Locul ergonomiei în munca de secretariat

Factorii de ambianță ce influențează activitatea de secretariat

Abordarea ergonomică a activităţiilor este o sferă destul de nouă de
cercetare, cu mariperspective în creşterea calităţii muncii.

O zonă relativ nouă a organizării ergonomice o reprezintă biroul. și asta numai pentru că societatea
modernă l-a transformat în mod indubitabil într-un spaţiu de producţie, ci şi pentru că în acest univers s-au
produs, în ultimile două decenii, mai ales, prefaceri uluitoare. Prin tehnologiile informaţiei biroul şi-a
schimbat aspectul şi modelul. Au apărut alte fluxuri şi nevoi,biroul s-a adaptat unei alte dinamici
informaţionale.

Munca de birou, care în mare parte solicită psihicul şi sistemul vizual, este o muncă în care factorii de stres
sunt în număr din ce în ce mai mare, iar bolile afectate de aceştia afectează astăzi tot mai multe persoane.

Din acestă cauză studiul muncii face apel la ergonomie, o ştiinţă relativ tânără, al cărei scop final este
creşterea productivităţii muncii în condiţiile reducerii oboselii şi stresului.

Ergonomia este o ştiinţă completă care sintetizează anumite principii ale unor ştiinţe precum: ştiinţele

medicale, economice, tehnice, antropometrie, psihologia muncii,sociologia muncii în scopul aplicării
acestora la proiectarea echipamentelor, a uneltelor, a mobilierului şi la găsirea tuturor măsurilor care să ducă
la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă,precum şi la formarea executanţilor.

 Necesitatea organizării ergonomice a muncii în birou

Introducerea cercetărilor de ergonomie în birouri poate fi susţinută prin prisma unor caracteristici proprii
muncii din aceste structuri, cum ar fi:

 carcterul muncii, gradul scăzut de dotare tehnică şi existenţa unor multiple solicităride efort fizic şi
psihic în muncă;
 amplificarea factorilor de stres şi de oboseală;
 varietatea şi complexitatea operaţiilor: în special de ordin intelectual; pe care trebuiesă le execute
lucrătorii relaţiile cu clienţii, răspunderea materială şi morală;
 folosirea, uneori neraţională, a potenţialului uman, calitatea şi structura acestuia.
 Proiectarea ergonomică a mobilierului de birou

Mobilierul unui birou modern dotat cu aparatură electronică :computere, terminale,imprimante,
echipamente pentru microfilme; trebuie să fie proiectat astfel încât să satisfacă toate necesităţiile
personalului care lucrează cu aceste echipamente.

În opinia multor specilişti, cea mai importantă piesă de mobilier este scaunul, de aceea alegerea scaunului
perfect va fi tratată pe larg îm acest capitol. Pentru cei mai mulţi oameni cel mai important echipament de
birou este calculatorul. Într-adevăr, atât calculatorul cât şi proiectarea întregii staţii de lucru este
importantă, dar să nu uităm că fără un scaun confortabil,munca lucrătorilor nu poate fi eficientă.

 Un bun scaun ar trebui să permită ajustarea atât în privinţa înclinării pe spate cât şi adâncimea
plaformei. De asemenea, la fel de important este ca platforma să aibă marginile rotunde pentru a nu
exista puncte de presiune dureroase. Deşi este important ca spatele să fie drept în timpul lucrului, la
fel de important este ca scaunul să permită o înclinare pe spate.
 Poziția coprului

Una din principalele probleme ale organizării ergonomice a muncii, cu influenţă puternică asupra
capacităţii de muncă şi implicit asupra eficienţei activităţii desfăţurate în birou,o constituie poziţia corectă a
corpului în timpul lucrului. Stabilirea unei poziţii corecte de muncă înseamnă pentru personalul din birouri
adoptarea unei poziţii cât mai aproape de poziţia naturală a corpului în poziţia şezând. Acestă poziţie se
caracterizează prin menţinerea echilibrului natural sau relativ al corpului, rezultat din antagonismul mai
multor forţe externe şi interne care acţionează asupra sa.

Chiar dacă poziţia corpului în timpul lucrului este corectă, menţinută un timp îndelungat ea produce în mod
inevitabil o senzaţie de oboseală. De aceea se recomandă:

1. întreruperea periodică a lucrului prin pauze care impun mişcări mai active
2. executarea unor exerciţii de gimnastică corectivă (cel puţin 10 minute)
3. mişcări de relaxare degetelor şi încheiturilor (în special cei care lucrează la calculator).
 Proiectarea şi îmbunătăţirea factorilor de ambianţă fizică

Principalii factorii de ambianţă fizică sunt:

o Iluminatul   este unul dintre factorii care exercită o influneţă importantă asupra productivităţii
angajaţiilor şi asupra gradului lor de oboseală. și iluminnare defectoasă poate cauza disconfort vizual
şi o poziţie nenaturală a corpului, fiind deci o piedică în calea performanţei

Iluminatul la locul de muncă poate fi împărţit în 4 categorii:

1. Iluminarea ambientală este dată de obicei de sursă de lumină montată în tavan (tubfluorescent).
Uneori este singura sursă de lumină la locul de muncă.
2. Iluminarea cu ajutorul lămpiilor de birou. Deşi oferă confortul individual, acest tip deiluminare este
absent în cele mai multe locuri de muncă.
3. Ilumunarea direcţionată este de obicei asigurată de surse de lumină orientate în jos, sau de lumini /de
urmărire. Este folosită pentru iluminatul anumitor obiecte sau pentru creşterea nivelului de
intensitate.
4. Iluminarea naturală provine prin geamuri, uşi sau pereţi de sticlă. Are un efect pozitiv asupra omului,
dar nu este disponibilă permanent.
 o Cromatica coloritul constituie un alt factor de ambianţă fizică ce influenţează productivitatea muncii
şi care are un rol important asupra capacităţii vizuale, în asigurarea unui iluminat eficient şi a unui
confort sporit. Folosirea culorilor în munca birou se bazează pe efectele fiziologice şi psihologice ale
culorilor asupra omului
1. Roşul are efecte benefice asupra sistemului nervos, stimulează circulaţia sângelui şi pofta de
mâncare, vasele limfatice şi metabolismul. Roşul accelerează ritmul cardiac şi respiraţia, combate
frigul, dă impresia de mărire a spaţiului, dă rezistenţă la efort fizic şi psihic,creează o ambianţă
veselă şi optimistă. Dar privitul intens şi timp îndelungat a acestei culoridetermină oboseala care se
va resimţii la nivelul întregului organism.
2. Verdele este calmant şi dă sezaţia de odihnă. Este culoarea naturii şi a speraţei, dilate vasele de
capacitate mică, scade tensiunea arterială, echilibrează. Lumina verde favorizează sugestia şi
autosugestia, dar oboseşte dacă nuanţele sunt prea întunecate.
3. Oranjul tonifică aparatul respirator, combate stăriile de anxietate, stimulează atenţia,fixează calciul
în oase, este afrodiziac. De asemenea, este tonifiant pentru ficat şi pentru funcţiile de nutriţie.
Oranjul este indicat în broşite cronice, sclerodermii, enfizem pulmonar, astmbroşic, rinite cronice,
litiază biliară, boli de rinichi. Oranjul nu are contraindicaţii.
4. Albastrul are ca efect scăderea presiunii sanguine, a tonusului muscular, calmează respiraţia şi
reduce frecvenţa pulsului. Ca efecte psihologice, este o culoare foarte rece,odihnitoare şi liniştitoare
care îndemnă la calm şi la reverie, la predispoziţie spre concentrare şi spre linişte interioară. În exces,
albastrul poate duce la depresie. Albastrul conferă seriozitate,tendinţa spre evocare, spaţialitate,
îngăduinţă, pace interioară, nostalgie.
5. Violetul este culoarea regală prin excelenţă. Recunoscută ca sedativ, violetul stimulează producerea
globulelor albe, creşte tensiunea arterială şi frecvenţa ritmului cardiac.
o Microclimatul.

Acesta se referă la starea fizică a aerului la locul de muncă, ce se caracterizează prin temperatură, umiditate,
curenţi de aer şi radiaţilie termice ale corpurilor încălzite. Un microclimat necorespuzător poate reduce
capacitatea de muncă a executantului,poate spori riscul de îmbolnăviri şi implicit reduce productivitatea
muncii. Temperatura optimă în încăperile birourilor stimulează lucrul, creşte eficienţa.

1. Temperatura aerului recomandată pentru munca intelectuală în poziţia şezând este de 21-23 C, iar
pentru munca uşoară în poziţia şezând este de 19 C.
2.  Igiena modernă recomandă ca în încăperile încălzite umiditatea relativă a aerului să fie cuprinsă
între 50% și 70%.