Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA IMT
PROGRAM DE STUDII: MASTER CFMAC
MAPA ACTIVITAȚI
2020-2021
CUPRINS
CUPRINS...........................................................................................................................3
CURRICULUM VITAE....................................................................................................4
A1. PLM – PRIVIRE GENERALĂ...................................................................................5
A2. MODELUL CONSTRUCTIV 3D...............................................................................7
A3. MODELUL TEHNOLOGIC 2D.................................................................................9
A4. ANALIZA CAE........................................................................................................13
A5. FABRICAȚIA VIRTUALĂ CAM............................................................................17
A6. PREȚUL DE LIVRARE...........................................................................................20
A7. PLATFORMA SOFTWARE TEAMCENTER ENGINEERING.............................24
A8. ÎNTREPRINDEREA VIRTUALĂ............................................................................27
A9. STRUCTURA DE PRODUS....................................................................................32
A10. PROCES ASOCIAT PRODUSULUI......................................................................35
A11. TESTUL FINAL.....................................................................................................38
A12. PREDAREA ȘI NOTAREA ACTIVITĂȚILOR....................................................42
BIBLIOGRAFIE ȘI RESURSE.......................................................................................44
3
CURRICULUM VITAE
NUME Prenume
Adresă: (Oradea, Cantacuzino nr. 8G, Pb 2, ap 12)
Telefon: 0754377874…………………………………………
email: stefan.levi@yahoo.com …………………………………………….
Naţionalitate: ROMÂNĂ……………………………………
Data naşterii: 19.06.1980………………………………
Obiectiv
Promovarea examenului la MCVP, anul II, semestrul I, Master-CFMAC, Facultatea de IMT,
Universitatea Oradea.
Experienţă Profesională
20 martie 2019→prezent
INGINER MECANIC
S.C. Business Creative Style S.R.L
15 august 2013→ 20 Martie 2019
Operator CNC, Responsabil de schimb.
Sc. EUROAM. INDUSTRIES.SRL
Dec. 2011 → Dec. 2012
Operator roboți industriali
Sc.FAIST MEKATRONIC. SRL
Sept. 2009 → Dec. 2011
Operator stand de probă
Sc. SINDGAZ. SRL
Educaţie şi Formare
2010 – 2014: Liceul Tehnic UNIREA Stei, Profilul Tehnician Operator Tehnica de Calcul,
Diploma de bacalaureat
Abilităţi şi Competenţe
Limbi străine
Limba engleza nivel mediu. Llimba franceza
4
nivel incepator.
Aptitudini şi competenţe tehnice
Abilități profesionale …
Utilizare softuri specializate Catia V5, Solidworks CAM, NX
Recomandări
Sunt disponibile la cerere.
5
Ciclul de viață al produsului
Noţiunea de ciclu de viaţă al produsului este împrumutată din demografie şi analiza unui
asemenea ciclu este deosebit de utilă conducerii firmei în vederea luării celor mai bune decizii ce
privesc gama de produse fabricate, performanţele acestora, activităţile din cadrul acesteia.
Pentru a observa cum se comportă produsele trebuie să analizăm cele cinci etape (faze) cu
caracteristici distincte care alcătuiesc ciclul unui produs sau serviciu. Mărimea indicatorilor
economici se află în corelaţie cu fazele ciclului de viaţă al produselor.
Aceste etape pot fi grupate în două mari subcicluri: unul de inovare (cuprinzând
dezvoltarea tehnică a produsului) şi unul de dezvoltare economică (cuprins între lansarea pe piaţă
a produsului şi declinul său comercial.
Prim fază din ciclul unui produs este dată de crearea produsului. Această etapă începe când firma
identifică şi valorifică o idee de produs nou, pune la punct, tehnic şi comercial, viitorul produs. Pe
parcursul creerii produsului vânzările sunt egale cu zero, iar costurile sunt ridicate. Ce-a de-a doua
etapă are în vedere introducerea (lansarea) produsului sau serviciului. Aceasta este perioada în care
noul produs este lansat pe piaţă, iar ritmul de creştere a vânzărilor este lent. Profiturile sunt
negative sau scăzute datorită vânzărilor reduse şi a cheltuielilor mari de distribuţie şi promovare.
Introducerea unui produs nou pe piaţă presupune adoptarea celei mai bune strategii posibile de
marketing în funcţie de: natura produsului, structura pieţii şi condiţiile concrete în care are loc
lansarea.
Adoptarea unor preţuri înalte şi o promovare scăzută (deci cheltuieli mici) pot conduce la
un profit ridicat, în cazul lipsei concurenţei de pe piaţă şi în condiţiile cunoaşterii produsului de
către clienţii potenţiali, dispuşi să plătească un preţ ridicat (dacă aceştia nu au informaţii despre
produs sunt necesare cheltuieli ridicate de promovare).
Introducerea noului produs la un preţ scăzut, cu o promovare puternică permite penetrarea
rapida pe piaţă şi obţinerea unei cote de piaţă ridicate. Strategia este viabilă în cazul unei pieţe
largi, puternic concurate, cu cumpărători sensibili la preţ şi care nu cunosc produsul, iar costurile
unitare de producţie ale firmei scad o data cu cresterea producţiei şi a experienţei acumulate5.
A treia fază vizează creșterea. Aceasta este perioada acceptării masive de
către piaţă şi a profiturilor în creştere. Dacă noul produs corespunde necesităţilor consumatorilor
sau stimulează nevoi reale Ce-a de-a doua etapă are în vedere introducerea (lansarea) produsului
sau serviciului. Aceasta este perioada în care noul produs este lansat pe piaţă, iar ritmul de creştere
6
a vânzărilor este lent. Profiturile sunt negative sau scăzute datorită vânzărilor reduse şi a
cheltuielilor mari de distribuţie şi promovare. Introducerea unui produs nou pe piaţă presupune
adoptarea celei mai bune strategii posibile de marketing în funcţie de: natura produsului, structura
pieţii şi condiţiile concrete în care are loc lansarea.
Adoptarea unor preţuri înalte şi o promovare scăzută (deci cheltuieli mici) pot conduce la
un profit ridicat, în cazul lipsei concurenţei de pe piaţă şi în condiţiile cunoaşterii produsului de
către clienţii potenţiali, dispuşi să plătească un preţ ridicat (dacă aceştia nu au informaţii despre
produs sunt necesare cheltuieli ridicate de promovare).
Introducerea noului produs la un preţ scăzut, cu o promovare puternică permite penetrarea
rapida pe piaţă şi obţinerea unei cote de piaţă ridicate. Strategia este viabilă în cazul unei pieţe
largi, puternic concurate, cu cumpărători sensibili la preţ şi care nu cunosc produsul, iar costurile
unitare de producţie ale firmei scad o data cu cresterea producţiei şi a experienţei acumulate.
A treia fază vizează creșterea. Aceasta este perioada acceptării masive de către piaţă şi a
profiturilor în creştere. Dacă noul produs corespunde necesităţilor consumatorilor sau stimulează
nevoi reale
7
de majoritatea cumpărătorilor potenţiali. Cele mai multe produse se află în aceasta etapă a ciclului
lor de viaţă. Nivelul profitului tinde să scadă din cauza creşterii cheltuielilor de marketing alocate
pentru contracararea concurenţei, a scăderii preţurilor. Succesul produsului depinde de inovarea
permanentă, care să conducă fie la dezvoltarea pieţei (găsirea de noi segmente de piaţă,
repozitionarea mărcii etc.), dezvoltarea produsului (îmbunătăţirea calitaţii, a caracteristicilor
acestuia şi implicit a atractivităţii lui), fie la noi strategii de marketing.
În ceea ce privește faza de declin, aceasta este perioada când vânzările şi profiturile scad
într-un ritm rapid sau mai lent (datorită progresului tehnic, schimbării preferinţelor
consumatorilor, creşterea concurenței). Aceasta este etapa în care eforturile se îndreapă pentru
menținerea produsului sau a mărcii pe piață, uneori se aplică reduceri de prețuri în speranța
creșterii vânzărilor sau se renunță efectiv la produs.
Nu toate produsele urmează curba în “S” a ciclului de viaţă, unele pot înregistra căderi
rapide după faza de introducere, altele se menţin o perioadă îndelungată în faza de maturitate sau
în faza de declin, pot cunoaşte o nouă fază de creştere ca urmare a repoziţionării sale sau
Nu toate produsele urmează curba în “S” a ciclului de viaţă, unele pot înregistra căderi
rapide după faza de introducere, altele se menţin o perioadă îndelungată în faza de maturitate sau
în faza de declin, pot cunoaşte o nouă fază de creştere ca urmare a repoziţionării sale sau a unei
promovări susţinute. Conceptul de “ciclu de viaţă al produsului” se poate referi la o clasă de
produse, un tip de produse sau o marcă de produs. În cazul unor clase de produse (ex: atomobile pe
benzină) vânzările se pot menţine perioade îndelungate în faza de maturitate, iar tipurile de
produse tind să aibă un ciclu de viaţă standard (ex. sapunul lichid). Ciclul de viaţă al unei mărci se
poate schimba rapid ca urmare a acţiunii concurenţei.
Anterior lansării pe piaţă a unui nou produs se determină “speranĘa
de viață” a acestuia folosind o serie de metode de previziune (ex: metoda extrapolării
fenomenologice care încadrează produsul într-o anumită clasă, categorie sau grupă a cărei
evoluţie-determinată de ciclul de viaţă şi forma curbei acestuia - se cunoaşte din experienţele
anterioare); se poate folosi metoda comparaţiilor, plecându-se de la premisa că evoluţia unui
produs pe o piaţă nouă ar putea fi asemănătoare celei pe care acesta a avut-o pe o altă piaţă, unde a
fost lansat prima oară, se pot folosi metode intuitive de previziune sau tehnicile simulării.
În cazul produselor deja lansate pe piaţă se pune problema de diagnoză-previziune (fiind
necesar să se precizeze vârsta atinsă de produsul în cauză, faza din ciclul de viaţă în care se află şi
să se evalueze cât mai are de parcurs până la ieşirea de pe piaţă. Metoda cea mai des folosită o
8
constituie analiza datelor statistice privind evoluţia vânzărilor şi a mişcării stocurilor la produsul
respective. Astfel, ajustarea seriei temporale de date
empirice referitoare la vânzări poate sugera tipul de curbă în care se afla produsul în momentul
analizei. Apariţia punctelor de inflexiune în curba desfacerilor şi poziţia punctului de saturaţie în
evoluţia pieţei pot fi sesizate doar după ce produsul a parcurs un anumit traseu din ciclul său de
viaţă, când în ritmul de difuzare şi adoptare a acestuia în consum au început să apară modificări
faţă de cel caracteristic primelor momente de după lansare8. Problema poate fi rezolvată mai
eficient prin culegerea de informaţii ca urmare a unor cercetări demografice care oferă explicaţii
asupra succesului sau insuccesului produsului pe piaţă.
În cazul produselor cu pondere mare în activitatea firmei şi a celor care comportă riscuri
ridicate, supravegherea traiectoriei ciclului de viaţă trebuie să fie permanentă, sau cel puţin în
acele perioade considerate ca cele mai critice. Pentru aceasta există modalităţi diferite de
înregistrare şi analiză a informaţiilor privitoare la vânzări şi la stocuri şi se utilizează diverse
metode de studiere continuă a pieţei, mai ales prin intermediul unor eşantioane constante, de tip
panel. În funcţie de informaţiile primite firma poate interveni rapid pentru sprijinirea produsului pe
piaţă şi fructificarea eventualelor oportunităţi ce se pot ivi.
Determinarea etapei ciclului de viaţă în care se găseşte la un moment dat produsul şi mai
ales estimarea evoluţiei sale viitoare pe piaţă constituie o problema destul de dificilă (datorită
multitudinii de informaţii referitoare la evoluţia produselor pe piaţă, dificultăţii aprecierii corecte a
simptomelor pe care le prezintă un anumit produs, lipsei unui sistem informational adaptat
scopului urmărit etc.) şi în acest sens se pot folosi o serie de indicatori cum sunt: gradul de
răspândire a produsului pe piaţă (determinat de numărul de consumatori ai acestuia); gradul de
pătrundere a produsului în consum (exprimat de volumul cantitativ şi valoric al cumpărăturii
specifice şi de frecvenţa cumpărarii); viteza de difuzare a produsului pe piaţă (determinat ca raport
între aria geografică cuprinsă în distribuţia produsului şi intervalul de timp în care aceasta se
realizeaza); numărul de firme care fabrica produsul respective.
În cercetarea vârstei ofertei şi diagnosticarea fazei din ciclul de viaţă în care se găseşte la
un moment dat se pot folosi şi parametri de ordin calitativ precum imaginea pe care o are un
anumit produs în rândul consumatorilor sau gradul de fidelitate manifestat de clientelă pentru
acesta (pentru a cunoaste evoluţia în timp a acestor doi indicatori se poate apela la o cercetare de
tip longitudinal utilizand un panel de consumatori sau un panel de magazine.
9
A1. PLM – PRIVIRE GENERALĂ
[Sursa: http://www.arenasolutions.com/pdfs/products/plm/Arena-
BOMControl_Product_Overview.pdf ]
[Sursa: http://www.adacomputers.ro]
10
A2. MODELUL CONSTRUCTIV 3D
Fig. A2.1 – Vedere de ansamblu în 3D CAD software sau program de vizualizare
11
A2. MODELUL CONSTRUCTIV 3D
Fig. A2.3, A2.4 – Vederi față, stânga în 3D CAD software sau program de vizualizare
12
A3. MODELUL TEHNOLOGIC 2D
Fig. A3.1 – Vedere de ansamblu în 2D CAD software sau vizualizare
13
A3. MODELUL TEHNOLOGIC 2D
14
A3. MODELUL TEHNOLOGIC 2D
Fig. A3.3c – Itinerarul tehnologic – 3. FREZARE
15
A3. MODELUL TEHNOLOGIC 2D
Fig. A3.3c – Itinerarul tehnologic – 5. LAMARE
16
A4. ANALIZA CAE
Fig. A4.1 – Analiza CAE cu programul Ansys
17
A4. ANALIZA CAE
18
A4. ANALIZA CAE
22
A5. FABRICAȚIA VIRTUALĂ CAM
23
A6. PREȚUL DE LIVRARE
Fig. A6.1 – Fișa tehnologică
24
A6. PREȚUL DE LIVRARE
Fig. A6.2 – Calculația de preț
25
A6. PREȚUL DE LIVRARE
Fig. A6.3 – Sumarul componentelor prețului
26
A6. PREȚUL DE LIVRARE
Fig. A6.5 – Costuri directe
27
A7. PLATFORMA SOFTWARE TEAMCENTER ENGINEERING
Fig. A7.1 – Pornirea aplicației
1) Start menu of Windows All Programs, Teamcenter 8 Teamcenter 8.
2) By double-
clicking on the
desktop icon
Teamcenter 8.
28
A7. PLATFORMA SOFTWARE TEAMCENTER ENGINEERING
Fig. A7.1 – Login Teamcenter
29
A7. PLATFORMA SOFTWARE TEAMCENTER ENGINEERING
30
A8. ÎNTREPRINDEREA VIRTUALĂ
.
În fereastra care se deschide sunt trei zone:
1 – zona pentru departamente a ÎV (Groups);
2 – zona pentru crearea/afișarea persoanelor, utilizatorilor, grupurilor, rolurilor (en.
persons, users, groups, roles)
3 – zona pentru departamentele/utilizatorii creați sau modificați etc.
• Click Organization
• În zon3 completăm câmpul Name: IEMA2016
• Câmpul Description descrie succint departamentul: IEMA 2016
(organizați/întreprinderea virtuală)
• Click Create
și .
• Completăm numele departamentului in Name: Designers
• Descriem succint departamentul în Description: Product 3D designers
.
Rezultă următoarea structură pentru ÎV:
32
A8. ÎNTREPRINDEREA VIRTUALĂ
și .
• Completați numele rolului în câmpul Role: Expert Catia
• Completați descrierea succintă a rolului în câmpul Description: Product 3D designer
using Catia
34
A8. ÎNTREPRINDEREA VIRTUALĂ
Un utilizator este o persoană angajată în firmă, care primește datele de acces (nume
și parolă)
35
A9. STRUCTURA DE PRODUS
Structura de produs este formată din Items (obiecte, repere din ansamblu) grupate
în Folders .
La fel ca și organizarea memoriei externe (hard disk, CD etc.), un folder poate conține
diferite componente ale structurii de produs (items și fișierele care conțin documentele care
descriu itemul, reperul).
36
A9. STRUCTURA DE PRODUS
Structura de produs este formată din Items (obiecte, repere din ansamblu) grupate în
Folders.
La fel ca și organizarea memoriei externe (hard disk, CD etc.), un folder poate conține
diferite componente ale structurii de produs (items și fișierele care conțin documentele care
descriu itemul, reperul).
Se selectează folderul ASM2016
.
• În meniu, click File, New, Item…
• În zona 3, a ferestrei New Item, se completează câmpul 3 ID / Revision Name: PLM_S1
• În câmpul Description se completează cu descrierea succintă a itemului: Portofolio of
Activities, Student 1
• Click butonul Assign apoi Finish și Close.
Rezultă structura de produs:
37
A9. STRUCTURA DE PRODUS
Structura de produs este definită de toate Items (repere ale ansamblului) grupate in
Folders, fiecare item având atașate documentele attached files, care îl descriu împreună cu
procesele asociate acestora.
În folderul ASM2016 se selectează Item ID , Revise /A
38
A10. PROCES ASOCIAT PRODUSULUI
Fluxul de date pentru un proces asociat produsului, necesită un model de proces (process
template), structura de produs cu atașamentele documentelor și sarcinile transmise
utilizatorilor din întreprinderea virtuală (assigned tasks to users).
.
• Din meniu, click pe File, New, Workflow Process…
• În fereastra New Process Dialog, completați câmpurile
Name: AMS2016
Description: AMS2016 - PLM course process for students
Rezultă:
39
A10. PROCES ASOCIAT PRODUSULUI
.
• În fereastra New Process Dialog, click pe butonul listă Process Template
• Selectăm din lista derulată de scheme de proces, schema procesului dorit, de exemplu.
Reverse Engineering
Rezultă:
40
A10. PROCES ASOCIAT PRODUSULUI
Fluxul datelor de proces are un nume, o schemă (process template), atașamentele din
structura de produs (attachments ) și sarcinile transmise utilizatorilor (assigned tasks to
users).
.
• În fereastra New Process Dialog, click pe tab-ul Assign All Tasks
• Selectare firmă în Organization cu utilizatorii (users) din partea dreaptă, cărora li se
atribuie sarcinile, de exemplu firma ASM2016 cu utilizatorul Catia expert
• Selectare sarcină din schema de proces (process template), din partea stângă, de
exemplu Modelare 3D
• Click pe butonul Add
Rezultă:
41
A11. TESTUL FINAL
42
A11. TESTUL FINAL
43
A11. TESTUL FINAL
44
A11. TESTUL FINAL
45
A12. PREDAREA ȘI NOTAREA ACTIVITĂȚILOR
46
A12. PREDAREA ȘI NOTAREA ACTIVITĂȚILOR
1. BERNARD, Alain, TICHKIEWITCH, Serge, Methods and Tools for Effective Knowledge
Life-Cycle-Management, Alain Bernard, Springer-Verlag Berlin Heidenberg, ISBN: 978-
3-540-78430, 2008.
2. DRAGHICI G., ș.a., Proiect INPRO – Activity report II.2/2006, Program de cercetare
CEEX 243/2006, Rețea națională de cercetare în domeniul ingineriei integrate a
produselor și proceselor, 2006-2008.
3. DUMITRASCU, A., s.a., Integrarea etapelor de dezvoltare. Colaborarea în
întreprinderea virtuală și managementul documentației tehnice de produs, ISBN 978-
606-8154-08-4, Proiect PLM Adaptor POSDRU/60/2.1/S/34217, 2011.
4. IOSIP, Mircea., s.a., Realizarea fabricației digitale a produselor folosind prototipul
virtual, ISBN 978-606-8154-07-7, Proiect PLM Adaptor POSDRU/60/2.1/S/34217,
2011.
5. MANOLE, Gheorghe., s.a., Concepția și proiectarea produselor, ISBN 978-606-8154-
03-9, Proiect PLM Adaptor POSDRU/60/2.1/S/34217, 2011.
6. NAE, L., Contributions to the strategic approach of change management in product life
cycle, Ph.D. Thesis, “Politehnica” University of Bucharest, 2013.
7. OPREA, Eduard., s.a., Simularea și analiza folosind prototipul ideal, ISBN 978-606-
8154-06-0, Proiect PLM Adaptor POSDRU/60/2.1/S/34217, 2011.
8. PELE Alexandru-Viorel, Product Lifecycle Management. Course Book, Debrecen, HU,
ISBN 978-963-473-527-4, 2012.
9. PELE, Alexandru-Viorel, Product Lifecycle Management. Laboratory Handbook,
Debrecen, 92 pag., HU, ISBN 978-963-473-527-1, 2012.
10. PELE, Alexandru-Viorel, Overview on PLM Concept and a Suggestion for an
Educational Approach, Annals of Oradea University. Fascicle of Management and
Technological Engineering, ISBN 978-606-10- 0128-6, Nr.3, pp. 237-240, 2011.
11. PELE, Alexandru-Viorel, PLM – Between Capabilities and SME’s Needs, Annals of
Oradea University. Fascicle of Management and Technological Engineering, ISBN
978-606-10-0128-6, Nr.3, pp. 4.86-4.89, 2012.
12. PELE, Alexandru-Viorel, Virtual Enterprise - First Step to Start Using PLM Platforms,
Annals of Oradea University. Fascicle of Management and Technological Engineering,
ISBN 978-606-10-0128-6, Vol. XXIII(XIII), Nr.3, pp. 244-247, 2014.
13. PELE, Alexandru-Viorel, Product Lifecyce Management. Activities with Students,
Editura Universității din Oradea, ISBN 978-606-10-1842-0, 2016.
14. PELE, ALEXANDRU-VIOREL, PLM - Modules of Courses and
Activities, https://myplm.moodlecloud.com/course/view.php?id=5,
2017.
48
On-line resources
CAD/CAM/CAE/PLM Suppliers
CAD/CAM/CAE/PLM Integrators
49