STIINTA IN ROMANIA

Contributii romanesti la dezvoltarea stiintei si tehnicii

Motivele pentru care oamenii de stiinta romani au reusit sa se afirme mai mult in strainatate decat
in tara.

Motivele pentru care oamenii de stiinta romani au resuit sa se afirme mai mult in strainatate decat in
tara sunt strans legate de speranta unui trai mai bun, astfel tara in care acestia si−au continuat studiile
sau munca de cercetare le oferea toate conditiile necesare cercetarilor stiintifice influentand astfel in
mod direct reusita acestora, afirmarea pe plan international si deci un viitor mai bun.
Tarile in care acestia s−au stabilit le oferea:
• Studii la standarde inalte
• Un mediu propice cercetarii
• Infintarea de societati stiintifice in care acestia isi puteau formula si dezbate/proba ideile
• Recompense materiale si diplome recunoscute la pe plan international

Prioritati romanesti in diferite domenii stiintifice.

Matematica
Gheorghe Titeica (geometrie diferentiala), Traian Lalescu (ecuatii integrale), Gheoghe Mihoc (statistica
matematica) sunt doar cateva nume cunoscute pe plan mondial in domeniul matematicii. Grigore Moisil,
un exceptional profesor de logica matematica si cibernetica a predat la Bucuresti, precum si la
importante alte universitati din Europa si America. Intr−o epoca de inceput a stiintei calculatoarelor,
Gheorghe Moisil a dezvoltat o noua teorie de logica matematica si, prin puternica sa personalitate si
autoritate, a incurajat cercetatorii romani sa construiasca primul calculator romanesc (in anii 1950).

Medicina
In medicina, putem aminti pe Victor Babes, co−autor al primului tratat de bacteriologie din lume, C.I.
Parhon, unul din fondatorii domeniului endocrinologic si Ioan Cantacuzino, intemeietorul scolii
romanesti de microbiologie. De asemenea, lista poate fi continuata cu Carol Davila, care a pus bazale
sistemul medical din Romania si cu Gheorghe Marinescu − celebru neurolog − care a realizat prima
fotografie cu raze X si a studiat la microscop, pentru prima data in lume, celulele nervoase. Un
binecunoscut nume in lumea mondiala a medicinei este cel al doctorului Ana Aslan. Studiind pe o
perioada de mai multi ani efectele imbatranirii, Dr. Ana Aslan a creat si dezvoltat un produs pe baze de
vitamine numit GH3 − foarte apreciat in lumea intreaga ca o formula miraculoasa a tineretii.
Traian Vuia (1872 − 1953) − inventator roman − a realizat primul zbor mecanic la Montesson, langa Paris,
Franta (18 martie, 1906). In 1902, la Paris, T. Vuia a inceput sa studieze zborul utilizand un obiect mai
greu decat aerul. In perioada 1903−1906, el a conceput si a construit un aeroplan original pe care l−a
denumit Liliacul. Acesta era un monoplan cu aripi realizate dintr−un material flexibil si impermeabil, fixat
pe un schelet metalic, si cu tren de aterizare cu roti pneumatice.
Traian Vuia a lucrat de asemenea la constructia unui giroplan (1918−1922), iar in 1925 a realizat un
generator de aburi original.
Traian Vuia a studiat la Budapesta la Scoala Politehnica si la Scoala de Drept si a obtinut titlul de doctor
in stiinte juridice (1901).

Henry Coanda (1886 − 1972) este cunoscut in lumea intreaga ca un mare specialist in domeniul
aerodinamicii. El a demonstrat fenomenul propulsiei aerului printr−o reactie jet intr−o unitate montata
in partea din fata a unui aparat de zbor. Aparatul, care nu folosea nici combustibil, nici amestec de gaze,
a reusit sa se inalte de la sol, folosind principiul propulsiei. Turbina aparatului de zbor dispunea de un
motor in patru cilindri si un compresor centrifugal. Aparatul masura 12,5m in lungime, 2,75m in inaltime
si avea o greutate de 420kg.
De−a lungul vietii, Henry Coanda a construit numeroase avioane, denumite Bristol−Coanda.
Henry Coanda a descoperit si a cercetat fenomenul cunoscut astazi sub numele efectul Coanda, care are
la baza devierea jetului de aer de o suprafata solida. Fenomenul este larg utilizat astazi in diverse
aplicatii stiintifice.

Dr. Ana Aslan si−a legat numele de dezvoltarea produsului vitaminizant GH3/Gerovital, care are efecte
remarcabile asupra fenomenului imbatranirii. Testat la inceputul anilor '50, GH3 si−a dovedit repede
calitatile deosebite in imbunatatirea memoriei si capacitatii de gandire, refacand celulele distruse de
procesul imbatranirii. Faima produsului GH3 a depasit de mult granitele tarii, fiind azi produs si utilizat in
intreaga lume.

Cum a putut influenta descoperirea lui Gogu Constantinescu victoria Antantei in Primul Razboi
Mondial.

Omul de stiinta si inginerul Gogu Constatinescu a fost cel care a dezvoltat si aplicat Teoria Sonicitatii, o
noua stiinta referitoare la transmiterea puterii prin lichide, solide sau gaze.
Dar Gogu este inca comemorat cu stima de publicul general si pilotii din Serviciul Aerian, ca omul care a
inventat dispozitivul de tragere sincronizata pentru avioanele din Primul Razboi Mondial cand flota
aeriana britanica era in inferioritate fata de cea germana din cauza ca ultima detinea avioane cu
armament net superior. Amiralitatea britanica a decis sa faca un concurs de inventii cu ajutorul carora
englezii sa castige razboiul. Constantinescu a inventat pentru englezi dispozitivul de simultaneitate
privind tragerea prin palele elicelor. Multe avioane germane si−au gasit sfarsitul datorita inventiei
romanului
In acest context, la 29 martie 1920, renumitul ziar "The Times" publica: "Vice Maresalul Sir John
Maitland a prezidat sambata o prelegere a domnului Gogu Constatinescu in Sonicitate (transmiterea
puterii prin vibratii), data la Politehnica, sub auspiciile unei serii de prelegeri pentru profesori ai
Consiliului Ţinutului Londrei. Sir John Maitland a spus ca datorita d−lui Constatinescu si dispozitivului de
tragere pe care l−a inventat, noi am detinut suprematia peste germani in aer, asa cum am facut−o".
Inventator al unei noi stiinte − sonicitatea, Gogu Constantinescu este considerat pe drept cuvant
savantul fara de care Aviatia britanica nu ar fi putut obtine suprematia aeriana asupra nemtilor, in
Primul Razboi Mondial
 De ce nu a primit Stefan Procopiu Permiul Nobel pe care avea sa-l primeasca Neils Bohr. Cautati
informatii despre alte cazuri asemanatoare- mai vechi sau mai recente – cand descoperirea unui om
de stiinta roman nu a fost cunoscuta si recunoscuta peste hotare asa cum ar fi meritat.
Cauzele.

Stefan Procoipiu este descoperitorul Magnetonului Bohr−Procopiu din 1919 − O formulă care, a fost
notata in revista "Analele stiintfice ale Universitatii din Iasi" iar daca la momentul respectiv ar fi fost
publicată si peste granitele tării, i−ar fi adus, cu certitudine, Premiul Nobel. Acesta in schimb i−a revenit
fizicianului Niels Bohr, pentru aceeasi descoperire.
„El in ultimul an de facultate a descoperit formula magnetonului, in 1912. A si expus descoperirea in
cadrul Consiliului stiintific. Unul dintre profesori i−a spus atunci: „Cum iti permiti dumneata să ataci niste
lucruri atat de mari?“. S−a si publicat articolul, in 1913, dar n−a trecut hotarul tării. Deci, in afară, practic
nu s−a stiut. Trei ani mai tarziu, danezul Niels Bohr a făcut aceeasi descoperire si el si, ulterior, a fost
răsplătit cu Premiul Nobel“ declara Rodica Procopiu.

Un alt om de stiinta a carui descoperire nu a fost sunoscuta si cunoscuta peste hotare asa cum ar fi
meritat este Nicolaie Paunescu un fizician roman ce a inventat insulina, o inventia controversata initial si
nebagata in seama. Aproape dupa 50 de ani mai tarziu, dupa ce doi canadieni au primit premiul Nobel
pentru aceasi inventie, de abia atunci a fost recunoscut adevaratul inventator al insulinei.

In ce a constat prioritatea zborurilor lui Traian Vuia si Aurel Vlaicu fata de alti contemporani.

Prioritatile zborurilor lui Aurel Vlaicu au constat in conceperea unui avion ce putea zbura fara modificari
(lucru unic pentru inceputurile aviatiei mondiale) ce putea ateriza fix si arunca la tinta proiectile.

Prioritatile zborurilor lui Traian Vuia au constat in realizarea primul zbor autopropulsat (fara catapulte
sau alte mijloace exterioare) cu un aparat mai greu decat aerul.

Cuvintele lui Gustav Eiffel adresate lui Henri Coanda. Adevarul pe care il exprima.

Henri Coanda a realizat, in 1910, primul avion cu reactie, "Coanda−1910". Expus la cel de−al doilea Salon
de aeronautica din Paris, avionul a fost ignorat de lumea stiintifica, dar a fost remarcat de inginerul
francez Gustave Eiffel care i−a spus inventatorului roman:
"Tinere, te−ai nascut cu 30 de ani, daca nu cu 50 de ani prea devreme"
Profetice, cuvintele celebrului inginer francez s−au adeverit intocmai. Avionul cu reactie ce nu a
impresionat in 1910, a devenit o realitate dupa 1950.
Ultima afirmatie din interviul luat lui H. Coanda este indreptatita?

Eu consider ca ultima afrirmatie din interviul luat lui H.Coanda este indreptatia deoarece, dupa cum
chiar insusi inventatorul sistinea, “Omul nu e numai produsul ereditatii, al educatiei, al societatii in care
traieste [..] el duce si pe Pamant […] pecetea locului sau originar. Asa se explica […] psihologia diferita a
popoarelor.

Prioritati romanesti in domeniul constructiilor.

Sistemul de poduri de la Cernavoda, proiectat si construit intre 1890 si 1895, de remarcabilul inginer
roman Anghel Saligny, nascut pe 19 aprilie 1854 in comuna Serbanesti, Judetul Tecuci (actualmente
Judetul Galati) a fost la vremea sa cel mai lung sistem de poduri din Europa. Cei aproximativ 4090 de
metri de poduri formau la acea vreme cel mai lung complex de poduri construit in Romania si al treilea
in lume.

Elie Radu introduce la noi betonul in constructia de poduri.

Henry Coanda realizeaza primele rezervoare de hidrocarburi din beton armat.

Transfagarasanul (DN 7C), al doilea cel mai inalt drum asfatat din Romania, insa cel mai spectaculos,
a fost construit intre anii 1970 si 1974, are 92 de kilometri in lungime si urca pana la altitudinea de
2042 metri. Face legatura directa intre orasele Pitesti si Sibiu.
A fost construit dupa ce URSS a invadat Cehoslovacia, Ceausescu vrand astfel sa aiba acces rapid
peste munti, in Transilvania.

Informatii despre distinctiile obtinute in ultimii ani de inventatori romani la manifestari

internationale de profil.

Medalii de aur cu mențiune

Dispozitiv multifuncțional pentru studiul procesului de aşchiere la găurire
PROINVENT−UPB − Dumitraş Marius
Sistem pentru măsurarea indirectă a maselor
Universitatea Tehnică Cluj Napoca − Radu Munteanu şi asociații
Dispozitiv didactic pentru stabilirea unor repere gestaționale la femeie
Universitatea Vasile Goldiş Arad − Vasile Nițescu
Metodă şi echipament pentru transmiterea ghidată a informației prin medii fluide şi/sau plasmă folosind
radiația electromagnetică
Gabriel Moagăr−Poladian Gabriel
Medalii de aur
Compoziții de combustibili biodiesel
Asociația CHIMINVENT (ITEC Brazi) − Andrei Georgeta, Pita Stana, Câmpeanu Aurica, Andrei Diana, Duca
Mihaela, Andrei Constantin, Stan Gheorghe
Comutator liniar trifazat
CLTTE Rom SRL Craiova − Aciubotăriței Cristian, Ulpiu
Mladin Compozitie ecologică de marcaj rutier
ICEMENERG − Cioroianu Lelian, Cioroianu Gabriela, Damian Gabriela, Costea Cătălina
Transformator de tensiune, cu raport variabil şi reglaj fin
ICMET Craiova − Dordea Toma, Proca Victor, Vintilă Adrian, Petrescu Marinela, Lăzărescu Emil, Mădescu
Gheorghe
Rotor eolian pentru vânt cu intensitate redusă
ICPE SA − Cristea Gheorghe, Teodoreanu Dan, Şontea Ştefan
Procedeu de obținere a compozitelor polimerice pe bază de fibre liberiene
ICPE SA − Căşăriu Maria, Joga Aurora, Opran Gheorghe, Cruțescu M.
Microsenzor pentru detecția câmpului magnetic slab
INCDIE ICPE−CA − Ignat Mircea, Ţugulea Andrei, Puflea Ioan
Procedeu de obținere a contactelor electrice sinterizate din argint−oxid de staniu cu microstructură
optimizată
INCDIE ICPE−CA − Gavriliu Ştefania, Lungu Magdalena, Eenescu Elena, Lucaci Mariana
Instalație şi procedeu pentru verificarea comportării la suprapresiuni accidentale distructive ale
elementelor elastice tip tub bourdon
INCDMF Bucureşti − Vlad Dumitru, Condurățeanu Eugeniu, Băjenaru Valentina Daniela
Filtru electromagnetic pentru gaze
INC−DTCI−ICSI Râmnicu Vâlcea − Curuia Marian, Iacob Gheorghe, Ştefănescu Ioan, Chiriac Horia
Condensator pentru distilarea criogenică a amestecului deuteriu−tritiu