ORGANIZAREA FLUXURILOR DE TRANSPORT ÎN PORTURILE

MARITIME ROMÂNEȘTI
O bună cunoaștere a realităților economice dintr-un stat sau o uniune de state, cum e
cazul UE, presupune existența unei bune organizari a aparatului administrativ care trebuie să
gestioneze și să cuantifice cât mai aproape de adevăr, amploarea acestor realități, mecanismele
de funcționare, cele de relaționare între toți actorii implcați precum și politicile care trebuie
elaborate în vederea îmbunătățirii și dezvoltării acestora. Printre instrumentele folsite în vederea
îndeplinirii acestor demersuri statistica joacă un rol esențial.
Astfel, la nivel European Eurostat ete departamentul Comisiei Europene responsabil
de publicarea unor statistici comparabile pentru tot teritoriul UE. Serviciul consolidează datele
colectate de autoritățile naționale și le armonizează pentru a garanta că fiecare idicator este
calculate la fel în toate statele membre
Principalele responsabilități ale acestiua sunt:

 stabilește definiții, clasificări și metodologii de realizare a statisticilor europene oficiale,

în cooperare cu autoritățile naționale de statistică
 calculează date agregate pentru Uniunea Europeană și zona euro, pornind de la date
colectate de autoritățile naționale de statistică, respectând standarde armonizate
 pune statisticile europene la dispoziția factorilor de decizie și a cetățenilor în mod gratuit,
prin intermediul site-ului Eurostat și al altor căi

Statistica  oficiala  în  România  se  desfasoara  prin  serviciile  de  statistica oficiala  si 
este   organizata  si  coordonata  de  Institutul  National de Statistica, organ  de  specialitate  al 
administratiei  publice  centrale,  cu  personalitate juridica, în subordinea Guvernului, finantat de
la bugetul de stat.

I.Comisia de coordonare a mișcării navelor maritime și fluviale în porturile

maritime Constanța, Mangalia și Midia
Pentru organizarea eficientă a fluxurilor de transport maritim în interiorul porturilor românești de
la Marea Neagră, a coordonării traficului de nave maritime și fluviale, a stabilirii ordinii de
intrare/ieșire precum și a alocării danelor a fost înființată Comisia de coordonare a mișcării
navelor maritime și fluviale în porturile maritime Constanța, Mangalia și Midia, care își
desfășură activitatea în portul Constanța și a cărei activitate a fost reglementat în ordinul MT nr.
206/2003.
Potrivit acestuia comisia este alcătuită din:
Reprezentantul Companiei Naționale "Administrația Porturilor Maritime Constanța" - S.A., în
calitate de președinte;
- Căpitanul-șef al căpităniei porturilor respective sau reprezentantul acestuia;
 - Reprezentantul Sucursalei Constanța a Societății Naționale de Transport Feroviar de Marfă
"C.F.R. infrastructură - S.A;
- Reprezentantul Companiei Naționale "Administrația Canalelor Navigabile" - S.A.;
- Reprezentanții șantierelor navale cu sediul în incinta porturilor maritime Constanța, Mangalia și
Midia;
- Reprezentanții agenților de nave;
- Reprezentanții societăților de exploatare portuară și expediții de mărfuri;
- Reprezentanții societăților de pilotaj, de remorcaj și de legare/dezlegare nave;
- Reprezentanții altor agenți economici care își desfășoară activitatea în porturile maritime
Constanța, Mangalia și Midia. De asemenea, în funcție de necesități, președintele Comisiei de
coordonare a mișcării navelor maritime și fluviale în porturile maritime Constanța, Mangalia și
Midia va solicita organelor de vamă și ale poliției de frontieră participarea și a unui reprezentant
al acestora.
Comisia se întrunește zilnic și stabilește, pentru următoarele 24 de ore:
a) programul de intrare/ieșire în/din porturi, de tranzitare, de manevrare a navelor maritime și
fluviale de la o dană la alta, în funcție de disponibilitatea danelor, de asigurarea condițiilor de
siguranță a navigației și a serviciilor de siguranță, precum pilotajul, remorcajul și
legarea/dezlegarea navelor;
b) alocarea danelor în funcție de solicitările agenților economici care desfășoară activități de
transport naval în porturile maritime Constanța, Mangalia și Midia.
Măsurile stabilite de Comisia de coordonare a mișcării navelor maritime și fluviale în
porturile maritime Constanța, Mangalia și Midia sunt obligatorii pentru toți agenții economici
care își desfășoară activitatea în aceste porturi.
Operatorii portuari, societăți comerciale care asigură încărcarea, descărcarea și
transbordarea mărfurilor în porturile Constanța, Mangalia și Midia, vor stabili zilnic, împreună
cu reprezentanții CFR Infrastructură - S.A. - Sucursala Constanța, programul de încărcare și
descărcare a vagoanelor. Realizarea programului stabilit va fi prezentată de către cei implicați,
spre informare, în cadrul ședințelor zilnice ale Comisiei de coordonare a mișcării navelor
maritime și fluviale în porturile maritime Constanța, Mangalia și Midia.
 Agenții navelor maritime și fluviale vor înainta Serviciului exploatare portuară din
cadrul Companiei Naționale "Administrația Porturilor Maritime Constanța" - S.A., care asigură
secretariatul Comisiei, cu cel puțin 24 de ore înainte de sosirea navelor maritime și fluviale în
porturile respective, documentul de avizare de sosire a navei.
  Operatorii portuari au obligația de a comunica zilnic Secretariatului Comisiei de
coordonare a mișcării navelor maritime și fluviale în porturile maritime datele operative privind
operarea navelor maritime și fluviale.
 Compania Națională "Administrația Porturilor Maritime Constanța" - S.A. editează zilnic, pe suport
hârtie și în format electronic, în cadrul Portalului porturilor maritime Constanța, Mangalia și Midia,
Buletinul informativ al navelor maritime și fluviale, care cuprinde, în principal:

a) date de identificare a navelor maritime și fluviale: denumirea, pavilionul, lungimea, pescajul,

portul de plecare, portul de destinație;
b) date referitoare la desfășurarea operațiunilor portuare: data sosirii, data intrării la operare, data
estimată a terminării operării, poziția în port, operatorul portuar, agentul navei;
c) date de identificare a mărfurilor: denumirea, cantitatea totală de marfă, țara de proveniență,
țara de destinație, felul operării, cantitatea operată în ultimele 24 de ore, restul de operat.
 Pentru efectuarea manevrelor de intrare/ieșire în/din port, de tranzitare a navelor maritime și
fluviale sau de schimbare a danei, agenții navelor vor întocmi în mod obligatoriu Buletinul de
pilotaj, în 3 exemplare.
Acestea vor fi analizate în cadrul ședințelor Comisiei și vor fi avizate de reprezentantul
căpităniei portului respectiv și vor fi aprobate de către reprezentantul Companiei Naționale
"Administrația Porturilor Maritime Constanța" - S.A. Cele 3 exemplare vor fi repartizate
pilotului, căpităniei portului și administrației portuare.
La acostarea navelor în danele porturilor maritime reprezentanții autorizați ai Companiei
Naționale "Administrația Porturilor Maritime Constanța" - S.A. vor elibera Permisul de acostare
al navei.
  Eliberarea Permisului de acostare este condiționată de obținerea de către navă sau de
către agentul acesteia a acceptului de intrare a navei în port, dat de către căpitănia portului
respectiv pe baza permisului de liberă practică transmis de Direcția de Sănătate Publică a
Județului Constanța - Serviciul sanitar de frontieră al porturilor Constanța, Mangalia și Midia și a
constatării că nava îndeplinește condițiile minime de deplasare în siguranță prin respectivul port.
Președintele Comisiei, în situația în care este necesar, poate modifica sau completa programul de
mișcare a acestora, după consultarea prealabilă a căpitanului-șef al portului respectiv.
 În cazul în care, în timpul derulării programului stabilit, se constată că sunt puse în pericol
ordinea, disciplina și siguranța navigației, căpitănia portului respectiv poate lua orice măsură care
să conducă la prevenirea evenimentelor de navigație sau a altor situații deosebite, în conformitate
cu reglementările în vigoare.
Trimestrial președintele Comisiei va întocmi și va înainta Direcției generale a
transporturilor maritime, pe Dunăre și căi navigabile din cadrul Ministerului Transporturilor un
raport asupra activității comisiei și propuneri de îmbunătățire a activității acesteia.
II.Evidența fluxurilor de transport în porturile maritime.
Evidența navelor fluviale, maritime și portuare aflate la operare, evidența manevrelor
efectuate de acestea și stabilirea cantităților de mărfuri care sunt operate într-o unitate de timp
de 24 de ore, este gestionată prin intermediul aplicației NEPTUN de către administrația
Porturilor Maritime.
 Evidența fluxului de mărfuri este rezultatul analizei informațiilor furnizate de operatorii
portuari și de nave la terminarea operării, datele obținute fiind trimise INSTITUTULUI
NATIONAL DE STATISTICĂ care elaborează statisticile oficiale ale Statului Român privind
capacitatea și volumul de operare al porturilor maritime.
Din păcate, în cadrul acestor statistici, nu sunt luate în considerare, deoarece nu sunt
dezvoltate încă metode tehnice de cuantificare, volumurile de mărfuri operate cu celelalte
modalități de transport, evidența statistică finală privind întreg fluxul de transport fiind
incompletă, aspect reglementat de modalitatea de lucru la nivelul celor mai importante porturi
europene. Din acest motiv, Portul Constanța, de exemplu, este claificat pe locurile 9-10 în topul
porturilor europene.
INFORMATIZAREA - un avantaj competitiv decisiv în economia globală
Privind din perspectiva globalizării economiei mondiale, porturile moderne joacă rolul
unor centre de servicii comerciale care trebuie să furnizeze un transport eficient, facilităţi tehnice
adecvate şi comunicaţii la standarde internaţionale, pentru asigurarea accesului clienţilor la
pieţele locale şi globale. Mai mult, ele trebuie să garanteze o mare diversitate de servicii cu
valoare adăugată, porturile devenind platforme complexe de servicii, menite să garanteze, în cel
mai înalt grad, satisfacţia clienţilor.
Prin informatizarea activităţilor administraţiei portuare, extinsă la nivelul întregului port,
se realizează fluidizarea comunicării interdepartamentale, între diferitele departamente ale
administraţiei portuare şi partenerii lor şi accesul rapid la informaţii - ceea ce recomandă
extinderea sistemului la nivelul întregii comunităţi portuare, prin racordarea tuturor agenţilor
portuari, a partenerilor din ţară şi străinătate - fiind dovedit faptul că în condiţiile de astăzi nu se
poate opera eficient decât într-un cadru informaţional integrat.
Sistemul Informatic Integrat contribuie semnificativ la:
- ordonarea şi ritmicizarea activităţii, impusă de integrarea aplicaţiilor;
- verificarea intrinsecă a fiecărei activităţi, la nivelul fluxului integrat de date din care
face parte;
- creşterea coerenţei şi corectitudinii datelor primite, prelucrate şi transmise;
- creşterea vitezei de procesare a documentelor, eliminarea timpilor de aşteptare şi a
documentelor prelucrate manual;
- controlul activităţilor şi fundamentarea deciziilor la nivelul managementului pe baza
indicatorilor de analiză;
- control foarte riguros al accesului la date;
- păstrarea datelor în deplină siguranţă, folosirea lor numai de către utilizatorii autorizaţi
şi numai acolo unde este deplin justificată, şi în forma de prezentare corespunzătoare, graţie
procedurilor de securitate implementate la nivel de departament, utilizator şi înregistrare
 Descrierea soluţiei de implementare NEPTUN
În cadrul proiectului complex de informatizare a activităţilor Administraţiei Porturilor
Maritime Constanţa, a fost implementată o soluţie proprie - un sistem informatic integrat de tip
ERP, care reprezintă un set de aplicaţii standard menit să răspundă cerinţelor generale ale unei
societăţi comerciale dar și unei autorități așa cum este CNAPM SA.
Realizat într-o arhitectură client/server, cu utilizarea tehnologiei Oracle, acest sistem are
asigurată independenţa aplicaţiilor componente faţă de platforma server pe care sunt instalate -
Oracle furnizând versiuni diferite de servere de baze de date în funcţie de maşina şi de sistemul
de operare dorit: IBM AS/400, HP, BULL etc.
Soluţia informatică NEPTUN constă dintr-un sistem de aplicaţii ERP cu un nivel ridicat
de integrare, care acoperă în totalitate activităţile caracteristice administraţiilor portuare. Soluţia
cuprinde întregul ciclu de procese caracteristice unui proiect complex, pornind de la analiza
situaţiei existente la beneficiar, dezvoltarea de funcţionalităţi specifice, testarea, instalarea şi
personalizarea aplicaţiilor, precum şi monitorizarea componentelor software integrate.
Sistemul Informatic Integrat de tip ERP pentru administraţiile portuare, cuprinde aplicaţii
destinate informatizării următoarelor tipuri de activităţi:
Activitatea Portuară: Managementul traficului maritim şi fluvial (nave, sosiri, manevre,
plecări), traficul de mărfuri, evenimente în port
Financiar - Contabilitate: Gestiunea Financiară, Contabilitatea Financiară, Contabilitatea
de Gestiune, Bugete, Mijloace fixe, Obiecte de Inventar
Comercial: Contracte, Litigii, Deconturi nave, Deconturi chirii, Facturare
Mentenanţă: Întreţinere/reparaţii echipamente, Intreţinere infra- şi supra-structură,
Interfaţa cu pachete de Calcul Devize, Stocurile de materiale pentru întreţinere/reparaţii,
Aprovizionarea materialelor pentru întreţinere/reparaţii, Urmărirea consumurilor de combustibili
pentru nave şi centrale termice
Servicii: Servicii de refurnizare comunicaţii, energie electrică, energie termică, apă,
Servicii diverse, Gestiunea generală a stocurilor, Gestiunea generală a aprovizionării, Interfaţa
GIS
Investiţii: Planuri de investiţii, Achiziţii publice (lucrări de investiţii, achiziţii utilaje,
lucrări de reparaţii), Gestiunea devizelor de lucrări
Resurse Umane, Salarizare: Evidenţa salariaţilor, Recrutare, Evaluarea de performanţe,
Şcolarizare, Centrul de evaluare, Salarizare
Controlul Accesului: Gestiunea informaţiei de acces în port
E-mail: Gestiunea poştei electronice, Înregistrarea informaţiilor sursă/destinaţie
 Sistemul Informaţional pentru Management: Analiza indicatorilor financiar - contabili,
Analiza comenzilor pentru aprovizionare, Analiza disponibilităţii echipamentelor şi costurilor
reparaţiilor, Analiza realizării investiţiilor, Analiza traficului portuar
Avantajele utilizării soluţiei informatice NEPTUN
Utilizarea soluţiei informatice NEPTUN contribuie semnificativ la eficientizarea
activităţilor, atât la nivelul administraţiilor portuare, cât şi al agenţilor economici portuari.

Argumentele cele mai convingătoare sunt beneficiile cunatificabile, ele oferind ordine de
mărime care pot fi ilustrate la nivelul fiecărui tip de activitate. Desigur că introducerea sistemului
informatic aduce pe lângă avantaje ce pot fi cuantificate (în termeni valorici, procentuali, de
timp) şi certe beneficii necuantificabile, generice, a căror importanţă nu poate fi neglijată.

Lansarea soluţiei NEPTUN

În toamna anului 1998, Grupul Bull împreună cu partenerii SIVECO Romania SA Datek
Telecom SA şi CRESCENDO International, a demarat proiectul Sistemului Informatic Integrat
NEPTUN în cadrul Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa (APMC), unul dintre cele mai
mari şi mai complexe sisteme informatice integrate dezvoltate până în prezent în România.
Denumit NEPTUN, acest sistem a creat premisele ca Administraţia Portuară să aibă acces în
timp real la toate datele privind traficul portuar - fapt ce constituie baza unui management
eficient şi de calitate, precum şi a unei strategii ample de dezvoltare.
Prin poziţia sa geostrategică, Portul Constanţa reprezintă o legătură vitală între Europa şi
Asia Centrală, fiind o interfaţă între comercianţii europeni şi pieţele asiatice.
Portul Constanţa a oferit dintotdeauna un traseu imediat şi atractiv din punctul de vedere
al costurilor, atât pentru România cât şi pentru ţările din Europa Centrală şi de Est. Odată cu
crearea Canalului Rin-Dunăre şi cu deschiderea către CSI prin partea de Est a Mării Negre şi
Mării Caspice, Constanţa a devenit principalul port care poate deservi în mod eficient atât piaţa
est-europeană cât şi pe cea a Europei Centrale.
Un pas important în transpunerea în practică a ambiţioasei strategii de transformare a
Portului Constanţa în Poarta de Est a Europei l-a reprezentat şi implementarea Sistemului
Informatic Integrat de Management al APMC. Strategia care vizează transformarea Constanţei în
Poarta de Est a Europei urmăreşte ca Portul Constanţa să devină punctul de joncţiune între
pieţele din Caucaz, Asia Centrală şi Europa, şi o punte de apă între ţările din jurul Mării Negre şi
coridorul Dunării.
 Proiectul a inclus conceperea, dezvoltarea, instalarea, configurarea şi implementarea unei
soluţii complete (servere si staţii de lucru, reţele şi aplicaţii informatice). Au fost instalate 2
servere în cluster NSPF (no single point of failure), reţele complementare (fibră optică, cablare
structurată, transmisii radio), incluzând echipamentele necesare unei conexiuni permanente de
bună calitate între toate posturile de lucru (routere, switch-uri, bridge-uri etc.), peste 200 de staţii
de lucru performante, un sistem de gestiune a bazei de date Oracle, sisteme de operare şi aplicaţii
în concordanţă cu specificaţiile tehnice.
Sistemul Informatic Integrat implementat acoperă o arie largă de business definită prin
850 de procese.
Proiectul a început cu un plan foarte riguros elaborat, în care s-a realizat o analiză foarte
amănunţită a activităţilor desfăşurate în cadrul Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa,
concretizată în definirea a 287 activităţi curente şi 868 proceduri de lucru. Transpunerea acestor
activităţi şi proceduri în aplicaţii informatice s-a făcut prin realizarea a 17 aplicaţii informatice
integrate incluzând 168 module cu functionalităţi complexe.
Pentru fiecare aplicaţie au fost instruite, şcolarizate şi testate persoanele implicate în
utilizarea aplicaţiilor, gestionarea sistemului integrat şi managementul APMC.
În perioada implementării Sistemului Integrat în APMC, Bull şi SIVECO Romania au
făcut numeroase recomandări pertinente pentru modificarea procedurile interne, care au
contribuit, atât la creşterea performanţei sistemului, cât şi la o mai bună organizare a activităţilor
specifice APMC.

Iată câteva dintre beneficiile constatate după un an de la intrarea în producţie a sistemului

informatic integrat la APMC:
EFICIENŢĂ: Obţinerea unor certe avantaje economice care asigură realizarea unor
performanţe superioare în activitatea companiei
SIGURANŢĂ: Posibilitatea de actualizare în timp real şi de access on-line la buletinele
informative despre mişcările navelor în port, în format electronic
RAPIDITATE: Capacitatea de a dispune în orice moment, de orice situaţie
centralizatoare, din baza de date consistente la nivel APMC
CONTROLUL CHELTUIELILOR: Cumularea automată a tuturor prestaţiilor efectuate
pentru o navă de către sucursalele APMC şi eliberarea unei singure facturi. Totodată asigurarea
unui control permanent realizat prin sistem permite reducerea cheltuielilor neproductive şi luarea
de măsuri eficiente şi la momentul oportun şi care constituie, din acest punct de vedere, unul din
beneficile majore ale sistemului
 RIGOARE şi PROMPTITUDINE: Operarea corectă şi ritmică a datelor în sistem permite
efectuarea promptă a închiderilor de perioade pentru contabilitate, gestiunile de magazii,
contabilitatea de gestiune, gestiunea mijloacelor fixe - practic instantaneu cu introducerea
ultimelor date şi tranzacţii
La aproape un an de la inaugurarea sistemului informatic integrat al APMC consorţiul
format din SIVECO Romania şi Bull România a realizat şi portalul acestei organizaţii. El
reprezintă o sursă esenţială de informaţii, de interes atât pentru membrii comunităţii portuare
Constanţa, prin informaţiile specifice activităţii portuare oferite, cât şi pentru alţi vizitatori, prin
informaţiile de marketing, informaţiile generale şi statisticile prezentate.
Portalul se doreşte a fi unul dintre principalele instrumente de promovare a portului
Constanţa - pentru companii româneşti sau din străinătate interesate să desfăşoare activităţi în
portul Constanţa.
În fiecare moment, "navigând" prin paginile portalului, vizitatorii beneficiază de cele mai
noi date şi informaţii referitoare la APMC şi la activitatea portuară.
Informaţiile publice, de interes general, includ prezentări ale facilităţilor disponibile în
port (echipamente, infrastructură, servicii etc.) precum şi statistici generale, de exemplu
referitoare la cantităţile de marfă care tranzitează anual prin port.
Informaţiile utile comunităţii portuare sunt diverse şi încearcă să acopere toate nevoile
unui membru al acestei comunităţi.
Una dintre cele mai importante provocari a autorităților portuare este aceea de
dezvoltarea unei aplicații electronice de reglare af luxurilor de transport rutier în incinta portuară

În ceea ce privește transportul de călători, cuantificarea fluxului interesează în principal de

numărul de călători care tranzitează terminalul de pasageri și este privită de autoritatea portuară
în prisma taxelor pe care le are de încasat la urcarea, la coborârea și la tranzitul (urcarea-
coborârea) călătorilor la navă prin Gara de pasageri.

Din punctual de vedere al Poliției de Frontieră Române, determinarea fluxurilor de călători se efctuează prin
intermediul verificărilor sistematice la toate punctele de trecere a frontierei, conform Codului Frontierelor
Schengen

Ca urmare a intrării în vigoare a Regulamentului 458/2017 de modificare a Codului

Frontierelor Schengen (Regulamentul 399/2016), adoptat de către Parlamentul European și
Consiliul Uniunii Europene, autoritățile de control la frontieră din statele Uniunii Europene,
inclusiv Poliţia de Frontieră Română efectuează în prezent, verificări sistematice la intrarea și
ieșirea de pe teritoriul statelor member, iclusiv în gările maritime care sunt puncte de trecere a
frontierei.
Acestea constau în verificarea documentelor de călătorie și consultarea bazelor de date
relevante cu privire la toate persoanele, inclusiv cele care beneficiază de dreptul la liberă
circulație în temeiul dreptului UE (și anume cetățenii UE și membrii familiilor lor care nu sunt
cetățeni ai UE)  atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire din ţară.
Bazele de date în care se vor efectua verificări includ Sistemul de Informații Schengen (SIS),
baza de date a Interpolului privind documentele de călătorie furate și pierdute (SLTD),  precum
și bazele de date naționale. Verificările permit statelor membre să se asigure că persoanele
respective nu reprezintă o amenințare pentru ordinea publică, securitatea internă sau sănătatea
publică, în scopul îmbunătățirii securității Uniunii Europene și a cetățenilor acesteia. Această
obligație se aplică pentru toate frontierele externe (aeriene, maritime și terestre), atât la
intrare, cât și la ieșire, precum și pentru frontierele interne ale statelor membre pentru care
nu s-a luat încă decizia privind eliminarea controalelor la frontierele lor interne (Punctul 9
din Regulametul 458/2017).

III. Demersuri de îmbunătățire a măsurării volumurilor de transport.

În prezent, autoritățile împreună cu societatea civilă în cadrul activităților de
management al fluxurilor de transport, depun eforturi pentru dezvoltarea unor baze de date
comune pentru toți factorii implicați în această activitate. Cu titlul de exemplu amintim aici
proiectul DAPHNE al țărilor riverane Dunării. El este inițiat de autoritățile germane și are ca
obiectiv principal crearea unei platforme informatice în care să fie încărcate datele relavante, atât
pentru transportatori cât și pentru autoritățile țărilor riverane.
Proiectul își propune să faciliteze o dezvoltare echilibrată a porturilor dunărene ca eco-
friendly, hub - uri multimodale bine accesibile pentru sistemul de transport al regiunii și să
transforme porturile dunărene în centre economice care funcționează ca și catalizatori pentru
creșterea economică și crearea de locuri de muncă cu valoaroase. Proiectul va stabili o bună
gestionare și o platformă de lucru permanentă care abordează insuficiențele cele mai urgente
cu ajutorul unor linii directoare, recomandări și activități - pilot concrete, bazate pe cele mai
bune practici conducând către o strategie de dezvoltare generală și planul de acțiune. Soluțiile
elaborate de către consorțiu vor fi distribuite către mai mult de 60 de porturi dunărene ca
posibile planuri. O mai bună coordonare și integrare transnațională, realizată prin acțiuni pilot și
instrumente comune dezvoltate de membrii privați și publici ai comunității portuare, conduce la
soluții comune pentru revizuirea și armonizarea legislației, administrației și managemantul
portuar în întreaga regiune a Dunării.

OBIECTIVELE PROIECTULUI
Daphne facilitează porturilor dunărene să
deveni elemente cheie ale unei rețele de transport mai
eficiente și durabile în regiunea Dunării. În scopul de a
exploata pe deplin potențialul lor economic și de a le
transforma în multimodale eco-friendly, este nevoie de
o dezvoltare mai dinamică și mai armonizată privind
infrastructura și servicii. Porturile din zona superioară a
Dunărea vor coopera cu cele din zona centrală și
inferioară pentru a le susține în îmbunătățirea cadrului
de reglementare, precum și managementul practica de dezvoltare portuară. Se vor dezvolta și
diseminacele mai bune practici, orientări, recomandări și câteva în comunitatea portuară prin
stabilirea unor rețele portuare pentru a elimina discrepanțele dintre parteneri, atât din sectorul
public cât și privat. O atenție specială va fi acordată îmbunătățirii performanței ecologice a
porturilor în scopul de a contribui la echilibru ecologic de pe Dunăre și pentru a îmbunătăți
situația municipalităților portuare.

Relevanța proiectului

Există aproximativ 70 de porturi pe o lungime de 2.414 km și doar cele din Germania și

Austria prezintă infrastructură, facilități moderne și tehnologii adecvate permițându-le să
furnizeze transport de înaltă calitate și servicii de logistică, cu un efect negativ
substanțial redus asupra mediului înconjurător. Porturile austriece din aval se confruntă
cu o serie de dezavantaje care împiedică canalul navigant să fie folosit la capacitate
maximă ca și coridor cheie de transport. Mai există și problema infrastructurii de acces
inadecvate ce face legătura între porturi și alte căi de transport majore (rutier și
feroviar). La aceasta se mai adaugă infra și supra-structura portuară învechită,
echipamentul depășitși mentenanța insuficientă a canalului navigant. Datorită diverselor
cadre juridice și de reglementare aplicabile în regiune, există un număr divers de
proprietari precim și modele administrative și operaționale care îngreunează și reduc
investiții private în porturi precum și furnizarea de servicii de înaltă calitate. Deși există
programe de finanțare ale UE disponibile pentru proiecte portuare, lipsa de personal și /
sau expertiză la nivelul managerilor actuali ai porturilor publice a dus la absorbție foarte
scăzută și la un număr limitat de succes în ceea ce privește inițiativele de dezvoltare și
promovare portuară. Datorită lipsei de informare a autorităților, au existat , de
asemenea , foarte puține încercări de a crea cadre juridice și financiare adecvate care
să permită și să încurajeze investițiile către infra- suprer-structură din sectorul privat.
Funcționarea porturilor dunărene la un nivel egal cu cel al partenerilor Vest Europeni va
trebui să fie realizată prin crearea unui proiect platformă pentru o rețea portuară
permanentă care facilitează o strategie transnațională și acțiuni specifice pentru
îmbunătățirea situației actuale. DAPhNE va opera această rețea și va produce rezultate
tangibile în legislația, administrația, managementul și dezvoltarea portuară,
transformând porturile dunărene în catalizatri ai creșterii economice durabile în întreaga
regiune a Dunări.

Alt demers de îmbunățire a fluenței fluxurilor de transport îl reprezintă dezvoltarea la

nivelul Administrației Porturilor Maritime a unei platforme electronice de evidență a
activitășilor de operare și corelarea lor cu mijloacele de transport rutiere.

Astfel este știut faptul că la construcția modernă a portului Constanța, efectuată între
anii 196 ….. principala rețea de transport terestru de la nivel national era calea ferată.

În acest sens portul a fost dotat cu trei stații de cale ferată, fiecare dotată cu triaje
ddee descompunere și formare a trenurilor de marfă ramificate către toate danele de
operarare și un triaj de așteptatre pentru garniturile ce urmau să intre la operare situat
în aria comunei Valul lui Traian
REGLEMENTAREA FLUXURILOR DE TRANSPORT

PALAEMON – Un ecosistem holistic de evacuare și salvare a pasagerilor

navelor maritime
Miercuri, Octombrie 9, 2019
Cu atâtea dezastre care se petrec pe mare cu navele de croazieră, feriboturile
și navele de transport, e momentul să ne gândim la o nouă abordare a ecosistemului
de evacuare și salvare.

PALAEMON este un proiect european în faza de implementare care

propune dezvoltarea și evaluarea unui sistem sofisticat de evacuare centralizată în
masă pentru navele de pasageri. Noul ecosistem inteligent include tehnologii
inovatoare pentru detectarea, monitorizarea, numărarea și localizarea oamenilor,
precum și accesul la date în timp real în timpul accidentului. Acesta va fi integrat
într-un sistem independent, inteligent de conștientizare a situației și de orientare
pentru susținerea unei rute de evacuare a unui număr mare de pasageri. Răspunsul
de urgență pentru navele de pasageri din UE va deveni mai eficient. PALAEMON
combină expertiza arhitecților maritimi / navali pentru a dezvolta modulele de
extracție și pe cea a companiilor ITC și a unor renumite organizații de cercetare
pentru a dezvolta o soluție extrem de inovatoare, care să respecte cadrul de
reglementare.

Soluții de înaltă tehnologie, în sprijinul salvatorilor

Ca partener tehnologic, SIVECO va conduce cercetarea și dezvoltarea

ochelarilor dotați cu tehnologia Realitate Augmentată, pentru echipajul navei.
Aceste dispozitive speciale permit orientarea în condiții de siguranță în punțile
eterogene ale navei, bazate pe tehnologii avansate RA, tehnologii de poziționare în
interior și senzori cu hardware pentru vedere accelerată.
 Senzorii inteligenți vor putea ține evidența tuturor pasagerilor. Cu noua
tehnologie, echipajul va fi ajutat să ajungă rapid în locuri greu accesibile, la
persoane care sunt blocate și să le ducă în zone de evacuare sigure. Informațiile
despre starea navei vor fi transmise în timp real prin RA, în special despre secțiuni
inundate sau deteriorate, îndrumând echipajul în procedura de evacuare. În acest
fel, nu ar trebui să mai existe victime și nicio persoană nu va rămâne în urmă!

De asemenea, având expertiză în activități de instruire, SIVECO va conduce

Academia PALAEMON.

Prevenția pe primul plan

Monitorizarea continuă și controlul permanent vor spori capacitatea de

detectare-, prevenire sau atenuare a oricărei probleme și potențiale daune generate
de accidente și dezastre fizice - sau provocate de eroarea umană. Ecosistemul
propus va include și noul standard IMO pentru schimbul de date-VDES.

Catastrofele maritime din ultimii ani sunt o mărturie dureroasă a nevoii

imperative de evacuare în timp util și eficient a navelor mari de pasageri mari, în
timpul urgențelor. Obiectivul acestui proiect este de a maximiza eficacitatea
evacuării pasagerilor, de pe navele de croazieră și RoPax mari.

Stakeholder-ii din domeniul construcției de nave de croazieră, marii

operatorii de nave de croazieră, societățile de clasificare, companiile producătoare
de de senzori și tehnologii își vor combina expertiza cu un grup multidisciplinar de
inovatori (cum ar fi start-up-urile inovatoare, IMM-urile din domeniul TIC
inteligent, experți din institutele de cercetare în evacuarea navelor, rețelele
internaționale din sectorul maritim și industrial).
 Echipa de proiect

Coordonatorul acestui proiect este compania franceză Airbus Defence and

Space SAS. Din partea României, i s-au alăturat compania de software și
consultanță SIVECO, dar și AUTORITATEA NAVALĂ ROMÂNĂ.

eCustoms
I. Proiectul de informatizare (New Computerized Transit System) a
sistemului vamal din România: ANAF - Direcția Generală a Vămilor
Soluţia eCustoms implementată de SIVECO Romania la ANAF - Direcția
Generală a Vămilor din România simplifică procedurile vamale, reduce acţiunile
frauduloase, asigură schimbul în timp real de informaţii între Statele Membre şi
ţările Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, creşte eficienţa procedurilor de
tranzit, sunt accelerate şi securizate operaţiunile derulate în cadrul procedurilor de
tranzit, se îmbunătăţeşte comunicarea şi coordonarea între administraţiile vamale,
prevenirea şi detectarea fraudelor vamale.

În România sistemul asigură:

conectare 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână cu transmiterea electronică a

datelor prin intermediul Reţelei Comune de Comunicaţii a Comisiei Europene şi a
Sistemului Comun de Interfeţe peste 2.000 de documente electronice procesate
zilnic
peste 1.000.000 de documente electronice stocate anual în baza de date
timpul mediu de răspuns la o cerere de date/informaţii: 3 secunde.
Sistemul funcţionează la 90 de locaţii vamale şi la sediul central.

În prezent SIVECO derulează un proiect pentru implementarea politicii de

securitate IT în contextul Codului Vamal Modernizat pentru ANAF - Direcția
Generală a Vămilor.
 ROUMANIAN SINGLE WINDOW
De la 1 iulie 2016 se aplică Maritime Single Window - interfaţa unică de
raportare de la nave către autorităţi
Astfel reprezentanţii Autorităţii Navale Române, ai administraţiilor portuare,
vameşii, poliţiştii de frontieră şi inspectorii Direcţiei de Sănătate Publică nu mai
sunt nevoiți să urce la bordul navelor pentru a solicita documente.
Toate informaţiile ce trebuie furnizate în scopuri administrative şi
procedurale, atunci când o navă soseşte sau pleacă dintr-un port românesc, sunt
trasmise autorităţilor „exclusiv” prin intermediul sistemului de interfaţă unică de
raportare (Maritime Single Window).
Măsura este conformă prevederilor Directivei europene nr. 65/2010/EC, care
a fost transpusă în reglementările din România prin Legea nr. 162 din 15 mai 2013.
Mecanismul de raportare este următorul:
Înainte de sosirea navei într-un port românesc, comandantul sau persoana
autorizată de la bordul ei transmite ANR şi celorlalte autorităţi relevante
informaţiile cerute de formalităţile de raportare, prin intemediul interfeţei unice de
raportare. Aceasta este conectată la SafeSeaNet, e-Customs şi alte sisteme
electronice utilizate de autorităţi.
În plus, ANR are obligaţia să se asigure că informaţiile raportate sunt
disponibile în sistemul naţional SafeSeaNet şi să pună la dispoziţia altor state
membre ale Uniunii Europene părţi relevante din aceste informaţii, prin
intermediul SafeSeaNet.
Notificarea către autorităţi se face cu cel puţin 24 de ore înainte de sosire sau
cel târziu în momentul în care nava părăseşte portul anterior, în cazul în care durata
voiajului este mai mică de 24 de ore. Dacă portul de escală nu este cunoscut sau
este schimbat în timpul voiajului, notificarea se face de îndată ce această
informaţie este disponibilă.
Maritime Single Window se aplică în toate statele Uniunii Europene.Scopul
declarat al acestei măsuri este reducerea birocraţiei din transporturile maritime,
simplificarea şi armonizarea procedurilor administrative la nivelul porturilor
europene.
Sistemul contribuie, de asemenea, la eliminarea corupţiei din porturi, căci
reprezentanţii autorităţilor nu vor mai putea urca la bordul navelor decât în cazurile
excepţionale, prevăzute de legislaţia naţională şi internaţională.
 Pentru autorităţi, noul sistem de raportate este benefic. Timpul de muncă şi
forţa de muncă vor fi mai bine folosite, necesarul de mijloace de transport la nave
şi consumul de carburanţi se vor diminua drastic şi, foarte important, imaginea
instituţiilor se va îmbunătăţi.
ANR şi celalte autorităţi ar trebui să analizeze lună de lună modul de
implementare a sistemului, cazurile în care s-au efectuat deplasări la bordul
navelor, temeinicia lor şi economiile aduse de Maritime Single Window.

DANUBE SAFETY NET – „Siguranţa transportului naval pe sectorul comun

româno – bulgar al Dunării prin îmbunătăţirea răspunsului în cazul
situaţiilor de urgenţă cu ajutorul cooperării transfrontaliere”.

Potrivit Autorității Navale, proiectul se derulează sub auspiciile Programului INTERREG VA,
Cooperare Regională Transfrontalieră România – Bulgaria, cu două instituții partenere,
Autoritatea Navală Română și Administrația Maritimă din Bulgaria și reprezintă rezultatul
unor ani de colaborare comună, misiuni desfășurate în mod obișnuit și activități bilaterale în
bazinul comun româno-bulgar al fluviului Dunărea și în regiunea de cooperare
transfrontalieră România – Bulgaria.

Obiectivul general al proiectului este îmbunătățirea siguranței navigației pe întreaga lungime

a fluviului Dunărea ce se întinde între România și Bulgaria, prin dezvoltarea unui sistem
comun de informare geografică pentru situații de urgență.

Din punct de vedere al obiectivelor sale, proiectul DANUBE SAFETY NET se va dezvolta ca
continuare a proiectelor IRIS Europe, RIS și IRIS Europe II.

Prin implementarea acestui proiect se va realiza o mai bună coordonare a acțiunilor de

salvare a celor două instituții, se vor dezvolta instrumente IT de schimb de informații și
coordonare care vor îmbunătăți comunicarea și sincronizarea în acțiunile de intervenție în
situații de urgență, vor fi îmbunătățite capacitățile de intervenție ale echipelor de salvare și
se vor scurta timpii de reacție la evenimente.

IRIS Europe

RIS și

IRIS Europe II.