Fiziologie Curs 5

Fiziologia respiratiei

Respiratia reprezinta schimbul de gaze dintre org si meiul

inconjurator.Este formata din respiratia externa sau
pulmonara care reprez miscarile respiratorii si schimbul
de gaze la nivelul plamanilor ,respir interna sau tisulara
care represinta tot. reactilor de oxidoreducere din
tesuturi in cursul carora se elibereaza energie necesara
proceselor vitale.La aceste 2 tipuri de respiratie se
adauga trans gazelor respiratorii O2 si CO2.

Respiratia Externa
Are 2 procese dinstincte: 1) Ventilatia pulmonara este
formata din inspiratie si expiratie
2)Schimburile gazoase la nivelul plamanilor
care poarta numele de chimism respirator si care se
bazeaza pe dif de presiune partiala a gazelor si duce la
transf sangelui venos in sange arterial.

1)ventilatia pulmonara – se realizeaza prin miscarile cutiei

toracice si a plamanilor.Presupune integritatea morfo-
funct a cutiei toracice,plamanilor si cailor respiratorii inf
si superioare.
Plamanul este un organ format dintr-un tesut elastic care
este legat cu exteriorul prin caile respiratorii.Plamanii
impreuna c inima si vasele mari ocupa cavitatea
1
 toracica.Prin mrirea vol cutiei toracice in timpul
respiratiei plam. urmeaza incursiunea peretilor cutiei
toracice ,alveolele pulm se destind si in interirorul lor se
creeaza o presiune mai mica decat cea atm..Acest fapt
permite patrunderea aerului din exterior care are pres
mai mare prin caile respiratorii care raman deschise i
permanenta.Ventilatia pulmonara este asig prin: miscarea
cutiri toracice,elasticitatea pulmonara,adezivitatea dintre
pereti cutiei toracice si plam realizata rin foitele
pleurale,lichidul pleural si vidual pleural.

Inspiratia – se realizeaza cu aj muschilor

inspirator(intercostali);ei maresc
diametrele :vertical,anteroposterior si transversal ale
cutiei toracice.In inspiratie participa si muschiul diafragm
care coboara in inspiratie.Prin act muschilor inspiratori
coastele sun ridicate si tensoinate astfel incat sternul
este impins inainte astfel se mareste diametrul
transversal si anteropost a cutiei.In inspi profunda acti
si muschi supracostali si scalemi,iar in inspiratia fortata
intervin muschi inpiratori accesori ,acetia sunt
sternocleidomastoidian,pectoralul mare,marele zimtat si
marele dorsal.
Incursiunile cutiei toracice sunt urmate de plamani,acestia
sunt acoperiti cu 2 foite pleurale care au intre ele lichid
pleural si realizeaza un spatiu virtual.Acest spatiuare o
pres mai mica decat pres atm este o pres negativa care
formeaza vidul intrapleural.In inspiratie pres
intrapleurala este cu 5 6 mmHg mai mica decat pres atm
si dat acestui fapt plamani se dilata urmand incursiunea
cutiei toracice.Dilatarea plamanilor duce la caderea pres
din interiorul lor si aceasta dif de pres determina
patrunderea aerului in plamani si se produce inpiratia.
2
 Expiratia – este revenirea cutiei toracice la vol initial
prin relaxarea muschilor inpiratori.Un rol principal in exp
revine fortei de tensiune elastica dezvoltata in peretii
cutiei toracice si plamani in timpul inspiratiei.Aceasta
forta este reprez de elasticitatea plamanilor ,cartilajelor
costale tensionate,ligamentelor intinse elaticitatea
viscerelor abdomin si act muschiului diafragm care
impinge asupra organelor abdomenului.Muschii expiratori
intra in act doar in expiratia ampla sau fortata care prin
contractie coboara coastele si mareste pres intra-
abdomnala ca urmare impinge diafragmul in sus.Astfel se
miscoreaza capacitatea toracica si se mareste pres in
alveole iar glota fiind seschisa aerul este expulzat.In
cazul in care glota ramane inchisa aerul alveolar numai
iese ,rezultatul este cresterea pres intra-abdominale si
act aspura organelor din pelvis.Acest fenomen se produce
in timpul mictiunii defecatiei si in actul nasterii.In
respiratia linistita la efectuarea schimburilor gazoase nu
participa toate alveolele pulmonare.Aceasta zona este
sediul unor leziuni patologice primare>TBC.Miscarile cutiei
toracice in timpul respiartiei pot fi inreg cu aj unui
aparat=pneumograful Marey,iar graficul obtinut
=pneumograma.Nr de miscari intr-un min in repaos este
de 16 B si 18F.

Factorii care influenteaza respiratia sunt:

Somnul ,presiunea partiala a O2,altitudinea creste
frecventa pres la 20 -24/min,procesul de antrenament la
sportivi scade frecventa repiratorie in repaos 8
10resp/min,efortul fizic intens si de durata creste la 40
60/min polipnee.

3
Exista 3 tipuri de respitratii:costal superior la copii,costal
inf la femei si abdominal la barbati.
Debitul respirator este cand de aer ventilata in unitatea de
timp.In repaos deb resp este de 6- 7 l/min.Debitul resp
se obtne prin imultirea vol curent de aer cu freventa
respiratorie.Debitul resp creste in efort la 80 100
l/min,la spotivi antrenati creste la 100 120 l/min.

Coeficientul de ventilatie este raportul dintre vol de aer

patruns in alveole la fiec resp si vol de aer
rezidual.Schimbul de gaze de la nivelul plamanilor se
realizeaza prin endotelilul alveolar si capilar.

Viteza cu care au loc schimburile de gaze este regalata de

urm factori:1)Presiunea partiala a gazelor din alveole si
din sangele capilar 2)permeabilitatea membranelor fata
de 02 si Co2 3)viteza cu care 02 ci Co2 reacti cu
constituenti sangelui 4)marimea suprafetei de contact
5)durata conactului dintre sange si aerul alveolar 6)vol
sangvin.
Schimburile gazoase au loc la nivelul alveolelor
pulmonare .Capilarele sunt inconjurate de aer alvelor iar
O2 difuzeaza prin cele 2 membrane endoteliale.Aerul
care se gasetse in contact direct cu supra alveolara=aer
alveolar si este in echilibru gazos cu sangele arterial.At
cand creste vol cutei trorac scade pres intra alveolarasi
aerul patrunde in interiror formand o seriede curenti
care realizeaza amestecul de aer ast incat aerul alveolar
are o compozitie uniforma.Aceasta este relativ fixa 14%
02 5,6% Co2 iar restul este azot si vapori de H2O.O2-ul
difuzeaza din alveola in sangele venos iar Co2 din sangele
venos in alveoala si este eliminat prin expiratie.Procesul
de transf a sangelui venos in sange arterial =hematoza
4
 pulmonara.In repaos absorbtia O2 la un om sanatos la 20
ani si 70kg este de 200 300 mm.In timpul si imeiat dupa
efort creste pana la 3 4 l /min iar la spotivi antrenati in
urma unor eforturi mari creste peste 6 l/min.

Respiratia interna sau tisulara

O2 din sangele arterial vine in contact cu tesuturile prin

intremediul lichidului interstitial.El are o presiune partiala
de 100 mmHg iar Co2 40 mmHg.In tesuturi pres partiala
a 02 este de 30mmHg si CO2 50 mmHg.
Schimbul de gaze se face prin difuziune: 02 trece din
sangele arterial unde are o pres mai mare in tesuturi
unde are o pres mai mica.CO2 din tesuturi pres mare
trece in sange pres mai mica.
Sangele arterial contine in reapaos aprox 19cm3 O2 la 100
ml sange iar cel venos 13cm3 O2 la 100ml sange.Dif
arteriovenoasa a contactiei de oxigen este in medie 6cm3
la 100 ml sange.
Coeficientul de utiliz a O2 este raportul dintre dif
arteriovenoasa a O2 si concentratia O2 din sangele
arterial.Raport : 6/18% sau 30% sau 0,3.
Creierul are un coeficient de utilizare a O2 de 34%.
Muschii in activit pot absorbii aproape toata concentratia
de O2 din sange deci pot sa aiba coeficient de utilizare
de 100%.Cand activitatea creste ,normal ca va creste si
coeficientul de utilizare a O2 implicit si cant de O2 de
tesut.O2 din tesuturi este folosit pt oxidarea H din
subst organice=> CO2 si H2O.
Oxidarile au loc la temp corpului si au loc reactii de
oxidoreducere in urma carora o2 se uneste cu H intr-o

5
 serie de etape succesive.In urma acestor procese care
au loc in pecial in mitocondrii,energia potentiala a subst
organice este transf in energie cinetica si caldura=>CO2
si H2O.Produsele de dezasimilatie sunt eliminate prin
plamani in exp si pe alte cai rinichi sau piele.

Transportul gazeleor respiratorii.

Mecanismele de transp a 02 : 1)o mica parte a O2 este
transp sub forma de saolutie fizica dizolv in plsma sangv
2)O2 +hemoglobina =oxihemoglobina
Mecanismele de transp a CO2 :1)CO2 dizolvat in plasma
2)CO2+hemoglobina – carbominohemoglobina 3)cea mai
mare parte a CO2 transp de sange sub forma de
bicarbonati de K in hematii si bicar de Na in plasma.
CO2 eliberat trece in plasma interstitiala,de acolo in plasma
sangv unde se dizolva si ajuta la transport

Fiziologie C6

Reglarea respiratiei

1.Reglarea nervoasa
Centrul de reglare a respiratiei este in bulbul rahidian in
formatiunea reticulara din planseul ventricului 4. Acest
centru este legat prin fibre nervoase de partile
componente ale ap respirator se de celalalte suprafete
senzitive ale corpului, respectiv piele si mucoase, precum
si de muschii respiratori. De asemenea acest centru are
fibre de asociatie care langa centrii respiratori de

6
 ceilalti centrii din bulb in special centrii cardio-vaso
motori.
Dintre fibrele de asociatie, o parte fac legatura si cu
scoarta cerebrala.
Centrul respirator are 2 componente: centrul inspirator si
expirator.

Centrul inspirator este dominant asupra centrului expirator

pt ca are tonus mai ridicat .Echilibrul dintre inspiratie si
expiratie se realizeaza prin inhibitia intermitenta a
activitatii centrului inspirator prin impulsurile venite pe
asa numitele sist inhibitorii. Primul sist inhibitor al
centrului respirator este centrul expirator.
Centrul inspirator trimite impulsuri musc inspiratori, dar
excita si centrul expirator. Cu cat sunt mai multe
impulsuri venite la acest centru, cu atat diminua
activitatea centrului inspirator=> se prod expiratia. Ciclul
se reia pt ca centrul expirator nu mai primeste impulsuri
negative.
Al doilea sistem inhibitor al centrului inspirator este
reprezentat de nervii vagi. Excitatiile terminatiilor
nervului vag din alveole care se destind, se transmit prin
nervul vag in bulb. Aici se prod inhibitia centrului
inspirator astfel incat centrul expirator are posibilitatea
sa-si mareasca tonusul si sa prod expiratia. In expiratie,
turtirea alveolelor prod un impuls care inhiba centrul
expirator si se prod inspiratia.

2.Reglarea reflexa a respiratiei

Pe calea nervilor aferenti si eferenti se stabilesc legaturi
intre centrii respiratori bulbari si diferitele segmente ale
ap respirator ex. Nas, faringe, laringe, trahee, bronhii.

7
Reflex important: Hering-Brewer in care calea aferenta si
eferenta apartine nervilor vagi. Alt reflex in care se
prod prin excitarea nervilor situati in zonele reflexogene
sinocarotidiene si carotidiene=> actioneaza la schimbarile
compozitiei sangelui.
Reflexul care influenteaza respiratia= reflexul deglutitiei
sau inghitirii. Reflexul care porneste de la receptorii
cutanati, frigul rareste respirata iar caldura accelereaza
respiratia.

3.Reglarea umorala a respiratiei

IV factori
I cresterea concentratiei de CO2 din sange este principalul
factor de reglare umorala. Cand concentratia de CO2
scade din aerul alveolar si din sange , scade si
activitatea respiratorie(frecventa si amlitudinea), astfel,
at cand se elimina o cant mare de CO2 prin
hiperventilatie urmarea este oprirea temporara a
respiratiei.

II lipsa de O2. Scaderea de O2 duce la cresterea

frecventei. La adultul sanatos, ventilatia pulmonara se
modifica cand presiunea partiala a O2 este de 13%, la
sportivii bine antrenati este o rezistenta crescuta la
hipoxie.

III cresterea concentratiei ionilor de H-> accelereaza

respiratia. Se realizeaza prin receptorii vasculari care
sunt sensibili la variatiile ionilor de H.

IV activitatea scoartei cerebrale. Are o activitate de

stimulare a activitatii centrului respirator. Axcitarea

8
 hipotalamusului posterior , accelereaza respiratia si celui
anterior inhiba respiratia.

Fiziologia glandelor de secretie interna

Prin reglare umorala sau hormonala se intelege influentarea

tesuturilor periferice de catre subst cu actiune specifica
produse de o anumite glande sau tesuturi specializate in
acest scop.
Aceste subst sunt excretate in fluxul sanguin. Procesul se
numeste secretie interna.
Spre deosebire de aceasta, secretia externa se
caracterizeaza prin varsarea produsului de secretie prin
canale speciale in tractul digestiv, la suprafata pielii.
Subst formate la nivelul glandelor endocrine= hormoni.
Hormonii au actiune caracteristica, franeaza sau
accelereaza ritmul de desfasurare a unor reactii, intervin
in metabolismul intermediar, in diferite faze ale cresterii
si reproducerii. Actioneaza i cant mici, sunt substante
reglatoare.

Legatura dintre sist nervos si glandele cu secretie interna

Nivelul scoartei este influentat de excitantii din mediul

inconjurator. Informatiile culese din mediu ajung la
nivelul SNC, si hipotalamus care transmite mai departe
info glandi hipofizare. Aceasta pri hormonii ei
influenteaza activitatea celorlalte glande cu secretie
interna. Legatura dintre SNC si cel endocrin se
realizeaza prin hipofiza, adeno si neuro hipofiza.

9
 Hipofiza posteriora este legata de hipotalamus prin
fascicolul hipotalamohipofizar.
Hipofiza anterioara se leaga de sist nervos pe cale sanguina
prin sist sanguin hipotalamohipofizar.

Fiziologia glandei hipofize

Glanda hipofiza este formata din 2 lobi importanti, anterior

si posterior si mijlociu care are mai putina importanta la
om.
Greutatea glandei hipofize 0,60g la adulti, 0,13g la nou
nascuti, in timpul sarcinii hipofiza se mareste la volum si
poate ajunge la 1,5g, la batranete ea sufera o usoara
atrofie. Dupa efort fizic, activitatea secretorie a
hipofizei creste.
Lobul anterior al hipofizei(adenohipofiza) secreta urmatorii
hormoni:
1 hormonul de crestere
2 h tireotrop TSH
3 h adenocorticotrop ACTH
4 h de stimulare a foliculelor FSH
5 h gonadotropi

1 Hormonul de crestere – stimuleaza cresterea in general,

oaselor si cartilajelor , intensifica arderea grasimilor,
favorizeaza sinteza proteinelor, creste glicemia si
greutatea corporala.
Este singurul hormon care are actiune directa asupra
organismului. La copii ,hipersecretia de somatotropi duce
la boala=gigantism. Hiposecretia de STH duce la
boala=nanism hipofizar. La adulti, hiposecretia duce la
boala=acromegalie.

10
 2 Hormonul tireotrop. Controleaza functia glandei tiroide.
Extirparea hipofizei duce la hipofunctia-tiroidiana, iar la
etirparea tiroidei lipseste horm tireotrop. Excesul de
horm tireotrop duce la exoftalmie.

3 Hormonul adenocorticotrop. Stimuleaza

corticosuprarenala. Secretia de ACTH este determinata
de cantitatea circulanta de horm corticosuprarenali. In
traumatisme, infectii, interventii chirurgicale, eforturi
fizice epuizante si sub influenta unor factori psihci
creste secretia de ACTH.

4 Hormonul gonadotropi. Actioneaza asupra proceselor din

glandele genitale. Hipersecretia la copii duce la
maturizarea sexuala timpurie. 3 horm gonadotropi: h de
stimulare a foliculelor (FSH) care stimuleaza cresterea si
dezvoltarea celulelor germinale; h gluteinizant- produc
ovulatia si h de stimulare a celulei interstitiare la barbati
care stimuleaza productia de h androgeni; h
luteotrop(prolactina) care actioneaza asupra secretiei
lactate a glandelor mamare.

Fiziologie C7

Lobul mijlociu al hipofizei secreta un hormon=melanotropina

care este asemanator cu ACTH si are rol in adaptarea la
intuneric.
Lobul posterior al hipofizei=neurohipofiza si secreta 2
hormoni vasopresina si ocitocina.Acesti hormoni sunt

11
 secretati de hipotalamus si prin tractul hipotamohipofizar
ei ajung in lobul posterior al hipofizei.Acest proces
=neurosecretie.
Vasopresina = adiuretina sau ADH,actioneza asupra pres
sangv si crete pres sangv ca urm a vasoconstrictiei
arteriolelor.Acti antidiuretica asupra tubilor renali distali
=>se realizeaza prin reabsorbtia apei.In lipsa acestui
hormon reabs Na nu este urmata de apa ca urmare apa
se elimina marind diureza.Cand apar tulburari in
producerea de ADH se prod boala =diabet insipit
=excretia unei cantitati f mari de urina diluata.
Ocitocina=act asupra musculatrii netede a uterului stimuland
contractia in timpul nasterii.In doze f mari contractiei
pot fi atat de puternice incat duc la ruptura uterina.Tot
ocitocina acti asupra glandelor mamare in timpul
lactatiei ,stimuleaza secretia lactata si eliminarea
laptelui.
Reglarea secretiei hipofizare->rolul principal il are
SNC ,este nervoasa si se face in mod reflex.
Reglarea secretiei umorala se face dat unor subst din
org. .In reglarea secretiei hipofizare intervin sist
vegetativ(respiratie).

Glanda tiroida
Cea mai voluminoasa glanda cu secretie interna ,unitatea
morfologica si funct este acinul tiroidian care are aspect
de vezicula care este captusita cu un epiteliu simplu,care
secreta hormoni tiroidieni.Hormonii tiroidieni sunt
triiodtiromina ,tetraiodtiromina,sunt notati cu T3 si T4 si
calcitomina.Hormoni tiroidieni participa la reglarea metab
in ansamblu stimuland elaborarea sist enzimatic cu rol in
procesele oxidative.Insuficienta tiroidiana la copiii produc

12
 boala nanism tireopriv sau cretinism.Se caracterizeaza
prin intarzieri in crestere mai ales la oase la care se
adauga deficiente mentale ,tulburari metabolice ,dezv
incompleta a organelor genitale si infiltrarea edematoasa
a pielii.Tratamentil cu extracte tiroidiene poate diminua
f mult din aceste simptome.La adult insuficienta
tiroidiana se caract prin scaderea metab bazal ,hipotens
arteriala,incetinirea circulatiei,brahicardie,scaderea
diurezei,tulburari nervoasa care merg de la apatie la lene
si apoi pana la regresia capacitaii intelectuale si scade
excitabilitatea neuromusculara.Poate sa aiaba forma
usoara sau grava(mixedem).Hiperfunctia tiroidiana duce
la cresterea metab bazal pana la 100% ,accentuarea
proceelor catabolice cu degradarea proteinelor si
eliminara azotului prin urina.
Hipertensiunea arteriala=cresterea debitului respirator si
circulator,tahicardie,exagerarea fctiilor digestive si
diaree, hiperexcitabilitate cu sensibi exagerata.
Hipersecretia de hormoni tiroidian =boala Basedow care se
caract prin culoarea roz a pielii (intesinsificarea
circulatorie) care este calda si umeda,se dat faptului
transpiratie abundente.Aspetul fetei este
caracteristic,fata este vioaie,ochi stralucitori ,putin
iesiti din orbite iar pupile dilatate.
Disfunctia g tioridiene are 3 aspecte: 1)gusa endemica –
cresterea in volum a glandei care are f-ctie normala.
2)hipofunctia glandei – duce la gusa simpla cu o usoara
hipofunctie
3)hiperfunctia tiroidiana-Basedow

Reglarea acticitatii glandei tiroide-secretia hormonala este

inflamata de factori din mediul extern sau intern ex

13
 pubertatea ,graviditatea,expunerea la frig,efortu fizic
mare si repetat si regiul alimentar.
Reglarea umorala se face sub acti TSA ->stimuleaza activit
gland tiroide,cant de TSH secretata este de in fctie de
necesitatile org.
Reglarea nervosa se face prin centrii nervosi din
hipotalamus cu particeiparea scoartei cerebrale.

Glandela pratiroide

Sunt 4 , 2 cate 2 langa tiroida i hormonul secretat

=parathormon -> regelaza metbolismul calciului la nivelul
oaselor.Extirparea experimentala a paratiroidelor duce la
excitabilitatea exagerata a aparatului neuromusculat.Se
poate ajunge la contractii generalizate si se produce
tetania.
Reglarea secretiei este umorala si se face pe baza scaderii
sau cresterii ivelului de Ca din sange.
Reglarea nervosa are rol principal=hipotalamus si scoarta
cerebrala.

Glandele Suprarenale

Sunt 2 si dpdv al originii structurii si fctiei au 2 parti –

cortico si medulo suprarenale.
Corticosuprarenala=parte a glandelor suprarenale
indispensabila vietii.Extirparea bilaterala la animale duce
la moarte.Are rol in reglarea
metabolismului,apei,sarurilor minerale,proteinelor si
glucidelor.

14
 Hormonii corticosuprarenali au 21 de atomi C.Formarea lor
porneste de la o substanta=colesterina ex.
Coricosteroni,17 hidroxicorticosteroni,aldosteroni, 11
dihidrocorticosteroni.Cantitatea de hormoni circulanti se
inoieste la fiecare 2 3 h si este urmata de
descompunerea lor in ficat.Produsii rez in urma
descompunerii = 17 cetosteroizi si 17
hidrosteroizi.Determinarea acestor compusi in urina este
o proba fctionale importanta pt evaluarea capacitatii
functionale a corticosuprarenalei si ind a capacitatii de
efort a omului.Dpdv a actunii biologice ei sunt gupati in 3
cat : hormoni glicocorticoizi,mineralocorticoizi,androgeni

Fiziologie C8

Hormonii glicocorticoizi

Sunt hormoni steroizi care au la carbonul 11 un

o2=oxicorticoizi.
Cei mai activi sunt cei care la C 17 au o grupare hidroxid:
cortizon si cortizol.
Actioneaza asupra metabolismului glucidic , au actiune
hiperglicemianta prin activarea gluco-neuro-
genezei(formarea e glucide din proteine).
Accelereaza degradarea lipidelor: faforizeaza resinteza
glucidelor dupa efort: la nivelul tubilor renali favorizeaza
retentia de sodiu si eliminarea de potasiu care duce dupa
sine eliminarea de apa.
Scad nr enzinofilelor din sange si limfocitelor.

15
 Au actiune antiinflamatorie si de protectie a organismului
impotriva stresului.

Hormonii mineralo corticoizi

Lipseste o2 de la C 11 => dezoxicorticoizii, ex 11

dezoxicorticoizii si aldosteron.
Actiunea lor este de reglare a lichidului mineral prin
cresterea reabsorbtiei sodiului si eliminarea K la nivelul
tubilor renali si scade eliminarea de sodiu prin saliva si
transpiratie.

Hormonii androgeni

Au la C 17 o grupare cetonica COOH. Stimuleaza

dezvoltarea caracterelor sexuale secundare,
hipersecretia la copii=> pubertate precoce iar la fem
adulte => virilism. La barbati sunt reprezentati de
testosteron, la femei extrogen,

Glanda medulo-suprarenala

Hormonii acestor glande sunt adrenalina si noradrenalina =

catecolamine sau amineactive biologic. Stimuleaza
contractilitateea muschiului cardiac si a muschilor netezi
din vasele sangvine. Intervi in activitatea secretorie a
hipofizei anterioare si a glandelor salivare. Stimuleaza
metabolismul glucidic din ficat si muschii striati. Efectul
asupra musc netezi-> produc vasoconstrictie si prin
aceasta creste debitul accelerator si in muschi, iar -

16
 >noradrenalina-> vasodilatatia , scade debitul
accelerator. La nivelul tubului digestiv inhiba
peristartismul si maresc tonusul sfincterelor. La ochi,
adrenalina produce dilatatia irisului si largeste fanta
palpebrala . Asupra muschiului cardiac-> adrenalina
mareste forta, amplitudinea si frecventa
contractiilor(pulsul si tensiunea). La nivelul plamanilor,
adrenalina inhiba muschiul bronhilor si duce la relaxare si
mareste diametrele cailor respiratorii. Asupra muschlor
scheletici, adrenalina prelungeste raspunsul contractil al
fibrelor musculare in timpul contractiei tetanice; mareste
capacitatea de efort a muschiului obosit. Asupra
metabolismului glucidic =>favorizeaza hipergliemia.
Asupra sist nervos, dinamizeaza activitatea scoartei
cerebrale.
Reglarea secretiei medulo-suprarenale- este nervoasa prin
hipotalamus si umorala prin sange.

Pancreasul endocrin
Are 2 plicuri de celule: alfa si beta. Alfa secreta
glucagonul si beta insulina.
Insulina scade glicemia adica nivelul zaharului din sange.
Glucoza care este eliberata sub influenta insulinei ia urm
cai-> o parte este depozitata in muschi sub forma de
glicogen si o alta parte este transformata in grasimi.
O alta actiune a insulinei este de a favoriza absorbtia
aminoacizilor. Glucagonul are actiune hiperglicemianta,
rapida si de scurta durata prin intensificarea
glicogenolizei din ficat. Reglarea secretiei pancreatice
este umorala si nervoasa. Excitantul specific este nivelul
glicemiei sanguine.

17
Fiziologia contractiei musculare

Clasificarea muschilor
1. m scheletici/ striati care au o contractivitate raida si
energica; se contracta numai sub influenta impulsurilor
nervoase, daca inervatia se suspenda, nu se atrofiaza;
asigura conformatia externa a corpului, mentinerea
posturii normale si deplasarea organismului.
2. m netezi care sunt lipsiti de striaii transversale si
asigura motricitatea viscerelor si a vaselor sanguine.
3. miocardul este o forma intermediara structural se
aseamana cu m scheletici iar functional cu cei netezi.

Structura fibrei musculare

M striati reprezinta 30-40 % din grutatea corporala. Un
muschi are o fasie de invelis si fibre musculare dispuse in
fascicule separateprin tesut conjuctiv si grasos. Fibrele
musc striate sunt celule diferentiate in sens contractil, au
forma cilindrica, lungime 1mm-30cm, la extremitati se
continua cu fibre tendinoase. In fiecare fibra musculara se
gaseste o ramnificatie nervoasa. Placa motorie reprezinta
jonctiunea mioneuronala. Din punct de vedere microscopic,
fibra este formata din sarcohema( membrana celulara),
sarcoplasma (citoplasma)-> contine numerosi nuclei si este
alcatuita din organite celulare comune (reticulul endoplasmic
si mitocondriile=sarcozon) si organite celulare specifice
reprezentate de aparatul fibrilat contractil(format din
fascicule sau coloane de miofibrile asezate paraele in lungul
fibrei musculare).Aparatul fibrilar contractil este format
din miofibrile(=masina contractila a fibrei musculare). O
miofibrila este alcatuita din miofilamete care sunt din

18
 miozina (groase si fiecare miofilament este inconjurat de 6
filamente subtiri) si de actina care sunt subtiri si
inconjurate de 3 filamente groase.

Compozitia chimica a muschiului

Apa 75%+ proteine 20%+ resturi 5%. Format din substante
organice( glicogen, ipide si fosfocreatina) si subst
anorganice (K, Ca, Na, Mg).
Proteinele musculare sunt de 2 categorii: de structura 70%
care formeaza strome si contractile( miozina , actina,
actomiozina tropomiozina) si libere 30%-> albumine ,
globuline, mioglastina si enzime.
Miozina are propreietati enzimatice; participa la scindarea
moleculei de ATP cu eliberare de energie.
Ionii de Ca favorizeaza activitatea ATP-ului iar cei de Mg o
inhiba. Miozina are 2 subunitati = neuromiozine
(neuromiozina grea=H si usoara=L). Actina se gaseste in
muschi sub 2 forme->actina fibroasa=F si actina
globuloasa=G. Cele 2 proteine sunt asociate si formeaza un
complex =lactomiozina. La nivel de celula musculara,
absorbtia de Ca este f intensa si necesita prezenta ATP-
ului si a ionilor de Mg, de aceia la nivelul veziculelor
reticulului endoplasmatic exista o adevarata pompa de Ca
(rolul ei este de a inlesni transferul unei grupari de fosfat
de ATP intre ext si int veziculelor), astfel are loc
eliminarea ionilor de Ca in timpul excitarii si actinveaza AT
paza care duce la contractie; cand stimulul inceteaza pompa
de Ca readuce ionii de Ca in int veziculelor si concomitent
scade activitatea At pazica=> relaxarea celulei musculare.

19
Contractia unica/ secusa musculara
In urma aplicarii unui excitant care are intensitatea de
valoare prag, muschiul va raspunde cu contractie
unica=secusa musculara.Din analiza unei secuse=> dupa
aplicarea excitantului, muschiul nu se contracta imediat ci
ramane intr-un repaos aparent(3,5-10 mm sec)= perioada
de latenta. Nici in perioada de latenta muschiul nu se afla
in repaos absolut ci apar modificari mecanice in 3 faze:
1. timp de 1,5 mm sec dupa excitatie= repaos absolut
2. urmatoarele 1,5 mm sec muschiul se relaxeaza= relaxare
de latenta
3. urmatoarele 0,5 mm sec creste rapid tensiunea interna a
fibrei musculare.
Dupa perioada de latenta urmeaza contractia propriu-zisa a
muschiului cu scurtarea fibrelor musculare; timpul de
scurtare variaza in functie de tipul fibrelor scheletice-> pt
cele albe dureaza 2,5 mm sec, iar pt cele rosii( lente)
timpul de contractie este de 100 mm sec

Fiziologie C9

Contractia tetanica

Excitarea unui muschi scheletic cu 2 sau mai multi stimuli

peste valoarea prag poate avea efecte diferite in functie
de intervalul de timp dintre aplicarea stimulilor. Astfel
dupa o excitatie cu valoare prag, muschiul nu
reactioneaza la niciun excitant si se gaseste in perioada
refractara absoluta;in urm milisec excitabili creste
treptat dar ramane sub normal=perioada refractrara

20
 relativa pt k excitantii puternici pot sa provoace
contactia.Perioada de exaltare in care,chiar o excitatie
cu o val prag provoaca o contractie supranormala care se
suprapune peste prima contractie =superpozitie.Dupa
perioada de exaltare ->o scadere a excitab =>faza
subnormala .Abia dupa o serie de astfel de ondulatii se
ajunge la excitab normala.
Efectul unor excitatii rep este dif in fctie de intervalul de
timp dintre stimulii succesivi.Daca interv de timp dintre
aplicarea stim este mai lung sau = cu timpul total de
contractii,fiec stim are ca efect o secusa musculara
separata.Daca interv este mai scurt decat timp total
contra muschiul nu mia are timp pt relaxare si contractia
devine continua=contractie titanica.Ete de 2 feluri-
incompleta(se prod atunci cand stim succesivi permit o
oarecare relax a muschi) si completa( frecventa stim
este f mare si muchiul nu se mai relax).15stim/s la
broasca produ un tetanos imcomplet iar pe 20 =tet
complet.In org uman intact toate contractiile sunt
tetanice.
Modificarile electrice si termice al contra muculare:

Potentialul de actiune(modif electrica)->in timpul contra

muscu,la inceputul modif mecanice se produce un potential
de actiune electric.Are mai multe faze:de vf(spike -
2milisec) – postpotential negativ -10,15 ms,
postpotentialul + -50 60 ms.
Potentialul de act ia nastere in urma depolarizarii fibrelor
realizate de un impuls cu val prag.Vitez de propagare a
pot de act este f mare 30m/s.Act electrica a
musculaturii poate fi inreg grafic=electromiograma
EMG.Poate fi facu pe o sg unitate motorie=EMG partiala

21
 sau pe mai multe fascilule musculare EMG globala.Ea este
f imp mai ales la sportivi.
Producerea de caldura a juschiului(termice) are loc in 2
faze 1-in timpul contactiei=caldura initiala are 4
subfaze: I caldura de activare(perioada de latenta) II
cal de scurtare(in timpul scurtarii muschiului) III caldura
de mentinere a tetanosului (in timpul contarctiei tetanice)
IV caldura de relaxare.
2 Caldura intarziata/de refacere->dupa relaxare fibrei
musculare.;in eforturile anaerobe,caldura intarziata nu se
pruduce ea coresp cu caldura initiata.In contractia
izotonica se prod cald mai mare decat in cea izometrica.

Bioenergetica contactiei musculare(reactii =>caldura).

Relatiile care stau la bza contractiei sunt: primul impuls
care provoaca contractia este de natura fizio-chimica si
consta in modif repartiarii ionilor din membrana fibrei
muscu ( depolarizare) modif campului electric face
posibila activ enzimei care scindeaza ATP.
ATP-ul sub influenta atepazei se descompune in ADP,acid
fosforic si enzime.Aceasta energie este utilizata de fibra
musculara in contractie mecanica.
A 2 a reactie ->dupa scind ATP aceasta se sintetizeaza
rpd cu aj unei enzime =transfosforileaza,astfel se
asigura energie pt o noua contractie.Resinteza are loc pe
seama scindarii fosfocreatinei.Dupa scindarea cratin-
fosfatului este necesara resinteza lui ;energia necesara
resintezei se obtine din descompunerea glucozei=>acid
piruvic.Aceasta reactie se desfasoara in lipsa oxigenului
=>anaerobioza.Aceste contactii sunt efiienta in cazul
eforturilor f intense dar de durata scurta.In urma
descompunerii =>acid lactic.Contractie musculara care se
desfasoara in anaerobioza sunt cele izometrice in care
22
 energia necesara este asigurata prin ATP,creatin fosfat
si glicoliza aneroba pana la acid piruvic.
Acidul piruvic se reduce in lipsa o2 in acid lactic cu aj unei
enzime=cohidrogeneza.In contarctia anaeroba ,in urma
contactie muscu se produce acid lacticIn conditii
aerobe ,acidul piruvic se descompune mai departe pana la
|CO2 ,H2O si energie .Enerigia => din reactie se
folosete pt resinteza restului de ac piruvic in
glucoza.Concluzie =>in conditii aerobe nu se acumuleaza
acid lactic in tesuturi.

Mecanismul contractiei musculare

Exiista mai multe teorii,cea mai veridica este a lu Huxley

care a fost emisa pe baza studiilor facute la microscopul
electronic,astfel el spune ca filamentele de actina si de
miozina alunca unele peste altele in cursul contractiei in
asa fel incat muschiul isi modifiza lungimea dar
filamentele raman la fel variiind gradul lor de intrindere.

Contractia izometrica si izotonica

Contact are 2 componente ,una care este

obligatorie,cresterea tensiunii intervine la fibrele
musculare si a 2 a cea faculativa care consta in
scurtarea fibrei muscu.
Contractia izotonica consta in existenta unei tensiuni
constante in muschi si ca urmare alungirea fibrelor
elastice care duce la efectuarea unui lucru
mecanic.Aceasta contractie =contractie dinamica pt ca in

23
 timpul ei seg asupra caruia actioneza muschiul este
miiscat si se deplaseaza intr-o directie sau alta =>lucru
mecanic.At cand cresterea tensiunii in interiorul fibrelor
nu este urmata de scurtarea lor=contractie
izometrica(statica).
Si in contractia izotonica,la inceput are loc o crester a
tensiunii fibrei.Foarte ar exista situatii de contractie
izometrica pura in situatiile cand opozitia fata de
muschiul contractat este ata de mare incat nu poate fi
invinsa nici cu tensiunea maxima dezvoltata de el(ex.
Ridicarea de greutai mari sau exerticile la bara fixa)

Hipertrofia fibrelor musculare

Cresterea fortei musculare in urma antre indelungat se

datoreaza maririi volumui fibrei muculare,hipertrofiei
musculare.Antre realizeaza paralel cu marirea capacitatii
de lucru si cresterea puterii de sinteza si de hipertrofie
a muschiului.In conditii de supraantrenament scade
potentialul de sinteza si ca urmare scade act
proteinor.Cresterea masei musculare se produce prin 2
procese ce se desfasoara paralel; - >ingrosearaea
fibrelor musculare existente si disoacierea lor in 2 fibre
sec musculare.Vascularitia in muschiul hipertrofiat este f
import, in fibrele nou formate se deschid capilare de
rezerva sau se formeaza latele noi.

Clasificarea muscuaturii scheletice

24
 1 muschii scheletici rosii care au striatii longitudinale
evidente si transversale cu aspect granular si mai opac,
au o cant mare de sarcoplasma, sunt fibre musculare mici
care se contracta mia greu dar obosesc mai traziu.Cu cat
cant de sarco. este mai mare cu atat contarctia este mai
prelunlgita.Culoarea insasi a fibrelor este data de cant
mare de mioglobina.
2 muschii scheletici albi sunt muschi care au striatii
transversale evidente,sunt translucizi,au sarco. putina si
functioneaza in sist. glicolitic .De obicei muschii flexori
sunt din fibre albe si fac miscari mai rapide iar muschii
extensori sunt din fibre rosii,fac miscari mai lente si
contarctii cu caracter static.

C10

Fiziologia sist nervos

Sistemul nervos este un tesut specializat in

receptionarea ,transmiterea si prelucrarea tuturor inf
venite din mediul extern sau intern.Etajele superioare ale
sale dirijeaja actele de raspuns.Celula nerv se num
neuron.Neuronul este fom din corpul neuronal=corpul
pericarion si prelungirile dendrite si axoni.
Corpul cel contine nucleu si citoplasma(reticulul endoplasmic
care acizi ribo nucleici cu rol in sinteza
proteinelor.Nucleul si itoplasma sunt delimitate de
membrana celulara,prelungirile dendritelor si axonul
contin neuro fibre cu rol de sustinere.Axonul are 3 teci-

25
 mielina Schwan si Kay-Retzius.La nivelul axonului teaca
este intrerupta din loc in loc prin stangulatie
Renvier.Butonul terminal mediaza transmiterea fluxului
nervos.
Prop funct sunt excitabilitatea si conductibilitatea.
Excitabilitatea este prop celulei nervoase de a raspunde
unui excitant.Ex pot fi fizici de 3 feluri –
mecanici,termici si electrici si excitanti chimici:acizi,baze
si saruri.
Conductibilitatea este prop neuronului de a conduce
excitatia.
Legile care guv astivitatea SNC
1)legea integritatii fiziologice a neuronului care presupune
integritate atat anatomica cat si funct.
2)legea conducerii izolate –exicatia condusa la nivelul unui
axon nu difuzeaza in axoni vecini.
3)legea conducerii bilaterale – o celula nerv excitata la
mijlocul ei conduce excitatia in amble sensuri si inspre
dendrite si axoni.La niv sinapselor transmiterea schimba
sensul.
4)legea actiunii polare Pfluger – la stabilirea curentului
continuu contractia se produce la catod.Intreruperea
continua se produce la anod.Contractia este mai
puternica la anod decat la catod.
5)labilitatea este starea de exicitab a tesuturilor si
capacitatea de a rasp la un nr cat mai mare de excitanti
In conditile normalea curentul continuu care trece
permanent din tesut nu il excita ci ii modif
excitabilitatea.Aceasta stare =electrotonu fiziologic.
Membrana celulara are rolul uni condensator –este rau
conducator de electricitate si polarizata
permanent.Sarcinile electrice poz sun la suprafata si cele
negative in interiorul celulei.Ionii deK acetilcolina si
26
 catodul (electron negatic),reduc rezistenta electrica a
membranei si o depolarizeaza.In acest fel devine
hiperexcitabila.ionii de calciu si anodul maresc rezistenta
electrica a membranei=>hipoexcitab..
6)parabioza= stare particulara a celulei ,stare manifest prin
reducerea exitab .Se poate produce prin act
anestezicelor si a narcoticelor,prin actiunea unei baze
sau acid asupra activitatii neuronale,prin agenti fizici:frig
caldura,act unor tractiuni si actiunea curentului faradic
intens.

Parametrii exitabilitatii
1)curentul (tensiunea prag) este tensiunea necesara
producerii unei excitatii su[pra tesutului.Se exprima prin
intenitatea curentului si UM miliamperul.
2)reobaza este cea mai mica intesitate a curentului care
prod exictatia intr-un timp nedefinit
3)cronaxia este timpul min necesar unui curent cu val de
2Xreobaza pt a excita liminal.
4)bruschetea cur excitant

Fenomenele electrice al act nervoase

In repaos exista o dif de potential intre suprafata externa
si interna amembranei neuronale.Aceasta dif =potentialul
de repaos=membrana are o permeabilitate pt diversi
ioni.Pt ionii de Na membrana este putin perm impreuna cu
K care dau pol + a membranei.Ionii de Cl se gasesc in
interiorul membranei si negativeaza acest spatiu.In
schimbul perm deoparte si alata a membranei au rol si
proteinele sau subt de nat proteica.Ele sunt capabile sa
fixeze anumiti ioni sau sa stabileasca leg intre ele.In

27
 timpul activit nervului supraf care se gasteste in stare
de excitatie este electro negativa.Restul celeulei este in
repaos.In excitatie membrana se depolarizeaza rapid si
instantataneu iar apoi se polarizeaza invesr fata de
repaos.In revenire primul ion care iese prin int celulei
este K pt ca Na este mai refuzabil.Iesierea Na la supraf
membranei se face cu aj energiei eliberate prin descomp
ATP.Dupa iesirea Na ,K intra in celula,fenoemnul =pompa
de Na.

Mecanismul conducerii excitatiei prin nervi

Excitarea unei portiuni a celulei nervoase duce la

polarizarea locala care consta in patrunderea Na in
interiorul membranei si iesirea Cl la supraf..Daca aceasta
depolar este suficient de mare pt atinge o val critica
conform legii totul sau nimic,este este condusa in mod
obligatoriu mai departe i lungul membranei axonului sub
forma de potential de act = influx nervos.Intre zona
aflata in activitate si zonele din ju care sunt i repaos se
formeaza un curent local=curent local Herman.Acesti
curenti produc depolarizarea membranei si migrarea
ionilor dealungul axonului din aproape in ap k si cum ele –
s-ar deplasa excitand fiec pct de pe axon.
Nervii milelinici conduc influxul nervos cu o viteza mai mare
ca si cei mici.Explicatia este ca fibrele milelinice nu
conduc influxul nervos in portiunile
intrenodale=transmitere saltatorie.Viteza de cond a
fluxului depinde de struct milelinica sau amielinica
Clasificarea celulelor nervoase dupa cond impulsurilor.

28
 1)fibrele de cat I A sunt fibre mielinice cu grosime de 1-
22 microni si viteza de conduce 120 m/s.Aceasta cat are
urm subgrupe : fibre A alfa care subt fibre motorii din
coarne anterioare al maduvei.Neuronii A alfa-fibre
sesitive exteroceptive.Neuronii beta – fibrea aferente
care se indreapta spre fusuril neuromusculare.Neuronii
delta-fibre nervoase ce conduc sensi dureroasa.
2) fibre II B –fibre mai subtiri preganglionare-mielinice
vegetative.Vitez 3-15 m/s.
3)fibre III C –fibre post ganglio vegetative amielinice ce
conduc f lent influxul nervos

Transmiterea excitatior la nivelul sinapsei

Sinapsa=leg 2 neuroni

Axonii neuronilor se ramifica si prin butonii sinaptici,vin in

contact cu neuronul vecin sau prin placa motorie cu fibele
musculare.dupa locul unde are loc in acest contact
sinapsele se clasifica in
1)sinapse axo-somatice- axonul vine in cont cu corpul
neuronal
2)sinapse axo-dendritice – axonu ->dendritele neuronului
postsinaptic
3)sinapse axonale – const axon xu axon

Fiziologia SNC

29
Fiziologia maduvei spinarii

2 Functii – Reflexa si Conducere

Fctia reflexa se realizeaza prin actul reflex= mecanismul

fiziologic de transm a excitatie de la periferie catre
centrii nervosi si de aici la orgnele eectuoare sub forma
de comenzi.
Arcul reflex= calea anatomica pe care o urm actul reflex.
Actul reflex are 5 segmente: receptor ,calea
aferenta ,centru,calea eferenta si organul efecturo

Fiziologie C 11

Particularitatile conducerii excitatiei prin centrii nervosi

 Intarzierea stimulului la nivelul sinapsei. Apare dat

timpului necesar eliberarii mediatorilor chimici si fixarii
lor pe locurile active.
 Conducerea in sens unic a excitatiei. Este de la
membrana presinaptica spre membrana postsinaptica.
 Sumatia stimulilor. Nr de stimuli ce actioneaza; cu cat
sunt mai multi stimuli cu atat impulsul e mai puternic.
 Sensibilitatea mare a neuronului la oboseala, anoxie si
anestezie.

Particularitatile conexiunii neuronilor in centrul nervos

-se bazeaza pe urm principii

30
  P divergentei->axonul unui neuron care ajunge la SNC se
ramnifica si vine in contact cu un nr mare de neuroni post
sinaptici din acelasi centru.
 P convergentei ->un neuron postsinaptic primeste la
randul sau impulsuri de la mai multi neuroni presinaptici.
Din combinatia p divergentei cu p convergentei =>p
fractionarii.
 P fractionarii -> apare un fenomen= ocluzie si care spune
ca stimularea simultana maximala a 2 neur dif care
converg in acelasi centru nervos din maduva provoaca un
raspuns mai mic in muschi decat excitarea lor excesiva.
 P inervatiei reciproce ->contractie musc flexori ai unui
membru este insotita de relaxarea activa a musc
extensori. Simultan la membrul opus, musc flexori vor fi
relaxati iar extensorii se vor contracta.

Legile iradierii reflexelor medulare

 L localizarii-> o excitatie slaba provoaca un raspuns

strict localizat
 L unilateralitatii -> o excitatie mai intensa provoaca
raspunsul la niv unui segment
 L simetriei -> o excitatie mai puternica duce la
contractia membrului simetric heterolateral
 L iradierii -> excitatia intensa duce la un raspuns la
distanta
 L generalizarii -> o excitatie f puternica se obt o
contractie a tuturor musc
 L coordonarii->aplicarea unui excitant provoaca aceleasi
miscari dar coordonate

31
Reflexele maduvei spinarii

Activitatea reflexa a maduvei duce la reactii de aparare, de

mentinere a pozitiei pt asigurarea locomotiei sau de dirijare
a functiei vegetative

A.a. Reflexe somatice= reflexe scurte, de reflexie,

miotactice sau osteotendinoase, de extensie incrucisata si
cutanate.

b. Reflexe somatice lungi=sunt intersegmentare,

ritmice(rflexe de pasire sau scarpinare)

B. Reflexe vegetative-> de mictiuni, sexuale, vasomotorii, de

defecatie.

Reflexele medulare somatice scurte

-r de flexie= r elementar de aparare si duce la retragerea
membrului din fata unui agent nociv.
- r miotactic sau osteotendinos este declansat de intinderea
fusurilor nusenlare si ale corpuscurilor golgi din muschi si
tendoanele extensorilor. Realizeaza mentinerea neschimbata
a lungimii musc si pastrarea pozitiei membrului.
-R bineunoral este declansat de refle antigravitationale
-R de extensie incrucisata consta in contractia extensorilor
unui membru este declansata de contractia flexorilor
membrului opus. Asigura mentinerea pozitiei verticale a
corpului in urma flectarii unuia dintre membre.
-R cutanate= excitarea superficiala a pielii dintr-un anumit
teritoriu, cele mai imp abdominale si plantar.
R vegetative
-r de mictiune(golirea vezicii urinare)- receptorii sunt
proprioreceptori care se gasesc in peretii vezicii urinare.
32
 Sunt excitati at cand presiunea in vezica urinara creste.
Aferentele proprioreceptive sunt reprezentate de nervul
pelvian si nervul hipogastric, info ajunge in maduva la niv
S1-S3, L2-L4. Aferentele apartin tot nervului pelvian care
conduc comanda spre vezica urinara respectiv contractia
musculaturii peretilor vezicii si relaxarea sfincterului neted.
-r vaso-motorii->r vasoconstictuare la care centrii se gasesc
in regiunea dorso-lombara sau r vasodilatatoare la care
centrii se gasesc in reg sacrata a maduvei.

Functia de conducere a maduvei spinarii

Se realizeaza legat dintre periferie et superior a SNC. Caile

ascendente si descendente
Caile ascendente realizeaza legat dintre receptorii de la
periferie si centrii nervosi superiori din SNC. Transmit
sensibilitatea tactila, termica, dureroasa, proprioreceptiva
si interoreceptiva.
Sensibilitatea tactila(atingere usoara si simtul presiunii);
punctul de plecare sunt receptorii cutanati care sunt
receptorii Merkel, Meisner, Pacini. Axonii acestor neuroni
ajung in ganglionii spinali unde fac sinapsa cu primul neuron=
preganglionar. Axonul acestui neuron patrunde in maduva in
cornul posterior al subst cenusii a maduvei.
Sensibilitatea termica si dureroasa- punctul de plecare=
receptorul Ruffini(senzatia de cald) si Krause (rece). Primul
neuron este in ganglionul spinal.
Sensibilitatea proprioreceptiva constienta-punctul de plecare
sunt proprioreceptorii de la niv fusurilor circulare aparatului
golgi si corpuscurilor.
Sensibilitatea proprioreceptiva inconstienta- receptorii se
gasesc ;a niv aparatului golgi din tendoane si aponevroze.

33
 Primul neuron din ganglionul spinal face sinapsa cu al doilea
neuron din coarnele spinale ale maduvei, de aici isi continua
drumul direct din fasciculul spino cerebelos central,
incrucisat sau ventral care se termina tot in cerebel.
Sensibilitatea interoreceptiva urmeaza calea spinotalamica
posterioara si pe cea reticulara din subst cenusie
perieristerinara. Caile conduc sensibilitatea viscerala in 2
sisteme piramidal si extrapiramidal.

Fiziologie C12

Caile descendente
Caile piramidale=corticospinale.pornesc din cortex din
l.frontal.Au yraseu descendet prin trunchiul cerebral si
ajung la motoneuronii medulari dupa incrutisare la nielul
mauvei=>fasciculul piramidal direct situat in coarnele
anterioare ale maduvei ,iar alte fascicule dupa ce se
incru in bulb =>fasc pira midalincru in cordoanele laterale
ale maduvei.O parte din fibrele acestui tract se opresc
in trunchiul cerebral formand faciculul corticobulbar care
merge la centrii motori ai nervilor cranieni.Impulsurile
conduse prin caile piramidale initaza miscari fine
involuntare.
Caile extrapiramidale
Unele au neuronii de origine in reg diferite ale coartei
cerebrale iar axonii fac sinapsa in nucleii bazali ale caror
fibre formeaza o parte din sistemul motor
extrapiramidal.Sist are trseu piramidal prin fascilule
tecto si rebro spinali si regeleaza si controleaza miscarile
automate asociate cu mersul,vorbirea,scrisul etc.
34
Fiziologia sistemului nervos vegetativ
Are 2 portiuni – simpatica sau toraco-lombara, si
parasimpatica sau cranio-sacrata
Portiunea simpatica.Corpii celulari ai neuronilor preganglonari
se gasesc in substanta cenusie a segmentelor spinale T1-
L2 sau L3.Axonii ies din radacinile anterioare coresp si
patrund in nervul spinal unde se despart in calea ramurii
comunicante albe pt a ajunge ;la ganglionii simpatici
paravertebrali.Acest lant cuprinde cate un ganglion pt
fiecare nerv segmentar cu exceptia regiunii cervivale
unde ganglionii individuali se unesc=>2 sau 3 ganglioni
(cervical superior,mij si inf).
Ganglionul cervical superior form inervatia simpatica
postganglionara a capului ;inf fuzioneaza primul gang
taracic si da nastere gang stelat;ceilalti ganglioni toracici
sacrati si lombari sunt mici si dispusi in mod variabil si
segmentari.La intrarea in lantul ganglionar ,fibra gang
poate lua urmatoarele traiecte: 1)poate trece in sus sau
jos dealungul lantului pt a stabili leg simpatice cu neuronii
postgang din ganglionii seg situate sup sau inf. 2)fibre
pre gang pot trece fara intrerupere prin lant in nervii
splahnici pt atinge canglionu celiac sau alti gang situati in
plexul simpatic paravertebral care inerveaza artera aorta
la nivel abdominal si ramurile ei pana la arterele
ilialce.Gang abdominali trimit fibre la muschii netezi la
vasele sangv ale viscerelor.
Portiune parasimpatica sis are originea in neuronii
preganglionari situati in nucleii trunchiului cerebral ai
nervilor cranieni 3-7-9-10.Axonii lor se indreapta spre

35
 neuronii post ganglionari ai ganglionilor din interiorul org
toracice si abdominale.Portiunea para simpatica sacrtata
isi are originea in seg sacrale spinale 3-4 si uneori 2-
5.axonii formeaza nervii pelvieni care vin in contact cu
neuronii pot ganglio care inerveaza organele gnitale si
efectorii vegetativi ai cavitatii pelviene.Ganglionii
parasimpatici care contin neuroni post ganglio se gsesc
langa oraganele inervate.Principiile generale ale reglarii
vegetative;activitatea mecanica si electrica se mentine
mult timp dupa incetarea impulsurilor.Acest fapt =>
nervul isi exercita activitatea prin eliberarea unui
mediator chimic,acesta continua sa act si dupa
inecetarea stimulului,astfel fibrele nerv vegetative au
fost impartite in 2 cat: 1)colinergice in care nervii
elibereaza un mediator chimic semanator
acetilcolinei.Acetilcolina injectata in sange are efect
parasimpaticomimetic.Fibrele colinergice=post si
preganglionare parasimpatice
2)adrenergice=firbre postganglio-simpa.Ele secreta adre si
noradre.Principiul sist nerv vegetativ se bazeza pe legea
inervarii care a fost formata Dale si spune ca daca o
formatiune nerv vegetativa care secreta o anumita subst
mediatoare ,in mod obligatoriu terminatiunea ei secreta
aceiasi substanta.Cand unui organ efectuaor vegetativ
este denervat el devine treptat mai sesibil laagentii
chimici=hipersesibilitate de denervatie.

Fiziologia scoartei cerebrale

Are 2 portiuni – paleo cortexul si neocortexul

Paleo cortexul este in legatura cu simtul
mirosului=rinencefal.Are legatura si cu activitatea

36
 vegetativa=creier visceral sau sistem limdic.Coordoneaza
unele miscari grosiere ,reajusteza postura generala si are
o activitate motoriealimentara.Adapteza ingerarea
alimentelor la conditilor de mediu
Neocortexul este portiunea cea mai noua a cortexului si
este superior organelor=>coordoneaza si dirijeaza act
celorlalte form nervoase si a aorganismului in anasamblu.
Act neocor: 1)localizarea funct la nivelul scoartei
2)act reflexa a scoartei
3)dinamica proceselor corticale

1)– localizarea funtc la nivelul scoartei- dpv funct

neocortexul se imparte in neocortex receptor
somatic ,efectuor somatic,de asociatie,vegetativ.
Neocort receptor somatic este localizat in circumvolutia
parietala ascendenta ,campurile 3 ,1,2 dupa Brodman.In
aceasta zona exista o somatopie precisa (fiecare punct
de pe piele are corespondetul sau de pe
scoarta).Reprezentarea pe scoarta ar fi ca un om in
miniatura mult deformat cu picioarele in sus dar cu fata
privind normal= homunculu sensitiv.Pe aceasta zona se
proiecteaza sensibilitatea senzioreeceptiva
(cald,tactil,presiune) si sensi proprioceptiva.Prin aceasta
scoarta este informata asupra unui segment
corporal.Zona sensitiva cea mai mare.Alte zone:aria
vizuala se gaseste in lobul occipital ariile 17 princi si 18
secund si Aici se form imaginea iar in aria 19 este
coordonata miscarea globului ocular .Aria olfactiva se
proiecteaza la nivelul paleocortexului si este legat de
simtul mirosului.Aria auditiva in lobul temporal in
campurile 41 42.Aria gustativa in lobul temporal 43.
Neocortexul efectuor somatic cuprinde proiectia caii
piramidale si extrapira.Calea piramid porneste din
37
 scoarta de la nivelul circum frontale zona 4.La nivelul
acstei zone exista o somatopie motorie=homunculus
motor.Reprez cortical depinde de complex si finetea
miscarilor executate de muschii resprectivi.calea
piramidala este form din fibre mielinizate groase care
comanda muschilor scheletici.Ea este in legatura cu
activitatea motorie luntara si precisa.Calea extrapiramid
este formata din sist extrapiramidal de origine coticala
si subcorticala.Este in legatura cu miscarile
ample,globale,neprecise ,posturale,de mentinere si
rearanjare a pozitie corpului.Pleaca din mai multe zone
de pe scoarta din campurile 1,2,3,4 lobul front si lobul
occipital 19.
Neocortexul de asociatie face leg intre div zone
corticale,aceste zone sunt:lobul prefrontal,lob temporal
si regiunea parieto-temporo-occipital.
Lobul prefrontal are rol in regalrea comportamentului si
asigura caracterul perso omului.regiunea parieto-
temporo-occipitala realizeaza sinapsa cu neuronul.
Neocortexul vegetativ cuprinde zone in legatura cu regalrea
fina a functilor organelo de reglare interna.Neocortexul
vegetativ pe scoarta se proiect in zona,campurile 3,1 si
2

Fiziologie LP

Elementele figurate ale sangelui

Globulele rosii=hematii sau eritrocite-44%
Globulele albe=leucocite
Placutele sanguine=trombocite

Hematopoeza= procesul de formare a elem. Figurate si

incepe in ziua 14-18 a vietii intrauterine.
38
Hematiile
Se formeaza in maduva spinarii osoasa. In sangele circulant
se gasesc ca si celule anucleate sau lipsite de nucleu. La
microscop au forma de disc biconcav, este un atuu pt ca
maresc suprafata de contact. Culoarea hematiilor este
rosie- verzuie, fiind data de hemoglobina. In conditii
patologice pot sa apara modificari de culoare ,
hipercromie sau hipocromie, de dimensiuni: macro si
microcitoza, si de forma. Toate modificarile sunt
colerate cu cantitatea de hemoglobina din hematii.
Hematia este delimitate de o membrana semipermeabila,
este selective. Membrana este permeabila pt: apa, O2,
H, glucoza si uree si impermeabila pt: proteine si unii ioni
poz( ex. Ca, Mg, K, Na). In citoplasma se gaseste corpul
cellular al hematiei cae are aspect spongios si care are in
compozitie proteine, (altele decat hemoglobina,)
hemoglobina fosfolipide, cholesterol, apa, si potasiu.
Hematiile tinere =reticulocite, au nucleu si sunt mari
consumatoare de o2, durata lor de viata este de 1-3
zile. Hematiile adulte au durata de viata pana la 120
zile. Nr normal este de 5 mil/mm3 la barbate si 4-4,5
mil/mm3 la femei. Cresterea nr de hematii sub 3 mil=
boala anemie. Elementul cel mai important din hematite
este hemoglobina(=este o cromoproteina, formata dintr-o
proteina simpla=globina si un grup proteic=hem). Pe hem
se gasesc atomi de Fe bivalenti, de ei se leaga o2.
Principalul rol al hemoglobinei este de transport al
gazelor respiratorii o2 si Co2. Legatura intre hemoglobina
si o2 este labila= oxigenare, iar compusul care rezulta
=oxihemoglobina, astfel se transporta de o2 de la
alveolele pulmonare prin sange la tesuturi. Aceiasi

39
 legatura labila se formeaza intre hemoglobina si Co2 ce
rezulta carbominohemoglobina.
Sub actiunea unor subst puternic oxidante( permanganate de
potasiu, clorati, nitrite, fe bivalent) se transforma in fe
trivalent, iar hemoglobina devine methemoglobina si
capata culoare bruna. In combinatie cu monoxidul de C,
hemoglobina formeaza un compus stabil, toxic pt
organism= carboxihemoglobina.
Determinarea hemoglobinei se face prin 3 metode
-clorimetrica= metoda Sahli
-gazometrica
-spectofotometrica
Val normala a hemoglobinei este de 16g% barbate si 14g%
femei. Hemoglobina scade in anemii si in cele severe pot
ajunge si pana la 3 g% si creste in poliglobina pana la
25g%. Hemoglobina este crescuta la nou-nascuti, prin
hemoconcentratie din cauza deshidratarii la nastere.
Variatii ale cant de hemoglobina
-In fc de sederea la altitudine
-in timpul alimentatiei
-in fc de anotimp, are variatii minime in ianuarie si max in
sept, oct.
- in effort fizic din cauza deshidratarii.
Hematocritul= proprietate fizica a hematiei si reprez
procentul din vol sanguine total format numai in hematii,
sau raportul dintre hematii si plasma. Val normala la M
44-46% si F 41-43%.
Variatii fiziologice
-la trecerea din culcat in ortostatism, hematocritul creste
cu 3,5% pt ca creste presiunea hidrostatica in partea
inferioara a corpului, rezulta apa fuge in interstitii
-la nou-nascuti
-in effort fizic si altitudine
40
Variatii patologice
-in anemii este scazut
-in soc este crescut
\viteza de sedimentare a hematiilor vsh= stabilitatea de
suspensie a hematiilor, aparatuhemosedimetru
Westergreen si se citeste la 1 h si la 2 h.
Vsh este crescut in boli infectioase si in anemii , scade in
effort si altitudine, patologic in soc si alergii.

Globulele albe= leucocitele

Sunt cele mai mari care au nucleu. In citoplasma au
numerosi fermenti, datorita acestora au activitate
metabolica intense. Au rol in apararea organismului de
microbe, virusi, proteine straine, secreta cu usurinta in
lichidul interstitial, linfa si lichidul cefalorechidian. Val
normala-4000-8000mm3/sange.
Val peste 10000=leucocitoze si sub 4000=leucopenii.
Variatii fiziologice
Nr leucocitelor creste in effort fizic, dupa alimentatie, in
primele 4-5 zile de viata=leucocitoza fiziologica. Cresc in
emotii rezultand adrenalina si in prima etapa a digestiei.
Variatii patologice
Nr leucocitelor etse crescut cand in organism patrund
proteine strain ex in leziuni. In eliberarea de proteine
rezultate din distrugerea tesuturilor prosprii sau
eliberate de agentii microbieni, ex in traumatisme si in
infarct.
In infectii si in leucemie, cresc leucocitele, sunt scazute in
insuficienta maduvei osoase( radiatii).
Forma leucocitelor permite clasificarea lor in 2 grupe mari:
-granulacite: neutrofile, bazafile, eozinofile
-mononucleare: monocite, limfocite.
41
Neutrofilele=60-65% din totalitatea leucocitelor. Sunt
cellule care au nucleu poliglobat. In citoplasma au
numeroase granulatii si au rol in distrugerea microbilor
datorita mobilitatii lor si a enzimelor numeroase pe care
le au.

Bazafilele=0,15-0,5%. Au nucleu triglobat, sub forma de

trifoi. In citoplasma au granulatii care contin enzime
proteolitice si histamina. Cresterea lor este rara, doar in
unele infectii, in varicela, in mononucleoza infectioasa.

Eozinofilele=1-3%. Au un nucleu biglobat. Contin granulatii

cu rol in distrugerea viermilor intestinali. o cantitate
mare de Co2 se gaseste la nivelul mucoasei intestinale si
a plamanilor. Au rol in detoxifierea organismului de
proteinele straine. Nr lor creste in boli alergice si
parazitare.

Monocitele=4-8%. Au un nucleu mare, situate central, au

rolul de a ingloba microbii, virusii, resturile celulare si
celulele tumorale asupra carora au act limfocitele. Se
formeaza in maduva rosie osoasa si dupa cateva ore de la
lansarea in circulatie patrund in tesuturi si se transforma
in macrophage. Macrofagele ingera orice particular
straina patrunsa in organism. Au durata de viata intre 2-
4 luni. Nr monocitelor este crescut in infectii cu virusi,
in tuberculoza, endocardita bacteriana, melanie,se
transmite prin tantari si intoxicatii.

Limfocitele=25-35%, au nucleu mare cu aspect granulat

neregulat. Se gasesc in toate tesuturile cu exceptie sist
nerv central. Se formeaza in tesuturile limfoide
42
 puternice , respective ganglionii limfatici, splina,
amygdale, placile lui Peyer, de la nivelul intestinului
subtire.
La om limfocitele au o durata de viata lunga, 530 zile,
confera o memorie imunologica.
Sunt de mai multe tipuri: limfocite B,T,K- cele mai
agresive=killer. Ele sunt cunoscute in boli infectioase
coronice :TBC, sifilis, si dupa transplant de organe.

Trombocitele
Sunt cellule mici, diametru 3 microni si grosime de 1
micron. Au forma de disc biconvex, nu au nucleu si in
contact cu suprafete umede iau forme bizare. Au
structura spongioasacu numeroase prelungiri ale
membranei, care strabat citolasma si formeaza un
system canalicular cu rol de a mari suprafata de contact.
In citoplasma au granulatii care contin ATP,
ADP,noradrenalina si serofomina.
Durata de viata este de 8-10 zile. Prin …. Lor se
elibereaza factorii placentari cu rol in hemostaza si
coagulare. Intervin I mentinerea integritatii vaselor
sanguine. Adera la sugoase.
In hemoragii adera la vasul leza si formeaza dopul placentar
care opreste hemoragia.
Val normala 150000-400000 mm3/sange.
Cresterea nr peste 400000=trombocitoza si apare dupa
hemoragii, traumatisme si splenctomie. Scaderea sub
100000= trombocitopemie si duce la hmoragii spontane si
vanatai.

Grupele sanguine
43
Hematiile contin in membrane lor niste subst care au
proprietati antigenice. Prin antigen se intelege orice
subst care injectata la alta specie duce l formarea de
anticorpi. Pt ca anticorpii care se sintetizeaza impotriva
antigenilor reitrocitari prod aglutinare,acestia au fost
numiti aglutinogeni.
Aglutinarea=strangerea in gramezi a hematiilor si
distrugerea lor(hemoliza). S-a descoperit 2 aglutinogeni
care au fost notati cu A si B. Dupa prezenta acestor
antigeni in membrana, oamenii au fost clasificati in mai
multe grupe sanguine.
Gr0 nu are aglutinogeni A,B ; gr A are aglutinogenul A, grB
are aglutinogenul B, gr AB are aglutinogenul AB.
In plasma unor personae se gasesc in mod normal anticorpi
fata de antigenii altor personae rezultand anticorpii
antiaglutinogeni A= anticorpi alfa iar cei antiaglutinogeni
B=anticorpi beta. Pt ca acesti anticorpi produc
agutinare= aglutinine.
Aglutinine in plasma, antigeni in membrane. Atunci cand
aglutininele intalnesc aglutinogenii omologi se produc
aglutinarea, astfel in sangele aceleiasi personae nu pot
exista combinatii de genul A+alfa, B+beta, s-ar distruge
hematiile
Gr0 are alfa si beta, A are beta, B are alfa, AB nu are.
Aglutininele se formeaza in luna 3 vietii intrauterine. Ele se
gasec in toate tesuturile organismului cu exceptia
cristalinului si corpului vitros. Gr sanguine se transmit
ereditar, nu se modifica toata viata.
Determinarea gr sanguine
Se poate face prin 2 metode- Beth-Vincent in care se
determina aglutinogenii cu ajutorul unor hemoteste la
care se cunosc aglutininele si Simonin in care se
44
 determina aglutininele cu ajutorul serurilor care au
aglutinogenii cunoscuti.
Hemotestul reprezinta serul provenit de la o persoana la
care se cunoaste gr sang rezulta hemotestul 0 vine de la
o persoana cu gr sang 0, A de la A, B de la B.
Importanta lor este in transfuziile de sange care se fac
dupa o hemoragie grava.
Pt ca gr 0 nu are aglutinogeni, sangele ei nu poate aglutina
nicio alta gr rezulta persoanele din gr 0= donatori
universali, iar gr AB nu are aglutinine si sangele ei nu
poate fi aglutinat de nicio alta gr rezulta AB= primitori
universali.

Factorul RH

S-au obs ca at cand sangele maimutei macacus rhesus este

injectat la iepure/cobia in plasma lor se form o aglutinina
care aglutineaza hematiile maimutei dar si ale
omului .Datorita acestei asemanari,aglutinogenul acesta a
primit denumirea de factor rhesus=RH.Membrana
hemtiilor mai contine si alti aglutinogeni dintre care cel
mai important e aglutinogenul RH.In opozitie cu sist gr
sang aglutinina anti-RH nu se gaseste in mod normal in
plasma oamenilor.Ea se form in 2 situatii: 1)in
transufuzii repetate de sange cu sange RH+ la pers care
au RH-
2)in cazul mamei care are RH- si fatul care
are RH+ provenit de la tata cu RH+;la prima sarcina in
sangele mamei se form aglutinina antiRH;la urm sarcini in
aceeasi situatie aglutinina anti RH din sangele mamei
45
 trece la fat prin cordonul ombilical si se produce o bola
grava = anemie hemolitica
Pers care au factor RH = RH+(85%)
Pers care nu au =RH-(15%)

Circulatia arteriala

Pulsul arterial=expansiunile ritmice ale peretilor arteriali

provocate de trecerea undei sangv rezultata din
activitatea ritmica a inimii.Fiecare expansiune a peretilo
arteriali coresp presiunii arteriale sistolice =>
pulsul=fenome generat de sistola VS.El apare datorita
propagarii undei de presiune prin coloana de sange,prin
toate ramurile arterei aorte.Viteza de propagare a undei
de presiune este de 10x mai mare decat viteza de
circulatie a sangelui.Pulsul este un semn palplatoric care
se defineste prin senzatia de ridicare –coborare obtinuta
prin asezarea pulpei degetelor deasupra undei artere de
calibru mij asezata in plan superficial.Planul de dedesubt
trebuie sa fie dur.Cel mai frecvent se masoara la nivelul
arterei radiale,acesta se palpeaza in santul pulsului
situate in treimea infero-laterala a antebratului si care
este limitat de tendoanele muschilor brahio-radiali si
flexor-radial al corpului.Examenul complet al pulsului
presupune palparea acestuia si la alte artere
superficiale:
1)carotida comuna->se palpeza pe
marginea mediala a muschiului sternocleidomastoidian
2)asrtera
temporala->anterior de insertia pavilionului urechii

3)subcalviculara->indexul apasat in jos deasupra mij

46
 claviculei
4)umerala/brahiala->se palpeaza in treimea
inferiorar a bratului pe marginea mediala a muschiului
biceps-brahial
5)femurala->in triunghiul
lui scarpa la mij ligamentului inghinal
6)oplitee->in
spatele genunchiului in mij axului lung

7)tibiala posterioara->inapoia maleolei mediale

8)dorsala a piciorului=pediaosa->in lateral

de tendonul muschiului extensor lung al halucelui

Proppietatiile pulsului
1)frecventa=se determ prin numararea tuturor undelor
pulsatite dintr-un minut sau din 10 secx6 sau
15x4.Frecventa in repaos este intre
60-80/min,>90min=tahicardie,<60=brahicardie.

2)ritmicitatea=succesiune regulate a undelor

pulsatile.Caracteristic pulsului normal;cand este
neregulat=>aritmiile cardiace
3)amplitudinea =inaltimea undelor pulsatile.Depinde de vol
sangv systolic.Un puls normal=puls amplu,ritmic si bine
batut.Pulsusl se poate inreg cu sfigmograf,iar
graficul=sfigmograma.

Tensiunea sau presiunea arteriala

Este presiunea exercitata de sange asupra peretilor

arteriali,se masoara in mm Hg.Factorii care mentin
47
 tensiunea sangv sunt forta de contractie a
miocardului,debitu sangv circulator.elasticitatea peretilor
arteriali,vascozitatea sangelui si resist perifirica
Se masoara 3 tensiuni: 1)arteriala maxima sau sistolica
2)arteriala minima sau
diastolica 3)arteriala
diferentiata
T.Art max – este cea ma mare valoare a prs sangv dintr-un
ciclu acardiac.Ea depinde de vol sangv ,forta si viteza de
ejectie a sangelui din vs si de elasticitatea peretilor
arterei aorte.
T.Art min – este cea mai mica val a presiunii sangelui dintr-
un ciclu cardiac.Depinde de vascozitatea
sangelui ,rezistenyta periferica care estea data de
tonusul arteriorelor si de starea functionala a valvulelor
semilunare a arterei aorte.
T.Art diferentiala este diferenta dintre tens art max si
cea min.
Valori normale: maxima -120 140mmHg
minima -60 90 mmHg
diferentiala – intre
60 si 90mmHg
Metode de masurare a tens art – 3 metode indirecte
1 –palpatorie
2-auscultatorie –
sfigmanomentru Riva-Roci(tensiometru)
3-
oscilometrica cu oscilometru Pachou
Principiul masurarii tensiunii consta in comprimarea arterei
brahiale cu aj unui dispozitiv elastic si determinarea
momentului in care presiune aerului din planseta este =
presiunea sangelui din artera.Atunci cand cele 2 presiuni
sunt = apar primele vibratii ale acului manometrului iar in
48
 stetoscop se aude prima bataie = cea maxima.Urmeaz
mai multe bataie = diferentiale iar cand nu se mai
exercita presiune asupra arterei se aude ultima bataiea =
minima.Masurarea se face la mabele maini in clinostatism
sezand sau in ortostatism de mai mult ori la interval de
mai multe minute.In mod normal nu exista diferente
semninficative intre valoarea tensiunii tens art la cele 2
brate.Se aseaza manseta tensiometrului pe brat
deapupra plicii cotului.Stetoscopul se aseaza in dreptul
zonei de proiectie a arterei brahiale.Se inchide pompa si
se introduce aer in masneta pana se ajunge la val de
160.Se desface usor surubul pompei si acul
manomentrului incepe sa coboare.
Variatia tens art – in functie de varsta – la nou nascut
60/30mmHg,dupa 50 ani val t max creste cu 10mmHg la
fiecare 10 ani.
- in functie de sex – la B > F
- in functie de pozitie corporala – in culcat sau sezand <
ortostatism
- in functie de cond meteo (pres atm)-
- in efort fizic(intensitatea efortului) ex un effort scurt dar
de intensitate max duce la cresterea T max pana la 220
dar cea minima ramane la val normala

Zgomotele cardiace

-fenomene mecanice care se desfasoara in timpul ciclului

cardiac.Pot fi auzite daca se aplica urechea pe torace
sau cu ajutorul stetoscopului.Se pot inreg iar graficul =
fenocardiograma.

49
Cauzele care determina zgomotele cardiace sunt: - vibratia
valvulelor cardiace imediat dupa inchidere
-vibratia sangelui adiacent

_vibratia peretilor cardiaci

_vibratia peretilor arteriali
Clasic se aud 2 zgomote: 1)sistolic,dureza 0,10-0,16
sec .Zgomot de tonalitate joasa care apare la inceputul
sistolei ventriculare.Factorii care intervin in producerea
zg 1 sunt contractia brusca,izometrica a vs care
determina vibratia sangelui si valvulelor
atrioventriculare,inchiderea valvatr. ,semilunare a
arterelor aorta-pulmonara ,vibratiile cauzata de
turbulenta sangelui care se scurge rapid prin aorta
ascendetnta si artera pulmonara.Accentuarea intesitatii
zg se prod in timpul efortului si imediat dupa effort pt
ca ,creste fosrta de contractie a miocardului.Scaderea
intensitaii zg 1 apare in insuficienta moicardica
2- zg diastolic –dureza 0,08-0,11.Durata mai
mica si o tonalitate mai inalta .Este produsa de vibratia
si inchiderea valvuleleor semilunare ale arterelor aorta si
pulmonara,vibratia sangelui si a peretilor celor 2 artere.
Intre zg 1 si 2 exista o pauza mica si intre zg 2 si 1 pauza
mare.
Zg 3 = zg ventricular = zg care apre in diastola, se aude
mai bine la effort sau in pozitie orizontala.se datoreaza
trecerii rapide a sangelui din atrii in ventriculi ca urmare
a vibratiei valvulelor atrio-ventriculare si a peretilor
ventriculari.Se aude la copii si tinerii la care peretele
toracic nu este atat de bine dezvoltat si deasemenea
plamanii nu se interpun intre inima si peretele
toracic.Este fiziologic sin u persista mult.

50
Zg 4= zg atrial=>zg care apare in conditii patologice,in
hipertrofia atriala.El nus e aude ci se poate inreg
fenocardiogarfic.Este sincron cu sistola atriala.In conditii
patologice,zg cardiace sunt inlocuite de sufluri.Suflurile
apara prin inlocuirea curgerii liniare cu curgerea
turbulenta.Cauza este trecerea sangelui prin oricicii
ingustate (leziuni al valvulelor din
rheumatism,arteroscleroza si sifilis) si cresterea vitezei
de circulatie a sangelui.
Ascultarea zg:
-zg 1 – se asculta in spatial 5 intercostal stang pe linie
medio-claviculara,imediat sub mameleon.Aici este zona de
proiectie a varfului inimii.Si in spatiu 4 intrecostal
stang,imediat lanaga stern unde se proiecteza valvula
tricospida.
-zg 2 – in spatiul 2 intercostal stang imediat langa
stern(proiectia valvulei semilunare a arterei pulm) si
spatiul 2 intercostal drept lanaga stern(proaiectia valvulei
semilun a arterei aorte)

Electrocardiograma EKG sau ECG

=inregistrarea activitatii electrice a inimii. Se inscrie pe o

banda de hartie milimetrica care ruleaza si da o
inregistrare permanenta a activitatii inimii. Inregistreaza
impulsurile electrice care declanseaza contractia
cardiaca. Impulsurile electrice reprez diverse etape ale
stimularii cardiace. Cand miocardul este stimulat electric
se contracta. Celulele cardiace sunt incarcate/polarizate
(int este negat, ext este poz). Cand sunt stimulate
electric se depolarizeaza si se contracta, int celulei
miocardice, care este negat devine poz cand celulele sunt
51
 stimulate pt a se contracta. Stimularea electrica a
celulelor musculare specializate= depolarizare, determina
contractia celulelor.Depolarizarea poate fi onsiderata ca
progresiune a unei sarcini positive in interiorul
celulelor.Prin depolarizare interiorul celulei devine + iar
prin repolarizare redevine negative.Repolarizarea este un
fenomen strict electric,inima este in repaos in timpul
desfasurarii.Cand imp electric traverseaza inima ,poate
fi captat cu aj detectorilor externi cutanati si
inregistrat.Detectorii externi cut sunt electrozii.Cand
unda + de depolarizare progreseaza spre un electron
pozitiv plasat ,pe piele pe EKG se inreg o unde de
deflexiune +.Nodulul sinusal este la originea impulsului
electric care se propaga ca o unda stimuland cele 2
atrii.Este situate pe peretele extern al atriului drept
intre cele 2 cave, superioare si inferioare.Stimulul
electric se propaga concentric de la nodulul sinusal in
toate directiile.Pe EKG determina aparitia undei P.Unda P
implica depolarizarea atriilor urmata de contractie.Imp
ajunge la nodulul atrioventricular.Acolo exista o pauza
care este necesara pt deschiderea valvulelor
atrioventricular si patrunderea sangelui in ventricul.Pe
EKG, pauza este reprezentata de o linie izoelectrica.Din
nodulul atrioventricular ,impulsul continua prin fasciculul
Hiss.Pe EKG depolarizarea este reprezentata prin
complexul QRS.Repolarizarea reventriculara
reprezentata de unda T.Ciclul cardiac ste reprz electric
de undele P ,QRS si T care se repeat la nesfarsit iar
mecanic reprezinta sistola atriala ,sistola ventriculara si
diastolele.
P – 0,06 – 0,11 sec ->depolarizarea atriilor si precede
sistola atriala

52
Intervalul P – Q – 0,10 – 0,20 sec->timpul necesar
impulsului pt a ajunge de la nodulul sinusal la cel
atrioventricular.
Daca intervalul PQ este mai mare de 0,20 sec indica
tulburari de conducre atrioventriculara
Complexul QRS – 0,06 – 0,13 se -> arata contractia
ventriculelor -> Q – unde de depresiune negative,indeca
depolarizarea septului interventricular; R -> unde de
depresiune pozitiva sic ea mai mare din traseu,contractie
ventriculara; S – unda de depresiune negative,indica
contractia ventri drept mai rapid cu 0,02 sec decat in
VS.
Intervalul ST – 0,10 sec.Coincide cu repolarizarea
ventriculara.
Unda T – 0,12 – 0,20 sec are o latura brusca ascendenta
apoi descententa si apare la sf sistolei ventriculare.
Segmentul TP 0,45 sisi corepunde diastolei
generale=relaxare.
EKG tulburari de rit ,conducere si forta contractiei.Ritmul
normal al inimii este ritmul sinusal=> impulsul care
genereaza depolarizarea miocardului si apoi contractia lui
porneste din nodulul sinusal.
Modificari:
Tahicardia=accelerarea ritmului cardiac(mai multe
batai/min).Pe EKG se scurteaza intervalul TP.
Brahicardia=rarirea frecventei cardiace.Pe EKG
=>marirea intervalului TP.
Aritmia respiratorie=cresterea frecventei cardiace in
respiratie si rarirea ei in expiratie.Apare la copii
datorita maturizarii incomplete a legaturii de asociatie
care se stabilesc intre centrul repirator si cei cardiaci.
Extrasistola=excitarea noduluilui sinusal in diastaola.Pe
EKG dupa unda T apare un nou complex care incepe cu
53
 unda P de o pauza compensatorie.Apare in
oboseala,supraantrenament,infectie elimentara,exces de
tutun si alcool.

Electrocardiograma la sportivi

Arata starea inimii si gradul de

antrenament.Caracteristicile sunt hipertrofia ventriculara
stanga si bradicardia sinusala.
Debitul cardiac = frecventa cardiacaXvolumul systolic.
Bradicardia sinusala apare datorita unei
hipervagotonii(creste tonusul nervului vag) si scade
frecvanta cardiaca.Pe EKG brahicardia sinusala se
exprima prin prelungirea intervalului PR si TP si unda P
este aplatizata.Hipertrofia Vs pe EKG se vizulalizeaza
prin cresterea inaltimii complexului QRS.Intervalul St
este alungit si o alungire de pana la 0,62 sec indica un
grad de antrenament f inalt.Intrevalul St poate sa fie
supradenivelat oblic si ascendant.La sportivii care fac
efort anaerob cu toracele blocat,box lupta inot,apare P –
pulmonar.
Ekg la sportivii supraantrenati – oboseala cronica si
refacere insuficienta,factori psihici,conflicte.
Modificari: tahicardie sinusala,scurtarea intervalului
PQ/PR ,cresterea amplitudinii undei P,complex QRS mai
mic ,subdenivelarea intrevalului ST sau aplatizarea unde
T.

Explorarea aparatului repirator

54
Masuratorile care se fac urmaresc dezvoltarea cutiei
toracice si indirect a plamanilor.
1 Perimetrul toraci(circumferinta)
Se masoara cu banda metrica care se azeaza pe torace
dorsal la nivelul unghiului inferior al scapulelor iar
anterior sub mameleon la barbate si la nivelul art 4
condrosternale la femei.Se masoara in repaos si in
inspiratie si expiratie profunda.Diferenta intre perimetrul
toracic in inspiratie si expiratie reprezinta elasticilatea
cutiei toracice,la sportive trebuie sa fie de cel putin 8
cm.
2 Diametrul transversal
Se masoara cu compasul.Capetele compasului se aseaza
in linia axilara ,intalneste coasta cea mai proeminenta.Se
moasoara in inspiratie si expiratie profunda.
3 Diametrul anteroposterior
Masoara adancimea toracelui.Se masoara cu
compasul ,un capat se aseaza la etremitatea distala a
sternului iar celalat pe vertrebra coresp astfel incat cele
2 brate ale compasului sa fie in plan orizontal.Diametrul
transversal mai mic de 8 cm decat cel anteroposterior

55