UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI

FACULTATEA DE TEOLOGIE,LITERE,ISTORIE
ȘI ARTE
SPECIALIZAREA: ISTORIE.

REFERAT
PACEA DE LA BUFTEA-BUCUREŞTI
(24 APRILIE I 7 MAI 1918)

Coordonator ştiinţific,

Student anul II Facultatea de Istorie

Constantinescu Sebastian-Florin

PITEŞTI
2021

1
 CUPRINS

INTRODUCERE..............................................................................................................3-4
PACEA DE LA BUFTEA-BUCUREŞTI (24 APRILIE I 7 MAI 1918).....................4-7
URMARILE.........................................................................................................................8
BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................9

2
 INTRODUCERE

În condițiile loviturii bolșevice din 1917 și a adoptării„ Decretului Păcii” de către noul
guvern a avut drept urmare ,încheierea armistițiului cu Puterile Centrale. Frontul de Est s-a
prăbușit iar ieșirea Rusiei din război implica și ieșirea României.Generalul rus D.S.Serbacev a
trimis o telegramă reprezentanțior Puterilor Centrale prin care propunea încheierea unui
armistițiu cu trupele româno-ruse de pe frontul românesc.În ziua de 26 noiembrie/9 decembrie
1917 se încheie armistițiul la Focșani ,cu toată opoziția aliaților occidentali.
Încheierea păcii de la Brest-Livorsk între Rusia bolșevică și Germania (27 ianuarie/7 februarie
1918) urmată de pacea cu Ucraina și ocuparea teritoriilor rusești și ucrainiene de către armatele
austro-germane ,tăia României posibilitatea de a mai primi ajutor din afară 1.
La 13/26 ianuarie 1918 s-a anunțat oficial hotărârea guvernului sovietic de a rupe
relațiile diplomatice cu România. Germania și Austro-Ungaria au profitat de această situație
pentru a exercita noi presiuni asupra României.
În ziua de 23 ianuarie/5 februarie 1918 Feldmareșalul Makensen(1849-1945) a adresat
guvernului român un ultimatum,cerându-i să-și lămurească poziția militară și politică în termen
de patru zile. 2
În aceste condiții Ion I.C.Brătianu(1864-1927) și-a prezentat demisia la 26 ianuarie/8
februarie.Decizia ultimatului german a fost precedată de o Ședință a Consiliului de Miniștrii
prezidată de rege.Discuțiile au fost contradictorii-prim ministrul Brătianu aprecia că jertfele
erau inutile, astfel că se impunea încheierea fără întârzire a păcii.Take Ionescu(1858-1922) a
cerut continuarea luptelor și i-a cerut regelui Ferdinand I (1865-1927)să dea oștirii ordinul de a
lupta ,după care să plece din țară.Ferdinand I a respins această propunere ,iar Brătianu și-a
depus demisia.Regele îl însărcinează pe generalul Alexandru Averescu(1859-1938) cu
formarea guvernului care să negocieze pacea cu Puterile Centrale 3.
Se constituie un guvern al generaluilui Averescu ,care primește misiunea de la regele
Ferdinand I să încheie armistițiul militar cu Puterile Centrale.Guvernul Averescu a trimis la
Buftea o delegație în frunte cu Ion Mitilineu și Al.Papiniu,care a obținut prelungirea
armistițiului în vederea discuțiilor tratatului de pace.În ziua de 5/18 februarie 1918 au avut loc
la Buftea discuții ale generalul Averescu cu feldmareșalul Makensen,care i-a spus că prima
chestiune de reglat este aceea a dinastiei.
La 10/23 februarie 1918 Makensen i-a comunicat lui Averescu perspectva negocierii
păcii pe baza recunoșterii lui Ferdinand I ca suveran al României.În ziua de 14/27 februarie

1
***Istoria Românilor Vol.VII,Tom II,De la Independență la Marea Unire (1878-1918),coordonator
Acad.Gheorghe Platon,Editura Enciclopedică,București,2003,pp.448-449.
2
Duca I.G.,Memorii,Vol.IV,Editura Machiavelli,București,1994,pp.76-77.
3
Scurtu ,Ioan,Istoria Românilor în timpul celor patru regi (1866-1947),Vol.II,
Ferdinand I,Editura Enciclopedică,București,2001.pp.47-48.

3
1918 a avut loc la Răcăciuni(Bacău) întâlnirea dintre regele Ferdinand I și ministrul de externe
austro-ungar O.Czernin.Cu acest prilej reprezentantul guvernului de la Viena a pus problema
păcii într-o manieră ultimativă.Condițiile de pace erau sintetizate în 9 puncte
:Dobrogea,Dunărea(fluviu german) ,dezarmarea armatei,trecerea germanilor prin țară contra
Rusiei și petrolul pe 80 ani.Regele a cerut un scurt timp de gândire ,care i-a fost acordat. 4
După ce a revenit la Iași ,suveranul a convocat Consiliul de Coroană care s-a întrunit de
trei ori.Au participat membrii guvernului Averescu ,președinții Corpurilor leguitoare
,președinții de partide:Partidul Național-Liberal –I.I.C.Brătianu asistat de M.PhereKyde și
Al.Constantinescu,Președintele Partidului Democrat-Take Ionescu asistat de M.Cantacuzino și
Din Greceanu și generalii C.Presan,Eremia Grigorescu și Arthur Văitoianu.Conform hotărârii
Consiliului de Coroană ,în seara zilei de 19 februarie /4 martie 1918 delegații guvernului român
au plecat spre București pentru a anunța partea germană despre decizia de a încheia pacea. 5
La 20 februarie /5 martie 1918 la Focșani a fost semnat protocolul de prelungire a
armistițiului dintre România și Puterile Centrale.Pentru a facilita negocierea păcii,regele a
trimis vorbă conservatorului Marghiloman (1854-1925)să vină la Iași ,fiindcă intenționa să-l
desemneze pentru a îndeplini o asemenea misiune.
Alexandru Averescu a aflat despre acest demers și l-a întebat pe rege dacă nu mai are încredere
în guvernul său,regele evitând un răspuns.Jignit ,Averescu și-a prezentat demisia la 27
februarie/11 martie 1918. 6Marghiloman Președintele Partidului Consevator era unul din
oamenii politici germanofili ,devotat regelui Ferdinand I,dar care și-a asumat responsabilitatea
semnării unei păci foarte grele pentru România.
Guvernul Alexandru Marghiloman s-a constituit la 5/18 martie 1918.Negocierile au fost
dificile,reprezentanții Puterilor Centrale nefiind dispuși să cedeze în fața unui stat învins,care
trebuia umilit. 7

4
Scurtu Ioan, op.cit..p.48
5
***Istoria Românilor Vol.VII,Tom II,op.cit..p.449.
6
Duca I.G,op.cit..p.91
7
Scurtu Ioan, op.cit..pp.49-50

4
 PACEA DE LA BUFTEA-BUCUREŞTI (24 APRILIE I 7 MAI 1918)

Figura 1.Tratatul de Pace - accesată la data 19.12.2021-

https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=257003042335848&id=107372687298885

Tratativele de pace purtate de noul guvern au început la 9/22 martie 1918 și s-au prelungit până
la 24 aprilie /7 mai când a fost semnată Pacea de la București(vezi Fig.1).

„Tratatul de Pace dintre România de o parte și Germania,Austro-Ungaria,Bulgaria

și Turcia de altă parte,călăuzite de dorința de a pune capăt stării de război dintre ele și de a
restabili raporturile de prietenie dintre popoarele lor,pe terenul juridic și economic au hotărât
să transforme Preliminariile de pace semnate la Buftea la 5 martie 1918,într-un tratat de pace
definitiv.” (Fig.2).La Palatul Cotroceni a fost semnată Pacea de la București 24 aprilie /7 mai.

Plenipotențialii Guvernelor Puterilor semnatare:(figura 2)

Pentru Guvernul Regal Român:

-Ministru Președinte Regal Alexandru Marghiloman
-Ministru de Externe Regal Constantin C.Arion
-Ministru Plenipotențial Regal Ion N.Papiniu
-Ministru Plenipotențial în disponobilitate Mihail N.Burghele

Pentru Guvernul Imperial German

-Secretarul de Stat al ministerului de externe ,Consilierul intim actual Richard von Kulhamnn
-Consilierul imperial actual Paul von Koerner
-Director în departamentul de externe ,Consilierul imperial intim actual Iohannes Kriege

5
-General major Regal prusian Emil Hell,Șeful Statului major al Comandamentului de căpetenie
al grupei de armată von Makensen

Pentru Guvernul comun I-l și R-l Austro-Ungar

-Ministrul Casei Imperiale și Regale de Externe,Consilierul Intim al Majestății sale I-le și R-le
Apostolice Ștefan Baron Burian de Rajecz

Pentru Guvernul Regal Bulgar

-Președintele Consiliului de miniștri Regal și Ministru de Externe Dr.Vasile Radoslavoff
-Ministrul de Finanțe Regal Dimitrie Toncev
-General major Regal Petru Tantiloff
-deputatul în Adunarea Națională Ivan Kostoff
-profesorul la Universitatea din Sofia Dr.Liubomir Miletici

Pentru Guvernul Imperial Otoman

-Ministrul Imperial de Externe Ahmed Nessimi Beiu
-General de Cavalerie Imperial Ahmed Izet Pașa
-Subsecretarul de Stat în ministerul de externe Reșad Himet Beiu

„Spre credința cărora ,plenipotențialii au semnat acest tratat de pace și au pus pe dânsul
sigiliile oficiale”. 8

Fig.2 Plenipotențialii semnatari-accesat la data de 19.12.2021

https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=257003042335848&id=107372687298885

Pacea de la București a impus României condiții înrobitoare ,un adevărat dictat,de jaf.

8
Fig.2 Plenipotențialii semnatari-accest la data de 19.12.2021-
https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=257003042335848&id=107372687298885

6
Tratatul avea opt capitole și conţinea 31 de articole, cele mai multe având prevederi grele pentru
poporul român, atât de natură economică, cât şi politico-teritoriale şi de ordin militar.
Capitolul 2 articolul IV .Clauzele militare ale tratatului erau şi ele extrem de defavorabile
pentru România. Armata trebuia să fie redusă, demobilizându-se o mare parte din divizii. Erau
păstrate doar două divizii de infanterie şi două divizii de cavalerie cu efective de război şi opt
mari unităţi cu efective reduse, având 20.000 de infanterişti, 3.200 de cavalerişti, 9.000 de
artilerişti, pentru care erau destinate 250 de cartuşe de infanterist, 2.500 pentru mitralieră 9
Capitolul trei –cedarea teritoriilor , articolele X şi XI, România se vedea nevoită să cedeze
Puterilor Centrale o serie de teritorii. Bulgaria obţinea astfel Cadrilaterul iar restul Dobrogei,
vechi teritoriu românesc, intra sub condominium-ul(proprietatea comună) forţelor Triplei
Alianţe. La Tulcea şi Constanţa s-a instalat administraţia mixtă germano -bulgaro - turcă. În
baza aceloraşi prevederi, Regatul român era obligat să renunţe la teritoriile ce le mai deţinea în
Austro-Ungaria, graniţa de nord fiind supusă la o rectificare în favoarea acestei puteri. 10
România se vedea nevoită să cedeze crestele Carpaţilor: munţii Parâng, Cozia, Negoiu,
Caraiman, Ceahlăul,Rarăul, Doma, care intraseră în componenţa monarhiei dualiste, având un
important rol strategic şi deţinând păduri imense şi însemnate rezerve minerale. Frontiera
cobora până la Târgu Jiu, Sinaia şi Târgu Ocna. În total, potrivit unor calcule, ţării noastre i-au
fost răpite 130 de comune şi sate având o populaţie de 729.954 locuitori . 11
Clauzele economice ale tratatului erau deosebit de înrobitoare. România era obligată să
exporte cereale în Germania la un preţ dinainte stabilit, ea pierzând 2.000 de lei pentru fiecare
vagon. În scopul jefuirii sistematice aproducţiei cerealiere, a fost constituit un oficiu special
german. Autorităţile de la Berlin au primit dreptul de arendare a terenurilor rurale pe termen de
90 de ani. Animalele, vite, oi, cai, erau trimise la rândul lor în imperiul german şi în Austro-
Ungaria. 12
Germania a acaparat de asemenea cea mai mare parte a producţiei de petrol a României.
Numărul sondelor aflate în funcţiune a crescut de la 336 în decembrie 1917, la 492 în septembrie
1918, fapt care a făcut ca în august 1918 cantitatea medie de petrol extrasă să atingă apogeul,
ea cifrându-se la 384 vagoane. 13
Imperiul german câştiga prin articolul XXVI al tratatului dreptul de control asupra
navigaţiei pe Dunăre. România avea obligaţia să garanteze comunicaţia liberă a tuturor părţilor
contractante, iar taxele necesare în vederea întreţinerii porturilor nu se mai percepeau pe o
perioadă de cinci ani. Navigaţia pe Dunăre s-a reglementat printr-o convenţie specială încheiată
de regatul român cu Germania şi monarhia dualistă. Întreg serviciul hidraulic român cu
instalaţiile sale aflate la Giurgiu era concesionat unei societăţii austriece cu sediul în Brăila. 14

9
https://www.mtholyoke.edu/acad/intrel/routreat.html second-chapter
10
Ibidem,thrid chapter
11
***Istoria Românilor Vol.VII,Tom II,op.cit..p.449.
12
Scurtu Ioan, op.cit..p.51
13
Ibidem fifth chapter,
14
Ibidem sisxt chapter,

7
 La numeroasele şi gravele încălcări ale suveranităţii României s-a adăugat acapararea
de către Germania a Şantierului naval de la Giurgiu, în timp ce acela din Giurgiu a revenit
Austro-Ungariei. Condiţiile erau extrem de avantajoase pentru ocupanţi. 15
Articolul XXVI -Cu Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria și Turcia, România va încheia
un nou acord de navigație cu privire la Dunăre care va reglementa situația juridică de pe Dunăre
din punctul în care aceasta devine navigabilă, ținând cont de prevederile următoare la a... d și
cu condiția ca prevederile de la b să se aplice în mod egal tuturor participanților la acordul
Dunării. Negocierile privind noul acord de la Dunăre vor începe la München, cât mai curând
posibil după ratificarea tratatului de pace. 16
Tratatul conţinea totodată prevederi păgubitoare pentru România în ceea ce priveşte
căile ferate. Ele erau concesionate germanilor, care în felul acesta controlau întreg traficul de
transport. 17
Exploatarea economică a fost dublată de un aspru regim de constrângere ,susținut de un
aparat polițienesc bine organizat.Acestui regim i-a fost opusă o puternică mișcare de rezistență
,în rândul căruia au intrat toate categoriile sociale.Pacea de la București știrbea grav
suveranitatea României. 18

Urmarile

La solicitarea lui Al.Marghiloman ,regele a dizolvat Adunarea Națională Constituantă

organizându-se alegeri parlamentare în mai 1918.Desfășurate în condițiile ocupației
inamice,alegerile au fost câștigate de Partidul Conservator.Lucrările noului Parlament s-au
deschis la Iași pe 4/17 iunie 1918.Din inițiativa guvernului s-a cerut ratificarea Tratatului de
Pace încheiat la București în 24 aprilie/7 mai 1918. Tratatul a fost ratificat de Parlamentul
României (la 15/28 iunie 1918 de Camera Deputaților, iar la 21 iunie/4 iulie 1918 de către
Senat), dar nu a fost niciodată promulgat de Regele României, Ferdinand I, dispozițiile sale au
intrat în vigoare timp de șase luni, iar când Puterile Centrale au început să dea, la rândul lor, în
octombrie 1918, semne de epuizare, înțelegerile au fost anulate de guvernul Marghiloman,
România reluând ostilitățile împotriva lor, cu ajutorul armatei franceze, condusă de generalul
Henri Mathias Berthelot(1861-1931). Aceasta a condus la Marea Unire din decembrie 1918
prin care toate teritoriile cu populație majoritară românească au intrat în componența
României 19.

15
Scurtu Ioan, op.cit..p.51
16
https://www.mtholyoke.edu/acad/intrel/routreat.html fifth chapter
17
***Istoria Românilor Vol.VII,Tom II,op.cit..pp.449-450.
18
***Istoria Românilor Vol.VII,Tom II,op.cit..p.450.
19
Scurtu Ioan, op.cit..pp.53-54.

8
BIBLIOGRAFIE
I.G.Duca,Memorii,Vol.IV,Editura Machiavelli,București,1994.
***Istoria Românilor Vol.VII,Tom II,De la Independență la Marea Unire (1878-
1918),coordonator Acad.Gheorghe Platon,Editura Enciclopedică,București,2003.
Ioan Scurtu,Istoria Românilor în timpul celor patru regi (1866-1947),Vol.II,
Ferdinand I,Editura Enciclopedică,București,2001.
https://www.mtholyoke.edu/acad/intrel/routreat.html „THE PEACE OF BUCHAREST"-THE
TREATY OF PEACE BETWEEN ROUMANIA AND THE CENTRAL POWERS. SIGNED
AT BUCHAREST, 7 MAY, 1918.

LISTA FIGURILOR
Fig.1 Tratatul de Pace- accesat la 19.12.2021.
https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=257003042335848&id=107372687298
885
Fig.2 Plenipotențialii semnatari- accesat la 19.12.2021.
https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=257003042335848&id=107372687298
885