Transmisii prin lanturi. Se
Transmisiile asamblarilor, este o nervure
compune din doua sau mai multe
roti de lant din care o roata este
motoare iar celelalte conduse si
un lant care antreneaza rotile prin
angrenarea lui. Datorita
angrenarii sunt excluse
alunecarile de aceea raportul de
transmitere este aproximativ
constant. Avantaje: transmit
puteri mari cu ir constant;
incercarea redusa a arborilor
deoarece nu necesita
pretensionare; randament ridicat
deoarece lipsesc alunecarile;
ghidare sigura pe roata;
functioneaza si in conditii grele
de functionare.
Dezavantaje: intretinere
pretentioasa deoarece articulatiile
lui necesita unghi; necesita
montaj précis a arborilor si
rotilor; uzura inevitabila in
articulatii, durabilitatelimitata;
produc vibratii si zgomot; nu
amortizeaza socurile; au mers
neuniform, deoarece viteza
lantului la infasurarea lui pe
roata variaza; cost ridicat; viteza
relative mici de functionare
vmax = 22m/s.
Clasificare: dupa destinatie –
lanturi de ridicat; lanturi de
transport; lanturi de transmisie.
Dupa constructie – lanturi
sudate; lanturi articulate – cu
eclise obisnuite; cu eclise dintate.
Elemente de calcul: Spre
deosebire de curele, lantul nu
este solicitat la incovoiere, in
schimb apar forte dinamice
cauzate de acceleratie. Forta din
ramura active: F1 = F2 + Fn + Fc
+ Td ≤ F0 = Eu/Ca; Ca = 7…17;
Fu = 2M1/D1; F2 = kXAXg, k –
un coef care tine seama de
pozitia transmisiei. Fc = g X
v2/2; Fd = A x g x pxω12/2.
lanturile de obicei ies din
functiune atunci cand uzura in
articulatii depaseste o anumita
valoare. Dp/p ≤ 0,025. Se
recomanda ca ramura motoare a
lantului sa fie cea superioara.
Pentru viteze v mai mici de 3m/s
ungerea se face cu unsoare
consistenta patrunderii
impuritatilor in articulatii si ptr.
Protectia lucratorilor se prevad
cu aparatori sau carcase.
Metoda de pretensionare a
curelei la montaj. La montaj
cureaua trebuie sa fie
pretensionata cu o forta F0 care
sa poata asigura transmiterea
incarcarii. Metodele prin care se
poate realize aceasta forta de
pretensionare sunt urm: curea
mai scurta – aceasta metoda nu
are controlul précis asupra fortei;
cu rola de intindere; montarea
motorului pe glisiere si
deplasarea lui periodica pentru
intinderea curelei; asezarea
articulata a motorului-rotor.
(sigma)σt1 = F1/Ac; σt2 =
F2/Ac; F2<F1; σi1 = m1/Wz =
EcXh/D1; 1/R = m1/EcXI; m1 =
EcXI/R1; Wz = I2/h; D2>D1;
σi1 > σi2. Cureaua este solicitata
la o tensiune maxima in
momentul in care ia contact cu
roata conducatoare adica in pct1.
σmax = σ1 = σt1 + σi1 = F1/Ac
+ EcXh/D1 ≤ σa = σrc/Ca.
Curele trapezoidale.
asamblare care
prin curelele trapezoidale
prezinta urmatoarele avantaje:
asigura transmiterea miscarii
intre 2 arbori cu (i) mai mare
chiar daca distanta intre arbori
este mai mica; coef de frecare
intre roata sic urea este mai mare
permitand astfel transmiterea
unor puteri mai mari. N =
2N’Xsinα/2; Ff = 2μN’=μ/
sinα/2XN; incarcarea arborilor
este mai mica deoarece forta de
pretensionare este mai mica,
siguranta mai mare in exploatare,
cureaua nu mai poate cadea de pe
roata; randamentul mai bun.
Dezavantaje: durabilitate mai
scazuta; pret de cost al rotilor de
curea este mai mare. In standard
sunt date omograme in care
functie de n1 si P1 rezulta
tipurile de curele. Recomandabil
este sa se aleaga curelele inguste
deoarece la aceeasi p1 si n1
rezulta dimensiuni mai mici
pentru roti. Cele 2 val
standardizate ale diam D1 si D2
trebuiesc astfel alese incat
eroarea la raportul de transmitere
san u depaseasca ±3%.
- distanta preliminara intre axe:
A’;
0,75(D1+D2)≤A’≤2(D1+D2); -
unghiul dintre ramurile curelei
preliminare sinγ’/2 = D2 +
D1/2A1 = γ’; - lungimea
preliminara a curelei L’ = 2A’cos
γ’/2 + Π/2(D1+D2)+ γ’/2(D2-
D1); - recalcularea distantei
dintre axe:A; - recalcularea
unghiului γ; - unghiul de
infasurare a curelei pe roti; - se
verifica viteza periferica v1=
ΠD1n1/60≤va=40m/s pentru
curea ingusta; - nr preliminar de
curele: ne=P1XCf/ClCbetaP0.
daca a rezultat n>8 se reia
calculul de la alegerea unui alt
tip de curea care poate transmite
incarcari mai mari. Se pot adopta
alti diametric D1 si D2 de
dimensiuni mai mari a.i. sa
creasca A si L si se calc din nou
nr de curele; - se verifica
tensiunea maxima din curea; se
redimensioneaza rotile de curea.
Curelele rotunde se proiecteaza
la fel ca cele trapezoidale
deoarece ele se aseaza in canale
trapezoidale sau mai mari
toroidale.
13 Asamblari filetate: avantaje: -
permit realizarea de constructii
compacte in forme variate; -
permit montarea si demontarea
rapida a elementelor asamblate; -
real forte axiale mari de
strangere folosind forte mici; -
tehnologie de executie simpla ptr
ca sunt elem de rotatie sau plane.
Dezavantaje: - filetul este un
puternic concentrator de
tensiune; - ramdamentul scazut; -
asamblarile necesita elem de
impiedicare a autodesfacerii,
saibe, contrapiulita. Functiile
filetelor: - real o imbinare
demontabila intre 2 piese,
suruburi de fixare; - servesc la
transmiterea sau transferal unei
miscari sau a unei forte; - la
masurarea unor dimensiuni; - la
reglarea pozitiei relative a 2
piese. Filetul este lem caract al
transmite
elicoidala de un anumit profil.
Clasificarea filetelor; - dupa
profil: - filete triunghiulare,
trapezoidale, patrat, rotund; dupa
nr de inceputuri: - unul, doua,
mai multe; dupa directia de
infasurare: dreapta, stanga; dupa
forma corpului de infasurare;
cilindrice, conice, plane; dupa
pas: pas normal, pas fin; dupa
clasa de precizie: precisa,
semiprecise, grosolane.
23.Asamblari canelate. Arbori
canelati pot fi consid ca arbori cu
pene longitudinale multiple. Se
ut la cutiile de viteze a masinilor
unelte, a autovehiculelor, mai
ales in cazul cand se doreste
deplasarea rotii in lungul
arborilor. Avantaje: - centrare si
ghidare a pieselor foarte buna; -
capacitate de a transmite
momente mari. Dezavantaje: -
concentrator de tensiune,
prezinta rezistenta scazuta la
solicitari variabile. Clasificare: -
dupa forma sectiunii – presiune de contact: P=F/db≤pas.
dreptunghiulare, trapezoidale, in
evolventa, triunghiulara, rotunde;
- dupa felul centrarii: interioara,
exterioara, laterala. a) limitarea
presiunii de contact:
p=F1/D-d/2Xl≤pa; limitarea
tensiunii de incovoiere si
forfecare: τ = F1/bXl;
sigmai=Mi/Wz=F1XDXd/4/lXb2
/6; sigma ech = radical din
sigmailapatrat + 3tau patrat.
24. asamblari cu stifturi: functiile
asamblarilor cu stifturi – real o
imbinare in vederea transmiterii
unei incarcari. Se folosesc stifturi
longitudinale sau transversale
care au rol de pana: - real o
articulatie si au rol de osie, -
asigura pozitia relative a doua
piese la montari si demontari
repetate; - real un support, de ex
ptr fixarea unui arc; - limiteaza o
forta sau un moment de rasurice,
sunt stifturi de siguranta. Dupa
forma pot fi cilindrice sau
conice.
25. calc stifturilor cu rol de
articulatie sigmai = ≤0,65sigmaa’;
Mimax/Wz=Mimax x transversale:
32/piδ3≤sigmaai. Limitarea tens
de frecare tauf=Fx4/2piδ2≤tau af
26.calculul stiftului cu rol de
support: - lim tens echiv in
sectiunea A-A tau=Fx4.piδ2
sigmai=Mi/Wz=Fh32/pid3;
sigmaechiv=radicaldinsigmailapa
trat +3taupatrat≤sigma a.
Reducand forta F la mijl de
incastrare (Mi’)a/sect rez F’.
Limitarea pres de contact
Pmax=P1+P2≤Pas; P1=f/sδ;
P2=4X3F(h+s/2)/202δ; Mi =
F(h+s/2) = F2X2/3s rezulta
F2=3f(4+s/2)/2s;
F2=px2s/2X1/2Xδ rezulta P2 =
4F2/sδ. a) limitarea presiunii de
contact: P1=F1/(D-d) δ≤pa1 P2 =
d/2X1/2Xd/2xδ=F2rezultaP2=8F
2/d2 δ≤pa2. b) limitarea tensiunii
la forfecare a stiftuluiMr=Fd;
F=Mr/d; tau=F4/pi
δlapatrat≤tauafsrezulta
δ’’’≥radical din 4F/pitauafs
27. asamblari cu clema. Clemele
pot fi de 2 tipuri: cu o
deschidere, cu 2 deschideri.
Asamblarea prin cleme ese o
incarcarea prin fortele de frecare
care apar pe suprafata de contact
intre arboreal de contact si supr.
Clema este formata dintr-un inel
elastic care se solidarizeaza cu
arboreal prin strangere cu
suruburi. Asamblarea ofera
avantajul unei strangeri reglabile.
Se ut. la aparate de lab, roboti.
Prin strangerea surubului cu o
forta Fs apar pe suprafata dinre
ax si clema presiuni p care in
timpul exploatarii cand trebuie
transmis un moment de rasucire
conduce la forte de frecare pe
suprafata de contact μp care se
opun lui Mr. pentru simplificare
se considera k la strangerea
suruburilor, bratara apasa
deasupra arborelui ca o forta F.
considerand pct. A ca pct de
articulatie pentru clema si scriind
momentul fortelor fata de pct. P
rezulta Fs(s+d)=Fd/2;
F=Fs(s+d)/d; Fs
≥MrXd/μd2(s+d). verificare la
36.calculul sudurilor de colt in T
actinate de o forta verticala. a)
cordoane verticale
tparalel=F/2la; tperpedincular =
0; n=Mi/Ws = Fd/adpatrat.
Sigma =
1/radicaldin2(tper+n)=1/raddin2
X3Fd/alpatrat=tauperp, tau
parallel=f/2al; sigmae=radical
din
2,8X1/2xpFpatratXdpatrat/apatra
tXlpatrat+1,8XFpatrat/4apatratl2
≤sigmaas=0,65taua’.
b) cordoane orizontale: tpar=o;
tper=F/2al; n=Mi/I-Ig/a-0,55;
sigma =1/radicaldin2(tper+n);
tauperp=1/radicaldin2(tperp-n);
tau par=o;
sigmae=sigmaas=0,65sigmaa’.
37.calculul sudurilor tablelor
suprapuse solic la intindere: a)
cord long: tpar=F/2al; tper=o;
n=Mi/2alpatrat/6; sigma =
tauper=1/radical2X3Mi/alpatrat;
taupar=tpar=F/2al; sigma
ech=radical2,8X9Mypatrat/2apat
ratl4+1,8XFpatrat/4apatratlpatrat
b) cord
Mi=FXs’+s/2;
tper=F/2al; tpar=o:
n=MiX(0,5d+4)/l(d+2a)3/12-
ld /12; sigmae≤0,65sigmaa’.
4