CONVENȚIE

încheiată între Guvernul francez și Sanctitatea Sa Pius al VII-lea

Guvernul Republicii franceze recunoaște că religia catolică, apostolică și

romană, este religia marii majorități a cetățenilor francezi.

Sanctitatea Sa recunoaște de asemenea că această religie a regresat și așteaptă, în

acest moment, cel mai mare bine și cea mai mare strălucire de la restabilirea cultului
catolic în Franța, pe care îl profesează (mărturisesc) și Consulii Republicii.
În consecință, după această recunoaștere mutuală, pentru binele religiei și pentru
menținerea liniștii interne, s-au convenit cele ce urmează:

Art. I. Religia catolică, apostolică și romană, va fi exercitată liber în Franța: cultul

său va fi public, cu respectarea regulilor pe care Guvernul le va considera necesare pentru
menținerea liniștii publice.

Art. II. Sfântul Scaun va face, în acord cu Guvernul, o nouă circumscriere a

diecezelor franceze.

Art. III. Sanctitatea Sa va face cunoscut titularilor episcopiilor franceze, că

așteaptă de la ei cu deplină încredere, orice sacrificiu pentru binele păcii și al unității,
chiar și acela al propriilor funcții.
După această solicitare, dacă aceștia refuză sacrificiul cerut pentru binele
Bisericii, vor fi numiți noi titulari în fruntea episcopiilor nou circumscrise, după cum
urmează.

Art. IV. Primul Consul al Republicii va numi, în trei luni de la publicarea bulei de
către Sanctitatea Sa, pe arhiepiscopii și episcopii circumscripțiilor bisericești nou
arondate. Sanctitatea sa va conferi investitura canonică, după forma stabilită în relațiile cu
Franța înainte de schimbarea de guvern.

Art. V. Numirile titularilor în fruntea episcopiilor care vor rămâne vacante de

acum încolo, se vor face de către Primul Consul, iar investitura canonică va fi dată de
Sfântul Scaun în conformitate cu articolul precedent.

Art. VI. Episcopii, înainte de a prelua funcțiile, vor presta direct, în fața Primului
Consul, jurământul de credință care era în uz înainte de schimbările de guvern, exprimat
în termenii următori:

„Jur și promit lui Dumnezeu, pe Sfintele Evanghelii, să arăt supunere și credință

Guvernului stabilit prin Constituția Republicii franceze. Promit de asemenea să nu am
nici o înțelegere, să nu asist la nici un consiliu, să nu întrețin nici o relație, nici înăuntru și
nici în afară, care să fie contrare liniștii publice; și dacă în episcopia mea sau altundeva
voi afla că se pregătește ceva în contra Statului, voi aduce la cunoștința Guvernului”.
 Art. VII. Persoanele bisericești de gradul al doilea vor depune același jurământ în
fața autorităților civile desemnate de Guvern.

Art. VIII. Următoarea formulă de rugăciune se va rosti la sfârșitul slujbei

(oficiului divin), în toate Bisericile catolice din Franța:

Domine, salvam fac Rempublicam;

Domine, salvos fac Consules.

Art. IX. Episcopii vor face o nouă circumscriere a parohiilor din diecezele lor,
care nu va intra în vigoare decât cu consințământul Guvernului.

Art. X. Episcopii îi vor numi pe preoții parohi. Aceștia vor fi aleși din rândul
persoanelor agreate de guvern.

Art. XI. Episcopii vor putea avea un capitlu pe lângă catedrală, și un seminar în
dieceză, fărăca Guvernul să fie obligat să le înzestreze.

Art. XII. Toate bisericile mitropolitane, catedrale, parohiale și altele neînstrăinate,

care sunt necesare cultului, vor fi repuse la dispoziția episcopilor.

Art. XIII. Sanctitatea Sa, pentru binele păcii și pentru fericita restabilire a religiei
catolice, declară că nici el, nici succesorii săi, nu-i vor tulbura în nici un fel pe
cumpărătorii bunurilor bisericești înstrăinate, și că în consecință acest bunuri, împreună
cu drepturile și veniturile legate de acestea, vor rămâne pe mai departe în posesia celor
care le dețin.

Art. XIV. Guvernul va asigura un tratament convenabil pentru episcopii și parohii

a căror dieceze și respectiv parohii vor fi cuprinse în noile circumscripții bisericești.

Art. XV. Guvernul va lua de asemenea măsuri pentru ca francezii catolici să poată
face, dacă doresc, fundații în favoarea bisericilor lor.

Art. XVI. Sanctitatea Sa recunoaște în Primul Consul al Republicii franceze,

aceleași drepturi și prerogative de care se bucura în raporturile cu Sfântul Scaun vechiul
guvern.

Art. XVII. S-a convenit între părțile contractante, ca în cazul în care unul dintre
succesorii Primului Consul actual nu va fi catolic, drepturile și prerogativele menționate
în articolul de mai sus și la numirea episcopilor, vor fi reglate în raport cu acesta printr-o
nouă convenție.

Paris, 26 Messidor, anul IX.

Signé Joseph BONAPARTE [ L. S. ]. Hercules, cardinalis CONSALVI [ L. S. ]. CRETET [ L.
S. ]. JOSEPH, archiep. Corinthi [ L. S. ]. BERNIER [ L. S. ]. F. Carolus CASELLI [ L. S. ]