TEMA 2

CONCEPTUL ȘI TIPOLOGIA
INSTRUMENTELOR FINANCIARE
 Cuprins
1. Valorile mobiliare - instrumente ale pieţei de capital
2. Valorile mobiliare primare: definire, clasificare, evaluare
2.2.1. Acţiunile - titluri de proprietate
2.2.1.1. Acţiunile: concept, tipuri, proceduri de emisiune şi.
plasare
2.2.1.2. Evaluarea titlurilor de proprietate
2.2.2. Obligaţiunile – tiluri de creanţă
2.2.2.1.Obligaţiunile: concept, tipuri, proceduri de.
emisiune şi plasare
2.2.2.2. Titlurile financiare emise de stat
2.2.2.3. Evaluarea valorilor mobiliare de creanţă
3. Valorile financiare derivate
1. Esenţa şi particularităţile contractelor futures
2. Contracte options. Tipuri şi caracteristici
 OBLIGAŢIUNILE – TILURI DE CREANŢĂ

Obligaţiunile sunt titluri

financiare negociabile, care
conferă deţinătorului calitatea
de creditor.

Obligaţiunile sunt emise:

❑ de societăţile pe acţiuni,

❑ de stat,

❑ de organismele
administrativ-teritoriale
care gestionează
activităţi în teritoriu.
 OBLIGAŢIUNILE POT FI CLASIFICATE
DUPĂ MAI MULTE CRITERII:
➢ După forma în care sunt emise, regăsim:
▪ obligaţiuni „clasice”;
▪ obligaţiuni materializate (emise în ▪ obligaţiuni amortizate prin anuităţi
formă materială);
constante;
▪ obligaţiuni dematerializate. ▪ obligaţiuni rambursate prin tragere la
sorţi;
➢ După modul de înscriere al numelui
deţinătorului pe titlu regăsim (similar ▪ obligaţiuni rambursate integral la
cazului acţiunilor):
scadenţă.
▪ obligaţiuni nominative;

▪ obligaţiuni la purtător.
➢ După modul de garantare a
obligaţiunilor:
➢ După modul în care se calculează
dobânda care urmează să fie plătită ▪ obligaţiuni negarantate;
creditorilor (deţinătorilor de obligaţiuni):
▪ obligaţiuni garantate.
▪ obligaţiuni cu dobândă fixă;
➢ După durata de viaţă a obligaţiunilor,
▪ obligaţiuni cu dobândă indexată;
deosebim:
▪ obligaţiuni participative; ▪ obligaţiuni pe termen mediu sau lung;
▪ obligaţiuni cu cupon zero. ▪ obligaţiuni pe termen scurt;
➢ După modul de rambursare a
▪ obligaţiuni cu durată de viaţă variabilă.
împrumutului obligatar, regăsim:
 PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE
OBLIGAŢIUNILOR ŞI ACŢIUNILOR

Nr.
Denumirea caracteristicii Obligaţiune Acţiune
Crt.
Guverne, colectivităţi publice, Firme (companii, societăţi pe
1. Natura emitentului
firme acţiuni)
Stabilirea valorii Parte a capitalului de Fracţiune din capitalul social
2.
nominale împrumut
3. Raportul cu emitentul creditor coproprietar
Dobândă care nu variază în Dividend direct proporţional cu
Veniturile pentru
4. funcţie de rezultatele rezultatul financiar al emitentului
deţinători
financiare ale emitentului
5. Durata de viaţă Limită până la scadenţă nelimitată
Riscuri mari: Riscuri mici:
❑ riscul de neplată a ❑ riscul de nerambursare
Riscurile asumate de
6. dobâînzii;
investitori ❑ riscul nerecuperării
fondurilor investite
 MOBILIZAREA CAPITALURILOR
DISPONIBILE SUB FORMĂ DE ÎMPRUMUT
IMLICĂ ANUMITE TEHNICI SPECIFICE:

▪ emisiunea de obligaţiuni în sumă standard;

▪ o bancă ce preia respectiva emisiune şi o

plasează pe piaţă primară în scopul
mobilizării capitalelor financiare disponibile;

▪ o piaţă secundară specializată la care

obligaţiunile să fie revândute de primii
deţinători, respectiv să fie negociate şi cotate
la bursă;
 UN ÎMPRUMUT REALIZAT PRIN
EMISIUNEA OBLIGAŢIUNILOR SE
CARACTERIZEAZĂ PRIN URMĂTOARELE
ELEMENTE TEHNICE:
▪ Termenul de rambursare, sau
▪ Suma împrumutată şi numărul duratei de viaţă a obligaţiunii
obligaţiunilor emise, în funcţie de
care se determină: o Data emisiunii,

o Valoarea nominală o Data de plată,

o Preţul de emisiune (valoarea de o Data maturităţii,

subscriere)
▪ Costul emisiunii
o Valoarea de piaţă
▪ Costul împrumuturilor
▪ Rata nominală
▪ Cursul obligaţiunii
▪ Cuponul de dobândă
▪ Modalităţi de rambursare
o Dobânda netă

o Dobânda acumulată
 TITLURILE FINANCIARE EMISE DE STAT

Valorile mobiliare de stat (titlurile de stat; hârtiile

de valoare de stat) sunt instrumente de credit
emise de autorităţile publice centrale pentru
procurarea unor resurse cu caracter temporar şi
rambursabil în scopul acoperirii deficitului
bugetar sau pentru nevoi de trezorerie.

VALORILE MOBILIARE DE STAT

ÎNDEPLINESC URMĂTOARELE FUNCŢII:

➢ finanţarea deficitului bugetului de stat

➢ nivelarea şi obţinerea echilibrului de casă al

bugetului de stat

➢ finanţarea programelor şi proiectelor speciale

ale statului

➢ amortizarea împrumuturilor de stat ajunse la

scadenţă

➢ reglarea activităţii economice

 DENUMIREA ŞI CARACTERISTICILE
TITLURILOR DE STAT DIFERĂ ÎN FUNCŢIE
DE TERMENUL PENTRU CARE SE EMIT:
▪ Valorile mobiliare de stat emise pe termen
scurt

Aceste valori mobiliare pot fi divizate în:

o bonuri de trezorerie;

o bonuri de administrare a decalajului de casă.

▪ Obligaţiunile de trezorerie

Obligaţiunile de trezorerie

În funcţie de termenul circulaţiei, obligaţiunile pot fi

clasificate în modul următor:

o obligaţiuni emise pe termen mediu - 1-10 ani

o obligaţiuni emise pe termen lung - 10 şi mai

mult.
În Republica Moldova, conform Legii cu privire la datoria publică, garanţiile
de stat şi recreditarea de stat nr. 419-XVI din 22.12.2006 // Monitorul Oficial.
- 2007. - nr.32-35/114, valorile mobiliare de stat sunt emise pe termen scurt,
mediu şi lung.
Valorile mobiliare de stat emise pe termen scurt sunt bonurile de trezorerie,
emise cu scont şi răscumpărate la scadenţă la valoarea nominală.
Valorile mobiliare de stat pe termen mediu şi lung sunt obligaţiuni de stat
emise cu o rată flotantă sau fixă a dobânzii.
Dobânda (cuponul) la obligaţiunile de stat se achită periodic.
Obligaţiunile de stat pot fi vândute cu scont, la preţul nominal sau cu primă şi
sunt răscumpărate la scadenţă la valoarea nominală.
FORMELE VALORII TITLURILOR DE
CREANŢĂ

unde:
VN exprimă valoarea nominală;
I- mărimea împrumutului;
N- numărul obligaţiunilor emise;
PE- preţ de emisiune;
Pe- prima de emisiune;
CD- cupon de dobândă;
RD- rata nominală a dobânzii;
T- durata în zile a anului;
DN – dobânda netă;
DA – dobânda acumulată;
i - procentul de impunere;
CO- cursul obligaţiunii;
PR- prima de rambursare;
VR- valoarea reală de rambursare;
VP- valoarea de piaţă a obligaţiunii.
t- durata în zile pentru care se face plata dobânzii
sau calculată de la data ultimei plăţi a dobânzii
până la data înregistrării tranzacţiei;
CALCUL PENTRU DREPTURILE BĂNEŞTI
CARE REVIN INVESTITORILOR ŞI
CHELTUIELILE SUPORTATE DE CĂTRE
EMITENŢI.

unde:
RDT indică rata dobânzii
la termen;
DB – dobânda încasată
pe obligaţiuni;
VN – valoarea
nominală;
PE - preţ de emisiune;
Ai – dobînda incasată în
anul i plus valoarea
rambursării.
 Aplicație

Obligaţiunile cu valoarea
nominală 25 u.m. se vând la
preţul de 24,5 u.m. Să se
determine cursul
obligaţiunii.
Rezolvare
 Aplicație

Bonurile de tezaur cu
valoarea nominală 100 u.m.
și termenul de scadenţă 91
zile, se vând la cursul 87,5.
Să se determine suma
beneficiului din cumpărarea
a 10 obligaţiuni și
randamentul plasamentului
(numărul de zile în an=
365).
Rezolvare
 Aplicație
Obligaţiunile de stat pe
termen scurt cu valoarea
nominală 100 u.m. Și
scadenţa 180 zile au fost
cumpărate la momentul
emisiunii lor la cursul 66,5
și vândute peste 30 zile la
cursul 88. Să se determine
randamentul curent (în
urma vânzării), dacă
numărul de zile în an
constitue 365.
Rezolvare
 Aplicație

Investitorul “X” a cumpărat

100 obligaţiuni cu o valoare
nominală 200 u.m.
Termenul de scadenţă
constitue 5 ani, cuponul
anual - 5%. Să se calculeze
beneficiul investitorului,
dacă la emisiune emitentul
și-a plasat obligaţiunile la
cursul 95, cu răscumpărarea
ulterioară la cursul 105.
Rezolvare
 Aplicație
Un investitor posedă
obligaţiune, a cărei valoare
nominală este de 1000 u.m.,

?
iar scadenţa 3 ani . Plăţile
sub formă de cupon anual
constitue 75 u.m. Cursul
curent al acestei obligaţiuni
este de 97,5 rata medie
bancară este de 10%. Care
va fi decizia investitorului-
să vândă această obligaţiune
sau s-o posede până la
scadenţă?
Rezolvare
 VALORILE FINANCIARE DERIVATE

ESENŢA ŞI PARTICULARITĂŢILE
CONTRACTELOR FUTURES
Contractul futures este un
angajament standardizat între
doi parteneri, un vânzător şi
un cumpărător, de a vinde,
respectiv de a cumpăra un
anumit activ (devize, acţiuni,
alte titluri financiare sau
mărfuri şi titluri pe mărfuri),
la un preţ stabilit în momentul
încheierii tranzacţiei şi cu
executarea contractului la o
dată viitoare numită scadentă.

La baza apariţiei contractelor

futures, au stat contractele
forward.
 Contractul forward Contractul futures
Este o înţelegere privată, încheiată între doi parteneri care Este o valoare mobiliară standardizată de către piaţa sau bursa
se cunosc. care oferă respectivul contract. Cumpărătorul şi vânzătorul
contractului nu se cunosc între ei. Aceştia cunosc doar piaţa pe
care se desfăşoară tranzacţia.

Activul suport sau obiectul contractului poate fi orice Activul suport nu mai este hotărât de partenerii care intră în
marfă sau orice activ financiar pentru care cei doi parteneri respectivul contract. Activul suport este stabilit de bursa care
îşi manifestă interesul. oferă contractul, în mod standardizat; în acest sens, se defineşte
precis calitatea sau caracteristicile ce trebuie să se regăsească în
cadrul activului suport; totodată, se stabilesc şi gradele de
calitate inferioare acceptate pentru active suport asemănătoare,
precum şi diferenţele de preţ ce urmează să fie calculate în cazul
în care nu se livrează activul suport standard.

Cantitatea ce urmează a fi vândută/ cumpărată, preţul
convenit şi scadenţa sunt elemente ale contractului futures
stabilite în concordanţă cu dorinţele celor doi participanţi
la tranzacţie.
Cantitatea din activul suport ce urmează a se tranzacţiona este
standardizată şi stabilită de piaţa care oferă contractul. Tot în
prealabil anunţată, pentru acelaşi tip de contract, este şi scadenţa
contractului. Preţul, în schimb, este stabilit prin mecanismul
cerere/ ofertă pentru contractul futures pe un anumit activ suport
şi este influenţat şi de scadenţa anunţată pentru acesta.

În momentul încheierii unui astfel de contract, nu se cere La „încheierea” contractului, adică în momentul în care
plata nici unei sume de bani, ca garanţie. cumpărătorul sau vânzătorul îşi asumă poziţia, se cere fiecărei
părţi depunerea unei sume de bani numită marjă sau garanţie.
 ELEMENTELE DE BAZĂ ALE UNUI
CONTRACT FUTURES SUNT:

✓ maturitatea contractului

✓ activul suport sau activul de bază

✓ modul de livrare a activului suport

✓ preţul futures

✓ marja sau garanţia

✓ părţile contractante

o cumpărătorul contractului futures long

futures.

o vânzătorul contractului futures short futures

EXECUTAREA CONTRACTULUI FUTURES ESTE

OBLIGATORIE ATÂT PENTRU CUMPĂRĂTOR, CÂT
ŞI PENTRU VÂNZĂTOR, ÎNTOTDEAUNA, CA
REZULTAT, UNUL DINTRE EI VA ÎNREGISTRA UN
CÂŞTIG, IAR CELĂLALT O PIERDERE.
 CONTRACTE OPTIONS. TIPURI ŞI
CARACTERISTICI

opţiunea (options) este un

contract care dă dreptul – dar
nu şi obligaţia – cumpărătorului
contractului să cumpere sau să
vândă, la un preţ stabilit
dinainte, la o dată viitoare
determinată, contra unei sume
de bani, plătită în momentul
încheierii contractului.

Contractele de opţiune sunt

oferite de burse specializate şi
sunt standardizate.
 OPŢIUNILE POT FI GRUPATE ÎN FUNCŢIE
DE MAI MULTE CRITERII:
➢ Din punct de vedere al
standardizării şi al pieţei de
tranzacţionare, opţiunile pot fi ▪ Opţiuni asupra
clasificate în opţiuni negociate: contractelor futures pe
acţiuni;
▪ Pe pieţe bursiere.
▪ Opţiuni asupra
▪ Pe piaţa interdealeri contractelor futures pe
indici bursieri;
➢ În funcţie de activul financiar
suport asupra căruia se ➢ În funcţie de momentul
realizează contractele cu opţiuni, executării, există:
distingem:
▪ Opţiuni de tip american
▪ Opţiuni asupra titlurilor cu
venituri variabile (acţiuni); ➢ Opţiuni de tip european În
funcţie de dreptul
▪ Opţiuni asupra titlurilor cu cumpărătorului opţiunii,
venituri fixe (obligaţiuni), identificăm:
denumite şi opţiuni asupra
ratei dobânzii; ▪ Opţiunile „call” sau de
cumpărare
▪ Opţiuni asupra valutelor,
numite şi opţiuni valutare; ▪ Opţiunile „put” sau de
vânzare
▪ Opţiuni asupra indicilor
bursieri;
 ELEMENTELE DE BAZĂ ALE
CONTRACTELOR DE OPŢIUNE SUNT
URMĂTOARELE:

✓ maturitatea contractului
✓ activul suport/ activul de bază
✓ preţul de exerciţiu/ preţul de lovire
(strike price)
✓ prima contractului
✓ poziţiile asumate de cei care intră
într-un contract de opţiune: aceştia
sunt cumpărătorul contractului
care, în limbajul de specialitate,
va avea întotdeauna o poziţie long
şi vânzătorul contractului care va
avea întotdeauna o poziţie short.
 DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIUNILE
PARŢILOR PARTICIPANTE LA OPŢIUNI
SUNT ILUSTRATE ÎN TABELUL DE MAI JOS:

Tipul opţiunii

Opţiune de cumpărare call Opţiune de vânzare put

Dreptul
Obligaţiune Plătitorul Obligaţiunea Dreptul de Plătitorul
de
a de a vinde primei de a cumpăra a vinde primei
cumpărare

Cumpărătorul + - + - + +

Vânzătorul - + - + - -
 CELE MAI SEMNIFICATIVE PIETE ALE
INSTRUMENTELOR FINANCIARE DERIVATE
PE PLAN INTERNATIONAL SUNT:

▪ CBOT - Chicago Board of

Trade;

▪ LIFFE – London
International Financial
Futures Exchange;

▪ MATIF – Marche a
Terme International de
France;

▪ EOE – European Options

Exchange.