Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Laborator III
Factori de risc
Exista o serie de factori de risc, ce includ:
fumatul;
varsta inaintata – leucemia mieloida acuta este mai frecventa la adultii de 65 de ani si
peste;
genul – riscul este mai mare pentru barbati;
expunerea la anumite substante chimice, cum ar fi benzenul (un solvent utilizat in
rafinariile de petrol si alte industrii si prezent in fumul de tigara), pesticide, radiatii
ionizante, anumite produse de curatare, detergenti etc.;
unele medicamente chimioterapice utilizate pentru tratarea altor tipuri de cancer, cum ar fi
ciclofosfamida, doxorubina, melfhalanul si mitoxantron;
expunerea la doze mari de radiatii;
anumite afectiuni ale sangelui, cum ar fi mielodisplazia, mielofibroza, policitemia vera sau
trombocitemia;
tulburari genetice – ca sindromul Down;
istoric familial de leucemie mieloida acuta.
Diagnosticul leucemiei mieloide acute
Un diagnostic precis este important pentru a ghida tratamentul. Medicii folosesc o serie de
teste pentru a confirma un diagnostic pentru leucemia mieloida acuta si pentru a identifica
subtipul bolii. Aceste teste includ:
examen fizic si istoric medical;
teste de sange – hemoleucograma, frotiu de sange pentru a examina sangele la microscop,
testare citogenetica ce analizeaza anomalii in ADN-ul celulelor.
Majoritatea persoanelor cu leucemie mieloida acuta au prea multe celule sangine albe, nu au
suficiente globule rosii si nu au suficiente trombocite. Prezenta celulelor blastice – celule
imature care se gasesc in mod normal in maduva osoasa, dar care nu circula in sange – este un
alt indicator al leucemiei mieloide acute.
De asemenea, se recomanda in general si biopsia maduvei osoase sau punctie lombara.
Stadializare
Subtipul leucemiei mieloide acute se bazeaza pe modul in care celulele apar atunci cand sunt
examinate la microscop. De asemenea, pot fi utilizate teste speciale de laborator pentru a
identifica unele caracteristici specifice ale celulelor. Sistemul de clasificare al Organizatiei
Mondiale a Sanatatii (OMS) include aceste grupuri pentru leucemia mieloida acuta:
Leucemia mieloida acuta cu anomalii genetice recurente, cum ar fi modificari
cromozomiale
Leucemia mieloida acuta cu modificari legate de mielodisplazie
Neoplasme mieloide legate de terapie, care pot fi cauzate de radiatii sau chimioterapie
Salcom mieloid
Proliferari mieloide ale sindromului Down
Leucemie acuta de linie ambigua
Nu exista un sistem de stadializare standard pentru aceasta boala. Este descrisa ca
netratata, in remisie sau recurenta.
In cazul bolii netratate, aceasta este diagnosticata recent. Nu a fost tratata decat pentru
ameliorarea semnelor si simptomelor precum febra, sangerare sau durere. Numarul celulelor
sangvine este anormal, cel putin 20% dintre celulele din maduva osoasa sunt celule de
leucemie si exista semne sau simptome de leucemie.
In caz de leucemie mieloida acuta in remisie, boala a fost tratata si hemoleucograma este
normala, mai putin de 5% dintre celulele din maduva osoasa sunt celule de leucemie si nu
exista semne sau simptome de leucemie la nivelul creierului si maduvei spinarii sau in alta
parte a corpului.
Etapa recurenta este cancerul care a recidivat (a revenit) dupa ce a fost tratat. Leucemia
mieloida acuta poate reveni in sange sau in maduva osoasa.
Tratamentul leucemiei mieloide acute
Tratamentul leucemiei mieloide acute depinde de mai multi factori, inclusiv subtipul de boala,
varsta, sanatatea generala si preferintele pacientului. In general, tratamentul se incadreaza in
doua faze:
1. Terapia de inductie cu remisie – Scopul primei faze de tratament este de a distruge
celulele leucemiei din sange si maduva osoasa. Cu toate acestea, inductia de remisie, de
obicei, nu distruge toate celulele leucemiei, asa ca e nevoie de un tratament suplimentar
pentru a preveni revenirea bolii.
2. Terapia de consolidare – Numita si terapie post-remisie, terapie de intretinere sau
intensificare, aceasta faza a tratamentului are ca scop distrugerea celulelor leucemiei
ramase. Este considerata cruciala pentru reducerea riscului de recidiva.
Terapiile utilizate in aceste faze includ:
Chimioterapia
Chimioterapia este principala forma de terapie prin inductie de remisie, desi poate fi folosita
si pentru terapia de consolidare. Chimioterapia foloseste substante chimice pentru a distruge
celulele canceroase din corp. In unele cazuri, poate fi nevoie de chimioterapie intensiva si
radioterapie, in combinatie cu transplant de celule stem.
Terapia tintita
Terapia tintita foloseste medicamente care ataca vulnerabilitati specifice in celulele
canceroase. Midostaurin (Rydapt) opreste actiunea unei enzime din celulele leucemiei si duce
la moartea celulelor. Midostaurin este util numai pentru persoanele ale caror celule
canceroase au mutatia FLT3. Acest medicament este administrat sub forma de pilule.
Statistici si prognostic
Progresele in ceea ce priveste tratamentele impotriva cancerului si intelegerea bolii inseamna
ca tot mai multi oameni supravietuiesc afectiunii in fiecare an. Majoritatea persoanelor cu
aceasta boala primesc tratamente de chimioterapie. Aceste medicamente distrug rapid celulele
canceroase. Chimioterapia poate duce la remisie, ceea ce inseamna ca o persoana nu are
simptome ale bolii si numarul de celule din sange este intr-un interval normal.
Aproximativ 90% dintre persoanele cu leucemie promielocitica acuta (APL) vor intra in
remisie dupa „inducere” sau prima runda de chimioterapie. Pentru majoritatea celorlalte tipuri
de leucemie mieloida acuta, rata de remisie este de aproximativ 67%.