Rolul învățării în dezvoltarea proceselor psihice la școlarul mic

 Învăţarea şcolară reprezintă un proces social şi are următoarele caracteristici:

- acumularea de către elev (individ ) a unei experienţe sociale (se învaţă prin efort individual , prin
experienţa proprie , din experienţa altora );
- se desfasoara intr-un cadru social concret (şcoala – ca instituţie, organizarea în clase după anumite criterii,
implică respectarea unor norme, legi, regulamente);
- finalitaţile (scopurile şi obiectivele) derivă din nevoile sociale concrete;
- transmiterea şi fixarea experienţei se realizează prin actul comunicării, cu ajutorul limbajului, sub forma
sistemelor conceptuale, a priceperilor şi deprinderilor;
-ofera contexte culturale şi modele educaţionale;
-elevul (individul) se integrează într-un colectiv, participă ca factor activ la dezvoltarea socială;
-este un proces dirijat din exterior ;
-este o activitate conştientă;
-este un proces social de relaţionare pe verticală în special ( P-E) şi pe orizontală( E-E);
-are un pronunţat caracter informativ-formativ.

Dezvoltarea senzorială – senzații, percepții, reprezentări

 Care este rolul învățării școlare în .....?

 …..dezvoltarea senzațiilor ?
- dezvoltarea senzatiilor este determinata de specificul activitatii scolare (de diversele tipuri de actiuni pe care le
desfasoara scolarul – scris, citit, calcul, desen, observare a mediului inconjurator etc);
- la 6-7 ani, se constata o largire a campului vizual;
- precizie in diferentierea nuantelor cromatice;
- progres in capacitatea de a receptiona sunetele inalte si autocontrol in propriile emisii vocale;
- progres in aprecierea distantei intre obiecte dupa auz.

 .....dezvoltarea percepțiilor?
- se diminueaza sincretismul (îmbinare de elemente eterogene aparținând unor simțuri diferite);
- progrese in perceptia spatiului;
- cresterea preciziei in diferentierea formei, marimii ,distantei.
- conditiile de baza pentru asigurarea unei perceptii corecte sunt:
o orientarea perceptiilor cu ajutorul cuvintelor cadrului didactic;
o analiza obiectelor si fenomenelor percepute;
o compararea si stabilirea asemanarilor si deosebirilor (gandirea);
o participarea la actul perceptiv a cat mai multor organe de simt;
o pentru a ajuta procesul de observare si generalizare este necesara prezentarea unui material intuitiv variat.
- se dezvolta:
o perceptia dirijata( observatia) ceea ce duce la dezvoltarea spiritului de observatie (perceptie selectiva) -
copilul sesizeaza ceea ce este mai ascuns, ceea ce nu sare in ochi.
o perceptia timpului - apreciaza corect notiunile azi-ieri-maine. Se orienteaza bine in timp datorita datelor
calendaristice.
- apreciaza corect durata unei ore, apar erori de apreciere mai ales in raport cu microunitatile de timp (minut,
secunda). (Aprecierea duratei percepute si a succesiunii evenimentelor este influentata de starea lor emotionala si
caracterul activ. Emotiile neplacute provoaca o dilatare a timpului, iar cele placute o comprimare a duratei.
- creste acuitatea perceptiva.)

 ....dezvoltarea reprezentărilor?
- invatarea faciliteaza imbogatirea si diversificarea reprezentarilor
- devine posibila folosirea voluntara a fondului de reprezentari in diversele activitati scolare ( desen, lecturi, povestiri etc)
- reprezentarea va servi la realizarea proceselor gandirii, imaginatiei, diferitelor forme de activitate creatoare
- devin mai precise, clare, sistematice, coerente
 Dezvoltarea intelectuală – gândire, limbaj, memorie, imaginație

 Care este rolul învățării în .....?

 ....dezvoltarea gândirii?
-la 7-8 ani copiii admit conservarea materiei, la 9 ani recunosc conservarea greutatii, la 11-12 ani recunosc
conservarea volumului;
- reusesc sa surprinda fenomene inaccesibile simturilor- permanența, invarianța;
- reversibilitatea – inversarea operatiilor, intoarcerea la punctul de plecare reprezinta baza psihologica a admiterii
invarianței;
- gândirea încă mai are caracter concret, practic, manifestă tendințe de sincretism;
- se dezvoltă operațiile gândirii: analiza, sinteza, comparația, generalizarea, abstracticarea, clasificarea
- crește gradul de flexibilitate și mobilitate.

 ...dezvoltarea limbajului?
- la intrarea în școală dispune de un vocabular relativ bogat ( aprox. 2500 cuvinte) și stăpânește regulile de folosire
corectă a cuvintelor;
- pe parcursul școlarității mici se însușește fondul principal de cuvinte al limbii materne ( aproape 5000 de cuvinte);
- se dezvoltă limbajul oral și cel scris ( se formează deprinderile de citit- scris);
- se dezvoltă conduita de ascultare ( o latură a limbajului oral) – învață să asculte exlicațiile/ îndrumările cadrului
didactic;
- învață despre structura morfosemantică a cuvintelor ( înțelege noțiuni ca rădăcina, terminația, sufixele, prefixele);
- are loc însușirea categoriilor gramaticale propriu-zise( substantiv, verb, adjectiv, pronume);
- se observa și unele erori de pronunție și scriere ( la unii școlari ), ca de exemplu dislalia, bâlbâiala, disgrafia,
dislexia – acest fapt impune intervenția logopedului / colaborarea învățător- logoped.

 …dezvoltarea memoriei?
- crește volumul memoriei ( de 8 până la 10 ori față de preșcolar);
- productivitatea memoriei este mai mare decât la preșcolar;
- se dezvoltă memoria logică;
- se prelungește timpul de reținere – crește trăinicia păstrării;
- crește precizia proceselor de reproducere;
- se dezvoltă memoria voluntară.

 …..dezvoltarea imaginației?
- imaginația reproductivă este mult solicitată;
- se dezvoltă imaginația creatoare ( fiind implicată în diversele activități de învățare – compuneri,povestiri,
activități practice, de explorarea a mediului etc).