cheie "cohérence"/"cohérent" s-au folosit în traducere cuvintele
româneúti cu înĠelesul înscris în DEX 998 (p. 93), respectiv "coerenĠă”, s.f.
. Legătură strânsă (úi armonioasă) între părĠile sau elementele unui întreg;
„coerent”, adj. . Care se compune din elemente strâns legate (úi armonizate)
între ele; închegat."

ANUL I. NR. 4. AUGUST 2005

– PAGINA 2 –
 MONITORUL
REGISTRULUI URBANIùTILOR DIN ROMÂNIA

PREAMBUL

Consiliul European al Urbaniútilor este Adunarea care grupează organizaĠiile

naĠionale ale Urbaniútilor din Uniunea Europeană úi din Ġările candidate. Fondat în 985,
el [CEU] are sediul la Bruxelles úi secretariatul general la Londra. OrganizaĠiile membre
ale lui grupează aproape 30.000 de urbaniúti răspândiĠi în toată Europa.
Menirea sa este dublă:
• Să contribuie la dezvoltarea Europei prin promovarea dimensiunii spaĠiale a
idealului european, în particular prin amenajarea teritoriului úi prin conceperea unor
soluĠii cantitative.
• Să favorizeze schimbul de experienĠă úi de cunoútinĠe dintre profesioniútii din
Europa, să identifice úi să evalueze trebuinĠele, să exprime o viziune pentru viitorul
oraúelor europene.
În 998, CEU a publicat Noua Cartă de la Atena: o Cartă a Oraúelor Europene pentru
secolul al XXI-lea. El [CEU] s-a angajat să revizuiască úi să dezvolte în mod regulat
acest document. Consiliul susĠine Bienala Oraúelor úi Urbaniútilor úi organizează
programul bianual Marele Premiu European pentru Urbanism pentru a prezenta úi
demonstra cele mai bune metode puse în aplicare. El [CEU] colaborează în mod activ cu
AsociaĠia ùcolilor úi Institutelor europene de Urbanism pentru dezvoltarea formării în
urbanism.
Pentru toate informaĠiile contactaĠi situl web al CEU: http://www.ceu-ectp.org

INTRODUCERE
Consiliul European al Urbaniútilor (CEU) este convins că în cursul secolului al XXI-
lea Europa va progresa spre integrare. În această perspectivă, CEU prezintă o Viziune
împărtăúită úi majoritar colectivă asupra viitorului oraúelor europene, ca bază a Noii
Carte de la Atena 2003 (partea A). Este Viziunea unei reĠele de Oraúe care:
• Vor păstra bogăĠia culturală úi diversitatea care rezultă din îndelungata lor istorie;
• Vor fi legate printr-o mulĠime de reĠele, pline de conĠinut úi funcĠiuni utile;
• Vor rămâne creative úi competitive, dar în acelaúi timp vor căuta complementaritatea
úi cooperarea;
• Vor contribui în mod decisiv la bunăstarea locuitorilor lor úi, în general, la mai
binele tuturor celor care le utilizează.
Viziunea care fundamentează Noua Cartă de la Atena 2003 se completează
(partea B) cu:
• O scurtă referire la principalele probleme úi provocări care afectează oraúele la
începutul secolului al XXI-lea;
• Sarcinile pe care urbaniútii úi le iau pentru aplicarea acestei Viziuni.

Noua Cartă de la Atena 2003 se adresează în special urbaniútilor profesioniúti care

lucrează în Europa úi celor care sunt interesaĠi de munca lor, cu scopul de a-i orienta în
acĠiunile lor pentru conformarea oraúelor europene ca oraúe coerente la toate nivelurile úi
în toate domeniile.
Amenajarea strategică a teritoriului úi urbanismul sunt indispensabile Dezvoltării
Durabile, înĠeleasă astăzi ca organizarea prudentă a spaĠiului comun, [care este] una
dintre resursele cele mai rare în cele mai râvnite teritorii în care se concentrează
civilizaĠia. Ele [amenajarea strategică a teritoriului úi urbanismul] implică munca unor
echipe multidisciplinare, angajând toate tipurile de cunoútinĠe úi de metode, la mai multe
niveluri úi în procese de lungă durată. Calitatea particulară pe care se bazează specificul
profesiunii de urbanist constă în capacitatea de a examina în acelaúi timp un mare număr
de probleme úi de a imagina impactul lor viitor asupra spaĠiului úi asupra societăĠii. CEU
este conútient atât de varietatea, cât úi de universalitatea profesiunii de urbanist în
Europa, întrucât această profesiune are ca obiect de lucru bogata diversitate a oraúelor úi
a regiunilor din Europa.

ANUL I. NR. 4. AUGUST 2005

– PAGINA 3 –
 MONITORUL
REGISTRULUI URBANIùTILOR DIN ROMÂNIA

PARTEA A
VIZIUNEA DE VIITOR

. ORAùUL COERENT
În a doua jumătate a secolului al XX-lea s-au exprimat multe pronosticuri pesimiste
asupra viitorului oraúelor europene. Ele prevedeau scăderi ale productivităĠii, decăderea
úi implozia zonelor urbane centrale, criminalitatea nestăvilită, grade de poluare foarte
mari úi degradarea dramatică a mediului ambiant, exprimându-úi, de asemenea, teama că
[oraúele] îúi vor pierde identitatea. Din fericire, aceste previziuni încă nu s-au
materializat pe deplin, deúi este clar că la începutul secolului al XXI-lea oraúele
Vechiului Continent sunt departe de a fi ideale, datorită enormelor provocări cărora
trebuie să le facă faĠă.
Consiliul European al Urbaniútilor propune în replică viziunea sa pentru începutul
noului mileniu. Această Viziune nu este nici o nouă utopie, nici proiecĠia delirantă a unor
inovaĠii tehnologice. Ea se axează pe Oraúul coerent. Este în esenĠă un instantaneu a
ceea ce dorim să devină oraúele noastre, începând de acum úi în viitor. Această viziune
este expresia obiectivului către care urbaniútii Europei tind prin munca lor úi prin
contribuĠiile [pe care le au], la cel mai înalt nivel al capacităĠilor lor profesionale; un
obiectiv care va putea fi atins în întregime dacă această vizuine va deveni ghidul tuturor
celor implicaĠi în dezvoltarea úi managementul oraúelor angajate în procesul de gestiune
úi dezvoltare durabilă a teritoriilor.
Oraúul coerent rezultă dintr-un întreg ansamblu variat de mecanisme de coerenĠă
care acĠionează la diferite scări; atât din elemente de coerenĠă vizuală úi fizică ale
construcĠiilor, cât úi din mecanisme de coerenĠă între diversele funcĠiuni urbane, reĠelele
de infrastructură úi utilizarea noilor tehnologii de informaĠie úi de comunicare.

CoerenĠă în timp
La origine, cele mai vechi aúezări umane au fost create pentru a asigura adăpostul úi
siguranĠa oamenilor úi pentru a înlesni schimbul de bunuri. Ele au produs societăĠi
organizate, au dezvoltat o mare varietate de meúteúuguri, au devenit foarte productive úi
s-au dezvoltat ca centre puternice de civilizaĠie. Au fost construite pe amplasamente
alese cu grijă, mult timp menĠinându-se o distincĠie clară între limitele oraúelor úi zonele
rurale úi naturale înconjurătoare, chiar úi după ce au fost demolate fortificaĠiile devenite
inutile.
Oraúele europene se deosebesc de aglomeraĠiile urbane din cea mai mare parte a
lumii prin lunga lor perioadă de dezvoltare în istorie care reflectă caracteristicile
structurilor politice, sociale úi economice ale naĠiunilor. Istoria úi această diversitate au
modelat diferenĠele dintre ele.

Prin contrast, oraúul secolului al XXI-lea devine din ce în ce mai greu de recunoscut,
deoarece activităĠile umane localizate în oraúe se extind acum generos în spaĠiul
înconjurător, luând în stăpânire sectoare rurale úi spaĠii altădată naturale. ReĠelele de
transport úi celelalte infrastructuri, construite pentru legarea acestor activităĠi dispersate,
fragmentează úi degradează solul care rămâne, de fapt, principala resursă naturală care nu
se poate înnoi. Încet, dar inexorabil, noi reĠele complexe unesc oraúele mici úi mari,
creând continuum-uri urbane deja evidente în multe părĠi ale Europei unde oraúele clasice
devin simple componente ale unor reĠele [cu forme] neregulate. Efectele dăunătoare ale
acestei tendinĠe trebuie să fie în mod inevitabil abordate într-o viziune asupra viitorului
oraúelor.
Viitorul se construieúte în fiecare clipă a prezentului, prin efectul fiecărei acĠiuni ale
noastre úi trecutul ne oferă lecĠii de mare valoare pentru viitor. Astfel, prin numeroase
aspecte, oraúul de mâine deja există. Pe de altă parte, sunt multe caracteristici ale vieĠii în
oraú pe care le preĠuim úi dorim să le punem în valoare úi să le transmitem generaĠiilor
viitoare. Care este deci problema de bază în oraúele actuale? Este lipsa de coerenĠă: nu
numai în termeni fizici, dar úi lipsa de coerenĠă în continuitatea evoluĠiilor în timp care
afectează structurile sociale úi diferenĠele culturale. Aceasta înseamnă nu numai o

ANUL I. NR. 4. AUGUST 2005

– PAGINA 4 –
 MONITORUL
REGISTRULUI URBANIùTILOR DIN ROMÂNIA

continuitate a caracterului spaĠiilor construite, dar úi continuitate de identitate, valoare

foarte importantă care trebuie protejată úi promovată într-o lume atât de dinamică. În
viitor se va afirma conceptul oraúului-în-reĠea compus din ansambluri urbane
policentrice organizate în reĠea, unele dintre ele eliberându-se de frontierele naĠionale în
perspectiva noii Europe.

2. COERENğA SOCIALĂ
Echilibrul
Viitoarea bunăstare a omenirii va consta în dubla consideraĠie ce va fi acordată
fiecăruia: ca individ, dar úi ca membru al comunităĠilor legate în ansamblul societăĠii ca
părĠi ale unui întreg. Acesta este un obiectiv important de coerenĠă pentru oraúul care,
prin esenĠa lui, respectă interesele societăĠii ca un tot, Ġinând seama de nevoile, drepturile
úi obligaĠiile diverselor grupuri úi ale cetăĠenilor individuali.
Însă nu este suficientă numai facilitarea exprimării multiculturalităĠii úi a
schimburilor între diferitele grupuri sociale. Există mari diferenĠe economice în interiorul
Uniunii Europene, probleme ce par a fi exacerbate prin sistemul liberalizării pieĠelor úi
prin competiĠia care răspunde contextului actual de mondializare a schimburilor úi a
puterii. Dacă aceste tendinĠe vor continua ca atare, vor duce la ruptura Ġesutului
economic úi social. Pentru a preveni aceasta, trebuie să apară o nouă atitudine de
guvernare, care să implice toĠi actorii úi să se angajeze la rezolvarea problemelor sociale,
a criminalitatăĠii úi a violenĠei. Oraúul coerent pe plan social va fi capabil să asigure un
sentiment de siguranĠă mai mare úi va face ca locuitorii săi să se simtă mai bine.
Deúi aceste obiective nobile depăúesc uneori mandatul urbanistului, oraúul coerent al
secolului XXI va trebui să tindă către cea mai mare diversitate de posibilităĠi de alegere
economică úi de angajare pentru toĠi cei care locuiesc úi lucrează [în el] úi va trebui să le
asigure cel mai bun acces la educaĠie, la [îngrijirea] sănătăĠii úi la un număr cât mai mare
de utilităĠi. În fine, noi forme de structuri sociale úi economice vor corecta disparităĠile
sociale prea mari, cauze ale excluziunii, sărăciei, úomajului úi criminalităĠii, pe care
numai cadrul de viaĠă singur nu le poate reduce.

Angajarea
Oraúele europene din viitor vor fi utilizate nu numai de locuitorii lor, ci úi de toĠi cei
care profită de echipamentele úi de serviciile lor, în mod permanent sau temporar
(navetiúti úi vizitatori). Persoane străine de oraú, fie necalificate, fie úi ultracalificate, vor
veni să locuiască [aici] pentru perioade scurte sau lungi; trebuie chiar să ne aúteptăm ca
aceste grupuri să aibă o importanĠă numerică semnificativă în multe oraúe mari ale
Europei. InstituĠiile úi practicile democratice vor trebui astfel să răspundă nevoilor úi
bunăstării acestor grupuri sociale úi atunci sistemele de guvernare urbană, limitate în
principal la voturile locuitorilor permanenĠi, nu vor putea răspunde echitabil noilor
condiĠii de viaĠă din oraú. În oraúul coerent se vor dezvolta sisteme noi de reprezentare úi
de participare care vor folosi eficient accesul cel mai uúor la informaĠie pentru cetăĠeni úi
pentru rezidenĠi úi vor facilita dezvoltarea de reĠele ale cetăĠenilor activi, cu scopul de a
permite tuturor locuitorilor úi utilizatorilor oraúului să se exprime asupra mediului lor de
viaĠă úi asupra evoluĠiei sale.
Se va da timp suficient pentru luarea deciziilor în procesele de dezvoltare úi de
urbanism, pentru ca să se poată fructifica munca socială úi ca să fie facilitate
interacĠiunile pozitive. Este foarte probabil că, în oraúul coerent al viitorului, multe
grupuri de locuitori, permanenĠi sau temporari, vor pretinde echipamente úi servicii
urbane de calitate, dar vor refuza să se împovăreze cu acele echipamente úi servicii în a
căror calitate úi stabilire nu au fost implicaĠi.

BogăĠie multiculturală
TendinĠa crescândă către unificarea Europei va avea un impact, lent dar clar, asupra
mobilităĠii úi a ocupării oamenilor úi oraúele europene vor deveni cu adevărat
multiculturale úi multilingve. Va trebui ca prin coerenĠa oraúelor să se stabilească noi
conexiuni care să menĠină un echilibru delicat úi suplu, astfel ca fiecare oraú să-úi

ANUL I. NR. 4. AUGUST 2005

– PAGINA 5 –
 MONITORUL
REGISTRULUI URBANIùTILOR DIN ROMÂNIA

păstreze caracterul, cultura úi identitatea sa proprie úi, în acelaúi timp, în unele oraúe să se
accepte úi în alte oraúe să se încurajeze ca grupurile care locuiesc sau lucrează acolo să-úi
trăiască propria viaĠă socială úi culturală úi să joace un rol real în problemele legate de
mediul lor social úi fizic. Metodele Dezvoltării Durabile – care integrează dimensiunile
economică, ecologică úi socială ale schimbării bazându-le pe participarea úi implicarea
actorilor – trebuie să devină drumul cel mai sigur pentru ca aceste echilibre delicate să
fie posibile.

RelaĠiile între generaĠii

Îmbătrânirea continuă a populaĠiei europene modifică echilibrul dinamic dintre
diferitele grupe de vârstă. Ea ne obligă să ne preocupăm de restabilirea legăturilor
coezive dintre generaĠii. Această provocare socială nu trebuie exprimată numai în
termeni sociali úi economici, ci úi prin acĠiunile intensificate ale oraúelor de susĠinere a
creării unor infrastructuri bine adecvate úi de iniĠiere a unor reĠele; scopul este de a lua în
considerare nevoile de viaĠă socială ale tuturor vârstelor úi de a Ġine cont de reacĠiile úi
ritmurile specifice pensionarilor úi ale persoanelor mai în vârstă, în special la conceperea,
utilizarea úi localizarea spaĠiilor publice.

Identitate socială
Identitatea personală a cetăĠenilor este strâns legată de identitatea oraúului lor. Dar
dinamicile rezultate din aporturile mai importante datorate fenomenului de imigraĠie
urbană vor contribui la identităĠi urbane mai noi úi mai puternice. Fiecare oraú îúi va
dezvolta propria sa alchimie socială úi culturală, rezultată atât din istoria sa cât úi din
modul său de dezvoltare. Va rezulta de aici menĠinerea unei mari diversităĠi de caracter úi
de identitate a oraúelor úi a regiunilor în diferitele părĠi ale Europei.
În cadrul Oraúului coerent, schimburile úi integrările dintre diferitele culturi
existente vor conferi vieĠii în oraú o bogăĠie úi o diversitate mult mai mari decât în
prezent, care se vor adăuga atracĠiei oraúului, nu numai pentru locuire, dar úi pentru
muncă, studii úi loisir.

Fluxuri úi mobilitate
În oraúele europene din viitor, locuitorii vor avea la dispoziĠie felurite posibilităĠi de
a alege între mijloacele de transport puse la dispoziĠia lor, ca úi între reĠelele de
informaĠii accesibile úi active.
În Oraúul coerent úi hinterlandul său original, folosirea inventivă a noilor tehnologii
de toate felurile va permite oferirea unor felurite sisteme de transport pentru persoane úi
pentru bunuri úi a unor variate sisteme de informare. La scară locală, tehnologia úi
gestiunea traficului vor fi utilizate în aúa fel încât să faciliteze micúorarea folosirii
vehiculelor personale. La scară strategică, legăturile între cartiere, oraúe úi regiuni vor fi
facilitate de evoluĠia ReĠelei europene de transport care va oferi legături rapide, plăcute,
permanente úi ieftine între locurile de muncă, de educaĠie, de locuire, de distracĠii úi de
cultură [.] La nivelul oraúelor organizate în reĠele, mobilitatea va fi facilitată de
îmbunătăĠirea condiĠiilor de schimb între diferitele moduri de transport. ÎmbunătăĠirile
aduse nivelului de echipare a infrastructurii vor fi contrabalansate de importanĠa pe care,
din alte motive, o va avea menĠinerea alegerii continuării traiului în acele părĠi locuite
din teritoriu care sunt îndepărtate de reĠele úi de viaĠa urbană densă.
În oraúul coerent organizarea spaĠială în acelaúi timp trebuie să includă integrarea
completă a politicilor de transport úi a politicilor urbane; imaginarea unor reguli de
compoziĠie urbană adaptate, ele însele, acestui obiectiv, precum úi accesul mai uúor la
informaĠii vor trebui să reducă necesitatea deplasărilor inutile. FacilităĠile de deplasare úi
[posibilităĠile] crescute de alegere a modului de transport vor deveni din ce în ce mai
mult un element critic pentru viaĠa în oraú.

Echipamente úi Servicii
Serviciile urbane, ca úi locuirea, trebuie să fie adaptate evoluĠiei foarte rapide a nevoilor
úi mijloacelor lucuitorilor; programarea lor va fi flexibilă úi va fi adaptată modelelor de

ANUL I. NR. 4. AUGUST 2005

– PAGINA 6 –
 MONITORUL
REGISTRULUI URBANIùTILOR DIN ROMÂNIA

utilizare a oraúului nou apărute. Fie că este vorba despre accesul la echipamente úi la
serviciile educative, comerciale, culturale úi de distracĠii, fie de dreptul la o locuinĠă,
aceste servicii trebuie să fie asigurate în condiĠii accesibile, în special în cele financiare –
preĠuri úi costuri de funcĠionare –, pe care locuitorii vor putea să le suporte într-un spirit
de comunitate úi de liniúte.

3. COERENğE ECONOMICE
Oraúele europene din secolul al XXI-lea vor continua să fie puternic dependente de
nivelul activităĠii economice generale. Toate [oraúele] vor încerca să aparĠină unor reĠele
economice dense, cu ochiuri mici, conjugând eficacitatea cu productivitatea, menĠinând
niveluri înalte de utilizare a muncii úi asigurându-le un interval de dezvoltare competitivă
în mondializarea economică.

Mondializare, regionalizare
ActivităĠile economice sunt în prezent influenĠate de combinaĠia a două forĠe
principale: mondializarea úi specializarea (locală sau regională). Pe de o parte, noile
activităĠi economice vor fi, mai mult ca oricând, bazate pe cunoaútere, cu o aplicare
intensă a tehnologiilor inovatoare, atât în producĠie, cât úi în servicii. Într-un fel, cele mai
multe dintre aceste dezvoltări nu vor avea adesea prea mare legătură cu istoria locului în
care se aplică, dar întotdeauna vor fi determinate de criterii economice. Pe de altă parte,
va creúte cererea de produse rare úi rafinate úi de servicii asociate [cu acestea] care să
aplice metodele de producĠie tradiĠionale sau specifice sau care să corespundă unor
interpretări ale produselor tipice cu origine controlată. În primul caz raportul
calitate/preĠ între costurile de plătit úi facilităĠile puse la dispoziĠie va juca rolul important
în deciziile de instalare a întreprinderilor. În al doilea caz vor predomina caracteristicile
calitative. Echilibrul dintre factorii de dezvoltare endogeni úi cei exogeni devine astfel o
miză strategică deosebită puĠin pentru oraúele úi regiunile Europei, cum ar fi [cel dintre]
căutarea de noi coerenĠe economice úi culturale care vor trebui să întovărăúească
deschiderea Europei căre Est úi eforturile de integrare corespunzătoare [acesteia], care
vor încuraja úi vor întări diversitatea culturilor.
În acest context: Oraúele au din ce în ce mai multă nevoie să facă alegeri strategice
pentru orientarea [lor] economică. Ele vor alege între a găsi cu mereu mai multă supleĠe
propria interpretare locală a cererii, aúa cum aceasta se transformă prin efectul procesului
de mondializare úi a cultiva propria lor semnătură economică; Economiile locale úi
regionale vor fi din ce în ce mai mult interconectate cu economiile altor regiuni, atât la
nivelul naĠional, cât úi la cel internaĠional; Creúterea sistemelor de relaĠii economice între
oraúe coerente va contribui în diferite feluri la îmbunătăĠirea accesului cetăĠenilor la
muncă în regim normal úi la o mai mare prosperitate, care reprezintă un leitmotiv al
Europei.

Avantaje competitive
ùi în secolul al XXI-lea, în continuare, oraúele cu reuúită economică vor fi cele care
vor úti să capitalizeze avantajele lor competitive. Un grad înalt de conectivitate la mai
multe niveluri va fi pentru ele un atu major. Pentru un oraú în căutarea coerenĠei,
capitalizarea argumentelor sale culturale úi naturale prin interpretarea valorilor pe care
le-a moútenit de la Istorie úi prin evidenĠierea singularităĠilor úi a diversităĠii sale va
deveni, din ce în ce mai mult, un avantaj semnificativ. De asemenea, oferirea unor cadre
de viaĠă úi de muncă plăcute, sănătoase úi sigure va mări în viitor în mod considerabil
úansele oraúelor de a rămâne atractive, ca soluĠie la cererile crescute de activităĠi
economice care vin din toate părĠile.
Pentru ca un oraú să fie încoronat de succes ca poziĠie economică, el trebuie să
exploateze cele mai bune argumente endogene úi exogene pe care le are. El [oraúul]
trebuie să evalueze în permanenĠă poziĠia sa úi să se adapteze pentru a-úi păstra avansul,
chiar úi în contextul de permanentă schimbare. TendinĠele trebuie să fie supravegheate
neîncetat. Trebui evaluate cu regularitate multiple scenarii, pentru a se aprecia forĠele úi
slăbiciunile úi a se acĠiona în consecinĠă.

ANUL I. NR. 4. AUGUST 2005

– PAGINA 7 –
 MONITORUL
REGISTRULUI URBANIùTILOR DIN ROMÂNIA

Dezvoltarea reĠelelor de oraúe

În special pentru a-úi mări avantajele lor competitive, oraúele se vor simĠi din ce în
ce mai obligate să se lege la diferite reĠele care vor funcĠiona ca sisteme integratoare,
oraúele constituind nodurile [úi fiind] conectate, fie fizic sau virtual, fie în ambele
modalităĠi.
Aceste reĠele urbane policentrice vor fi de diferite tipuri:
• ReĠele de oraúe cu specializări similare, care prin cooperări funcĠionale úi prin
mijloace organizatorice comune, ajung la condiĠiile de vizibilitate, de mărime úi
de productivitate necesare pentru a fi competitive sau pentru a-úi dezvolta
obiective comune: ReĠele de sinergie.
• ReĠele care leagă oraúe ale căror specializări diferite le permit să fie furnizoare
unele către altele. Specializarea pe care ele o prezintă astfel în comun poate, de
asemenea, să le conducă la a pretinde atribuirea unor mari proiecte publice:
ReĠele de complementaritate.
• ReĠele de oraúe legate între ele printr-un sistem suplu de schimburi de bunuri úi
servicii: ReĠele flexibile.
• ReĠele de oraúe care au interese comune (economice úi/sau culturale) úi doresc
să cumuleze efectele pozitive ale imaginii fiecăruia, cu scopul întăririi
avantajului competitiv al fiecăruia [dintre ele]: ReĠele de notorietate.
Tipurile de conectare úi de coerenĠă între nodurile diferitelor reĠele de oraúe depind
de natura relaĠiilor care sunt avute în vedere: sau fluxuri de bunuri materiale, sau fluxuri
de elemente imateriale, cum este informaĠia, sau funcĠiunile asigurate, fie de unele pentru
altele, fie în comun.
ReĠelele policentrice de oraúe organizate sub aceste forme diferite vor asigura
distribuĠia, creúterea úi puterea activităĠilor economice din Europa întreagă. Definirea
unor reĠele noi de oraúe, constituirea acestora, precum úi poziĠionarea oraúelor între ele
vor cere un număr considerabil de experĠi specializaĠi în dezvoltarea strategică a oraúelor
úi a teritoriilor.

Diversitatea economică
Coeziunea economică necesară a oraúelor europene nu se va face în detrimentul
diversităĠii lor; din contră, ea [coeziunea economică] va contribui la această [diversitate],
pentru că participarea oraúelor la sisteme de cooperare de vârf va încuraja specializarea
lor úi exploatarea avantajelor competitive ale fiecăruia. Factorii care vor influenĠa de
acum încolo performanĠele economice ale oraúelor (printre altele, patrimoniul cultural úi
natural, existenĠa resurselor umane formate úi specializate, viaĠa culturală úi mediul
agreabil, amplasarea strategică) vor fi combinaĠi în diferite feluri în fiecare oraú,
contribuind astfel la varietatea urbană úi permiĠând fiecărui [oraú] să-úi stabilească
propriul său echilibru între prosperitatea economică úi calitatea vieĠii.

4. COERENğA MEDIULUI
„Input – output” sau echilibrul bilanĠurilor
FiinĠa umană nu poate fi disociată de mediul său natural. Contactul ei cu natura nu
este numai o sursă de bunăstare, ci úi o condiĠie esenĠială pentru supravieĠuire. Astfel,
componentele de mediu ale Dezvoltării Durabile nu se referă numai la păstrarea úi
restabilirea zonelor naturale în oraúe úi în împrejurimile lor, ci mai implică úi multe alte
aspecte:
• EcuaĠia principală a secolului al XXI-lea va consta în asigurarea unei folosiri
înĠelepte a resurselor disponibile, în special a celor naturale, neregenerabile,
în principal a solului, a aerului úi a apei.
• Un pas important va fi protejarea oraúele de excesul de poluare úi de
degradări, pentru ca oraúele să-úi poată păstra utilitatea.
• Oraúele noului mileniu vor gestiona în permanenĠă bilanĠul resurselor pe care le
vor folosi cu prudenĠă úi economie, raportându-le la adevăratele lor necesităĠi,

ANUL I. NR. 4. AUGUST 2005

– PAGINA 8 –
 MONITORUL
REGISTRULUI URBANIùTILOR DIN ROMÂNIA

utilizând tehnologii inovatoare úi [cu] minimalizarea consumului lor prin cele

mai înalte grade de refolosire úi de reciclare posibile.
• ProducĠia de energie úi, în primul rând folosirea ei, vor constitui preocupări
majore, cu niveluri de randament fără precedent úi cu o utilizare crescândă a
surselor de energie recuperabilă.
• În sfârúit, oraúul va înceta să-úi exporte deúeurile în împrejurimi úi va deveni un
sistem coerent úi autosuficient, tratând úi refolosind majoritatea resurselor
importate.
O abordare a problemelor de mediu similară, cuplată cu tehnicile managementului
riscurilor, va fi utilizată pentru minimizarea impactului riscurilor naturale. Astfel:
Efectele catastrofale ale cutremurelor de pământ vor fi controlate prin limitarea, cu
zonificări adecvate, a dezvoltării în zonele expuse seismelor. Efectele inundaĠiilor
fluviilor úi torenĠilor, precum úi ale altor fenomene climatice extreme cauzate de
schimbările de climat úi de lipsa de protecĠie vor fi atenuate prin luarea în considerarare
úi tratarea zonelor inundabile úi a bazinelor hidrografice. Pădurile úi zonele plantate vor
creúte în interiorul oraúelor úi împrejurul lor, pentru ca ele să poată juca rolul important
de însănătoúire a aerului úi de stabilizare a temperaturii. În plus, aceste măsuri vor avea úi
efecte secundare foarte bune, diminuând impacturile în cazurile de urbanizare galopantă.

Salubritate úi oraúe sănătoase

PrecauĠiile faĠă de mediu úi aplicarea practică a principiilor Dezvoltării Durabile vor
produce un oraú mai salubru úi, deci, mai sănătos pentru viaĠa oamenilor. Ca urmare, este
probabil că în viitor în Europa vor fi în mare măsură eliminate riscurile de îmbolnăvire
[cauzate de viaĠa] în oraú, de alimentaĠie úi de folosirea materialelor care conĠin substanĠe
toxice. Acest ansamblu de măsuri va fi completat de un întreg ansamblu de servicii
sanitare úi sociale cu accent pe prevenire, puse în mod echitabil la dispoziĠia tuturor.

Natură, peisaj úi spaĠii libere urbane

Va fi cu atenĠie prezervată úi amplificată úansa fiecăruia de a trăi úi a munci în
propria sa ambianĠă, în vecinătatea unui patrimoniu cultural úi natural bine conservat
(peisaje semnificative, situri arheologice, monumente, spaĠiu rural úi vecinătate
tradiĠională, parcuri, pieĠe úi alte spaĠii deschise, mari suprafeĠe de apă - lacuri - fluvii -
mlaútini- Ġărmurile mărilor, rezerve naturale). Urbanismul va continua să fie măsura cea
mai eficace pentru a se ajunge la protecĠia patrimoniului natural úi cultural úi pentru a se
produce condiĠiile de creare a noi spaĠii libere care vor da coerenĠă Ġesuturilor urbane.
RelaĠia emoĠională a omului cu mediul său, impresia de apartenenĠă, este o condiĠie
fundamentală pentru calitatea vieĠii în oraú. Cele mai dorite oraúe úi aglomeraĠii urbane
sunt cele care se implică cel mai mult în aceste probleme. Calitatea mediului care
contribuie la armonia socială úi la vitalitatea culturală devine unul dintre factorii cheie ai
succesului economic al unui oraú.

Energie
Noi forme de energie, obĠinută din resurse nepoluante úi regenerabile, vor fi utilizate
pentru a acoperi nevoile energetice ale oraúelor secolului al XXI-lea, mai ales în
sectoarele cheie cum sunt transporturile úi activităĠile care afectează microclimatul.
Concomitent, sistemele de distribuĠie a energiei úi infrastructura acestora vor deveni
foarte economice prin utilizarea noilor tehnologii úi prin îmbunătăĠirea randamentului;
consumul de energie se va reduce în mod sever. Aceste mari progrese vor avea efectul
pozitiv al diminuării poluării aerului, a gazelor cu efect de seră úi a alterărilor climatului.

5. RAPORTUL CU SPAğIUL
Elementele de coerenĠă economice, sociale úi de mediu descrise mai sus vor avea o
puternică influenĠă úi impact mult mai mare asupra urbanismlui úi asupra dezvoltării úi
amenajării teritoriului.

ANUL I. NR. 4. AUGUST 2005

– PAGINA 9 –
 MONITORUL
REGISTRULUI URBANIùTILOR DIN ROMÂNIA

CoerenĠă în utilizarea spaĠiului

Prin folosirea metodelor prudente de urbanism úi prin alte intervenĠii adecvate,
articulaĠiile diferitelor reĠele spaĠiale din interiorul úi din jurul oraúelor se vor
bucura de o grijă specială. În oraúele coerente funcĠiile esenĠiale ale centrelor úi ale
altor noduri ale policentrismului urban vor fi menĠinute cu energie úi reactivitate; ele vor
fi multiplicate în diferite locuri care vor fi servite eficient de reĠelele de comunicare úi de
transport fără a le altera vitalitatea úi animaĠia.
În acord cu aceste principii, spaĠiile naturale ale Continentului european vor fi
efectiv protejate contra extinderii úi multiplicării reĠelelor urbane, atât prin combinaĠiile
de măsuri de protecĠie úi de stimulare, cât úi prin promovarea către public a valorii úi
necesităĠii esenĠiale pe care acestea le reprezintă.

Rolul spiritului locului úi al culturii în coerenĠa oraúului úi în asigurarea

calităĠii vieĠii
În paralel cu aceste consideraĠii privind utilizarea solului úi a spaĠiilor, atractivitatea
proprie fiecărui oraú al Europei va fi prezervată úi pusă în valoare, contribuind astfel la
îmbunătăĠirea calităĠii vieĠii celor mai mulĠi, dat fiind că aproape trei sferturi din
populaĠia Europei locuieúte la oraú. Astfel, arta úi compoziĠia urbană vor fi elementele
esenĠiale ale renaúterii oraúelor. Acestea permit să se corecteze clivajele între părĠile
oraúului úi să se urmărească prezervarea caracterului specific al fiecărui oraú prin
diferitele forme de politici ale spaĠiului urban úi prin diferitele categorii de măsuri úi de
intervenĠii în care urbanistul joacă un rol cheie. Spre exemplu:
• Relansarea Artei de a construi oraúele úi a compoziĠiei urbane în scopul
protejării úi punerii în valoare a străzilor, a pieĠelor, a aleilor pietonale úi a altor
trasee, ca instrumente ale relaĠiilor sociale úi ale continuităĠii cadrului urban;
• Reabilitarea formelor urbane inumane sau degradate;
• Transformări necesare pentru facilitarea contactelor inter-personale úi pentru
înmulĠirea locurilor de destindere úi recreere;
• Măsuri pentru îmbunătăĠirea sentimentului individual úi colectiv de
siguranĠă, care este un element esenĠial pentru libertatea úi bunăstarea
individuale;
• Eforturi pentru crearea unor ambianĠe urbane simbolice, derivate din spiritul
propriu al fiecărui loc, punând astfel în valoare diversitatea caracterului fiecărui
oraú;
• MenĠinerea úi impunerea unui înalt nivel estetic în toate spaĠiile oraúului;
• ProtecĠia sistematică a elementelor de patrimoniu natural úi cultural, ca úi
protecĠia úi extinderea reĠelelelor de spaĠii deschise urbane, prin intermediul
regulilor úi dispoziĠiilor urbanistice.
Toate aceste dezvoltări pozitive vor fi administrate în mod diferit de la Ġară la Ġară
úi de la oraú la oraú, în funcĠie de condiĠiile istorice locale úi de locul acordat condiĠiilor
sociale úi economice. În acelaúi timp va creúte coeziunea în cadrul Uniunii Europene
lărgite; structurile administrative úi sociale ale Europei se vor maturiza úi orientările
pentru organizarea úi prezervarea spaĠiului comunitar vor fi treptat încorporate în
controlul comunitar. Obiectivele comune pentru oraúele Europei vor deveni atunci clare
úi acceptate pe scară largă, în timp ce fiecare [oraú] va veghea la valorizarea úi
întreĠinerea elementelor de unicitate în raport cu celelalte.
Un nou spirit pentru Europa
Pentru Europa, această comunitate internaĠională care este pe cale să îúi găsească
viitorul comun printre conflictele recurente úi experienĠele politice úi economice adeseori
greúite, evoluĠia coerentă a oraúelor sale se va dovedi a fi unul dintre rezultatele cele mai
benefice. Una dintre principalele contribuĠii ale Europei în secolul XXI va fi noul model
de dezvoltare a oraúelor sale, vechi sau moderne: oraúe cu adevărat coerente în toate
înĠelesurile acestui termen, oraúe inovatoare úi producătoare de bogăĠii, creative în útiinĠe,
cultură úi idei, asigurând condiĠii de viaĠă úi de muncă decente ca număr úi calităĠi; oraúe
care asigură coerenĠa între trecut úi viitor, făcând prezentul să palpite de viaĠă.

ANUL I. NR. 4. AUGUST 2005

– PAGINA 20 –
 MONITORUL
REGISTRULUI URBANIùTILOR DIN ROMÂNIA

Comunicate emise de Consiliul Superior al RUR

COMUNICAT din 23 august 2005

.- Regulamentul privind organizarea úi funcĠionarea comisiei profesionale
Consiliul Superior a examinat proiectul Regulamentului de organizare úi funcĠionare
a comisiei profesionale difuzat spre analiză. S-a hotărât ca proiectul să fie îmbunătăĠit cu
propunerile prezentate, la următoarea úedinĠă, de către d-nii arhitecĠi Gheorghe Elkan úi
Vasile Mitrea, membri ai Consiliului Superior.

2.- Informare privind examenul de dobândire a dreptului de semnătură, din 23

august 2005
Membrii Consiliului Superior au fost informaĠi asupra celui de-al doilea examen de
dobândire a dreptului de semnătură pentru documentaĠii de urbanism úi de amenajarea
teritoriului pentru profesioniútii din domeniile conexe amenajării teritoriului úi
urbanismului, desfăúurat în ziua de 23 august 2005. S-au înscris 6 profesioniúti, 4 s-au
prezentat la examen úi au dobândit dreptul de semnătură 3, unul dintre profesioniútii
examinaĠi neîndeplinind criteriile cumulate.
Consiliul Superior a validat următorii specialiúti din domeniile conexe amenajării
teritoriului úi urbanismului, atestaĠi de Comisia de examinare în vederea dobândirii
dreptului de semnătură:
• ing. Sefcati ABDURAIM - Bucureúti
• ing. Nicolae BĂDESCU - Târgu Jiu
• ing. Corneliu PANAITESCU - Bucureúti
Consiliul Superior a validat lista arhitecĠilor, urbaniútilor úi conductorilor arhitecĠi
atestaĠi de către Comisia de examinare, în vederea dobândirii dreptului de semnătură:
• arh. Gabriela Angela BĂLĂNESCU - Bucureúti
• arh. Elisabeta COSMA - Arad
• arh. Niculae COSMA - Arad
• arh. Mariana V. DASCĂLU – Piteúti
• arh. Irina Savelida DUCA - Bucureúti
• arh. Noela Eugenia ENE - ConstanĠa
• arh. Dumitru FLORESCU - Târgu Jiu
• arh. Gabriel Bogdan FOARğĂ – Bucureúti
• arh. Petru Alexandru GHEORGHIU - Târgu Mureú
• arh. Iustin Constantin HEN – Iaúi
• arh. Aurora Elena JELEA – Bucureúti
• arh. Daniel LUPU – ConstanĠa
• arh. Dragoú MARCU – ConstanĠa
• arh. Laura Eugenia MĂRCULESCU – Timiúoara
• arh. Ortansa Ana NEGULESCU – Giurgiu
• arh. Constantin NEGULESCU – Giurgiu
• arh. Ioana NICULESCU – Bucureúti
• arh. Cristian Ioan PETRESCU – Bucureúti
• arh. Daniel Lucian POIANĂ – Iaúi
• arh. Adriana RAUS - Târgu Mureú
• arh. Camelia SÂRBU – Braúov
• arh. Mihai SÂRBU – Braúov
• arh. Emanoil TUDOSE - Cluj- Napoca
• arh. Ileana TUREANU – Bucureúti
• arh. Florica Lucia VESEA – Arad
• arh. Ionel Mircea VESEA – Arad

ANUL I. NR. 4. AUGUST 2005

– PAGINA 2 –
 MONITORUL
REGISTRULUI URBANIùTILOR DIN ROMÂNIA

• cond. arh. Valerica ANGELESCU – ConstanĠa

• cond. arh. Georgeta CĂLIMĂREA – ConstanĠa
• cond. arh. Gheorghe PETRE – ConstanĠa
• cond. arh. Aurelia RADU – ConstanĠa
• urb. Mihaela Raluca BOANGĂR – Bucureúti
• urb. Aurelian Victor GHEORGHE – Bucureúti
• urb. Dana Andreea TANCU – Bucureúti
• urb. Liviu VELUDA - Bucureúti

3.- Prezentarea conĠinutului publicaĠiei MONITORUL R.U.R.

Membrii Consiliului Superior au fost informaĠi de conĠinutul numărului 3/iulie 2005
al publicaĠiei "MONITORUL REGISTRULUI URBANIùTILOR DIN ROMÂNIA" úi au
hotărât editarea lui în forma prezentată.
A fost aprobat sumarul numărului 4 /august 2005. Se va continua publicarea
scrisorilor de salut pentru apariĠia publicaĠiei, primite de la reprezentanĠii structurilor
asociative ale administraĠiei publice locale, de la asociaĠiile profesionale din domeniile
conexe amenajării teritoriului úi urbanismului, precum úi a principalelor documente
interne úi internaĠionale din domeniul amenajării teritoriului úi urbanismului.

4.- Asigurarea profesională a specialiútilor înscriúi în R.U.R.

D-na arh. Liliana Elza PETRIùOR, director executiv al R.U.R. a prezentat
ofertele primite de la 5 firme asiguratoare, urmând ca în úedinta următoare să prezinte úi
alte oferte, pe baza cărora să se hotărască asigurarea profesională a specialiútilor înscriúi
în R.U.R.

5. Dreptul de autor
În conformitate cu art. 39 din regulamentul privind dobândirea dreptului de semnătură,
referitor la dreptul de autor, Consiliul Superior a hotărât următoarele:
• Înscrierea pe documentaĠiile care fac obiectul dreptului de autor a
mentiunii: © [numele societăĠii sau numele autorului] “In conformitate cu art.39 din
Regulamentul privind dobândirea dreptului de semnătură pentru documentaĠiile
de amenajarea teritoriului úi de urbanism, aprobat prin HG nr.59 / 2004, acest
proiect este proprietatea intelectuală a societăĠii…….. , autor……….. Instrăinarea,
multiplicarea sau folosirea cu altă destinaĠie decât cea prevăzută în contract a
planúelor sau soft-urilor aferente, intră sub incidenĠa legii dreptului de autor”
• Inregistrarea la Secretariatul Registrului Urbaniútilor a documentatiilor de
amenajarea teritoriului sau de urbanism ce fac obiectul dreptului de autor se face după
aprobarea acestora, la cererea celor interesaĠi.
• Furnizarea, la cererea persoanelor îndreptăĠite, a confirmărilor privind
dreptul de autor.

6. Diverse
• D-na arh. Liliana Elza PETRIùOR a prezentat propunerea componenĠei
Comisiei de cenzori a Registrului Urbaniútilor din România, înaintată spre aprobare
DirecĠiei generale management úi strategie din cadrul Ministerului Transporturilor,
ConstrucĠiilor úi Turismului.
• S-a propus completarea tipului de recomandare necesară atestării cu
lucrările úi calitatea în care specialistul a participat.
• Se reaminteste că, în conformitate cu Hotărârea nr. 6/03.03.2005 a
Consiliului Superior al Registrului Urbaniútilor din România, începând cu data de 
iulie a.c., autorităĠile publice locale care au în competenĠă aprobarea documentaĠiilor de

ANUL I. NR. 4. AUGUST 2005

– PAGINA 22 –
 MONITORUL
REGISTRULUI URBANIùTILOR DIN ROMÂNIA

amenajarea teritoriului úi de urbanism – Consiliile judeĠelor, Consiliile locale ale

municipiilor, oraúelor, sectoarelor municipiului Bucureúti úi comunelor, nu vor mai
primi decât acele documentaĠii de amenajare a teritoriului úi de urbanism pentru
care se face dovada achitării în contul Registrului Urbaniútilor din România a
tarifului de exercitare a dreptului de semnătură, aplicat pe categorii de
documentaĠii; tabelul cuprinzând tarifele este publicat în ANEXA ataúată la prezentul
comunicat.

Bibliografia minimală în vederea susĠinerii examenului de dobândire

a dreptului de semnătură pentru documentaĠiile
de amenajare a teritoriului úi de urbanism

. Legea nr. 350/ 200 privind amenajarea teritoriului úi urbanismul, cu modificarile úi

completările ulterioare
2. Legea nr. 50/ 99 privind autorizarea executării lucrărilor de construcĠii, cu modificările úi
completările ulterioare
3. Legea nr. 23/ 998 privind proprietatea publică úi regimul juridic al acesteia
4. Legea nr. 29/ 998 privind regimul concesiunilor
5. Legile de aprobare a Planului de Amenajare a Teritoriului NaĠional (PATN)
6. SecĠiunea I - Căi de comunicaĠie: Legea nr. 7/ 996.
- SecĠiunea II - Apă: Legea nr.7/ 997
- SecĠiunea III - Zone protejate: Legea nr.5/ 2000
- SecĠiunea IV - ReĠeaua de localităĠi: Legea nr. 35/ 200
- SecĠiunea V - Zone de risc natural: Legea nr. 575/ 200
7. Hotărârea Guvernului nr. 525/ 996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism ,
cu modificările úi completările ulterioare
8. Hotărârea Guvernului nr.  59/ 2004, pentru aprobarea Regulamentului privind dobândirea
dreptului de semnătură pentru documentaĠiile de amenajare a teritoriului úi de urbanism úi a
Regulamentului referitor la organizarea úi funcĠionarea Registrului Urbaniútilor din România
9. Ordinul MLPAT nr. 2/N/2000, pentru aprobarea “Ghidului privind elaborarea úi aprobarea
regulamentelor locale de urbanism”
0. Ordinul MLPAT nr. 3N/999, pentru aprobarea “Ghidului privind metodologia de elaborare
úi conĠinutul-cadru al Planului Urbanistic General”
. Ordinul MLPAT nr. 76/N/2000, pentru aprobarea “Ghidului privind metodologia de
elaborare úi conĠinutul-cadru al Planului Urbanistic Zonal”
Ordinul MLPAT nr. 37/N/2000, pentru aprobarea “Ghidului privind metodologia de elaborare úi
conĠinutul-cadru al Planului Urbanistic de Detaliu”

ANUL I. NR. 4. AUGUST 2005

– PAGINA 23 –
 MONITORUL
REGISTRULUI URBANIùTILOR DIN ROMÂNIA

TARIFE
stabilite de Consiliul Superior al RUR în úedinĠa din 22 decembrie 2004

a) tarif de atestare în vederea dobândirii dreptului de semnătură 50 ¼

b) tarif de examinare în vederea dobândirii dreptului de semnătură 50 ¼
c) tarif de înscriere în Registrul Urbaniútilor 30 ¼
d) tarif pentru exercitarea dreptului de semnătură aplicat pe categorii de documentaĠii:

. Planuri urbanistice
.. plan urbanistic de detaliu: 50 ¼
.2. plan urbanistic zonal - până la 5 ha: 200 ¼
- între 5 úi 20 ha: 300 ¼
- între 20 úi 50 ha 400 ¼
- peste 50 ha 500 ¼
.3. plan urbanistic general - comune 50 ¼
- oraúe 00 ¼
- municipii rangul II 250 ¼
- municipii rangul I 500 ¼
- municipiul Bucureúti 000 ¼

2. Planuri de amenajare a teritoriului

2.. judeĠean 500 ¼
2.2. zonal 500 ¼
2.3. naĠional 000 ¼

Pentru înscrierea la atestare sau examen, plata se face în lei, echivalentul a 50 Euro la cursul
BNR leu/Euro, din data trimiterii dosarului la sediul Registrului Urbaniútilor din România din
strada Nicolae Filipescu, nr. 53-55, sector 2, Bucureúti, cod 02096.

In situaĠia plăĠii prin ordin de plată sau mandat poútal, documentele vor fi completate citeĠ, cu
numele úi prenumele solicitantului úi explicaĠia “tarif privind dobândirea dreptului de semnătură
pentru documentaĠii de amenajare a teritoriului si urbanism”.

Tarifele privind exercitarea dreptului de semnătură, stabilite în mod diferenĠiat pentru

categoriile de documentaĠii de amenajarea teritoriului úi urbanism, se vor aplica începând cu data
de  iulie 2005 úi se vor achita de cel ce coordonează elaborarea documentaĠiei, ca persoană fizică,
înainte ca documentaĠia să fie supusă pentru avizare în comisiile tehnice ale Consiliilor judeĠelor
sau Consiliilor locale.

Dovada achitării tarifului în contul Registrului Urbaniútilor din România se va face prin
anexarea la documentaĠie a ordinului de plată sau a chitanĠei úi facturii, în cazul în care plata se
face direct la sediul Registrului Urbani;tilor din România.

Adresa: Registrului Urbaniútilor din România, str. Nicolae Filipescu, nr. 53-55, sector 2,
Bucureúti
Codul IBAN: RO48TREZ7025025XXX005839 – TREZORERIA SECTOR 2, BUCUREùTI

ANUL I. NR. 4. AUGUST 2005

– PAGINA 24 –
 MONITORUL
REGISTRULUI URBANIùTILOR DIN ROMÂNIA

Semnale
• Victoria DRAGU DIMITRIU, Poveúti ale Doamnelor din Bucureúti, Bucureúti: Editura
Vremea XXI, 2004, 464 p. (8 pagini ilustraĠii).

• Ileana LĂZĂRESCU, Georgeta GABREA, Vise în piatră. În memoria prof. dr. arh. Cezar
Lăzărescu, Bucureúti: Editura Capitel, 2003, 250 p. (ilustraĠii).

• Vintilă M. MIHĂILESCU, EvoluĠia geografică a unui oraú - Bucureúti, ediĠie îngrijită de

Gheorghe Niculescu úi ùerban Dragomirescu, Bucureúti: Editura Paideia, 2003, 234 p. (28
figuri, din care 4 figuri colorate) +22 p. ilustraĠii.

• Cezara MUCENIC, Străzi, pieĠe, case din vechiul Bucureúti, Bucureúti: Editura Vremea XXI,
2004, 36 p. (ilustraĠii).

• Petre OPREA, Sculpturi decorative pe clădiri bucureútene, Bucureúti: Editura Maiko, 2004, 72
p. (ilustraĠii).

• Mihai PELIN, Deceniul prăbuúirilor (940-950). VieĠile pictorilor, sculptorilor úi arhitecĠilor

români între legionari úi staliniúti, Bucureúti: Editura Compania, 2005, 680 p. (ilustraĠii).

• Paul H. STAHL, Case úi acareturi din Mărginimea Sibiului: 953-958, Bucureúti: Editura
Paideia, 2005, 08 p. + 26 p. ilustraĠii

• Paul Henri STAHL, Marin CONSTANTIN, Meúteri Ġărani români, Bucureúti: Editura
Tritonic, 2004, 24 p. (0 pagini ilustraĠii).

ANUL I. NR. 4. AUGUST 2005

– PAGINA 25 –
 MONITORUL
REGISTRULUI URBANIùTILOR DIN ROMÂNIA

Monitorul R.U.R. este o publicaĠie lunară, editată acum numai pe Internet úi, pe
măsură ce fondurile R.U.R. vor permite aceasta, editată úi prin tipărire. Scopul
publicaĠiei este informarea rapidă a tuturor specialiútilor urbaniúti din
administraĠia publică, învăĠământ, cercetare úi proiectare asupra activităĠilor
R.U.R. úi asupra activităĠii pe care o depun cei înscriúi în Registru.

În consecinĠă, Monitorul R.U.R. va conĠine:

• ComponenĠa Consiliului Superior úi a comisiilor R.U.R., a secretariatului;
• Deciziile úi comunicatele C.S.-R.U.R.;
• Ordinea de zi a úedinĠelor C.S.-R.U.R.;
• ùtiri din activitatea D.U.A.T. ale consiliilor judeĠelor úi municipiilor;
• ùtiri din activitatea S.U.A.T. ale consiliilor oraúelor úi comunelor;
• Lista specialiútilor cu drept de semnătură;
• Extrase din acte normative, consultaĠii juridice;
• DiscuĠii profesionale, prezentarea unor metode úi procedee de lucru ú.a.;
• Semnalarea unor apariĠii în domeniu – cărĠi, reviste, ziare.

Sperăm că publicarea Monitorului R.U.R. va constitui un prim semnal al

activităĠii R.U.R., menită să îmbunătăĠească calitatea profesiunii de urbanist.
În acest sens, aúteptăm ca membrii R.U.R. să contribuie cu idei úi texte la
îmbogăĠirea conĠinutului revistei care le este destinată.

REDACğIA

ANUL I. NR. 4. AUGUST 2005

– PAGINA 26 –