LUCRARE PRACTICA 6.

1. BAZA TEORETICĂ

1. Legea uniformităţii şi asemănării reciproce a hibrizilor din generaţia

filială F1 . Dacă încrucişăm indivizii homozigoţi dominanţi cu homozigoţi
recesivi obţinem generaţia filială F1, care este "uniformă" atât din punct de
vedere genotipic cât şi fenotipic. Fenotipic se aseamănă cu părintele
dominant şi nu contează dacă alela dominantă provine din genotipul tatălui
sau al mamei .

2 .Legea segregării caracterelor în generaţia filială F2 . Din încrucişarea
indivizilor din generaţia filială F1 între ei rezultă o nouă generaţie filială F2 .
Indivizii nu mai sunt uniformi şi nici asemănători , caracterele segregă
pentru genotip în proporţie de (1:2:1)n şi pentru fenotip în proporţie de
(3:1)n iar n este numărul perechilor de caractere luate în studiu.

Încrucişarea de probă (test-crossul) are o proporţie de segregare genotipică
şi fenotipică de (1:1)n.

În cazul dominanţei incomplete segregarea genotipică este egală cu cea
fenotipică de (1:2:1)n.

3. Legea segregării independente a caracterelor sau legea liberei posibilităţi

de combinare a caracterelor. Toate genele alele se pot combina între ele
reciproc, liber şi întâmplător formând tot atâtea combinaţii de gameţi cât este
teoretic posibil. Caracterele calitative segregă independent unul faţă de altul
în generaţia filială F2 numai dacă se găsesc pe cromozomii neomologi, iar
segregarea pentru fenotip este de 3:1 pentru fiecare caracter luat separat.

4. Legea purităţii gameţilor. Gameţii rămân întotdeauna puri din punct de
vedere genetic, chiar dacă provin de la un individ heterozigot (Aa), pentru că
au în genotipul lor numai una din alele "A" sau "a".
 Dihibridarea în cazul în care un caracter este cu dominanţă completă iar
celălalt este cu dominanţă incompletă

Presupunem că, pentru manifestarea caracterului cu dominanţă incompletă răspunde gena A, iar
pentru dominanţa completă răspunde gena B.

Generaţia F1 care rezultă dintr-o astfel de încrucişare este uniformă, la un caracter se manifestă
gena dominantă, iar la celălalt caracter apare forma intermediară. În generaţia F2 segregarea fenotipică
este următoarea: 3:1:6:2:3:1 (3/16:1/16:6/16:2/16:3/16:1/16) sau 3AAB-:1AAbb:6A-B-:2Aabb:3aaB-
:1aabb.

Dacă analizăm comportamentul în ereditate a fiecărui caracter separat atunci vom observa că se
obţine o segregare fenotipică pentru caracterul cu dominanţa incompletă de 1:2:1, iar pentru cel cu
dominanţa completă de 3:1.

În figura 4.10. prezentăm hibridare dintre ridichea roşie şi rotundă cu ridichea albă şi alungită
(asemănătoarea morcovului) unde caracterul roşu (R) domină complet caracterul alb (r) iar caracterul
formei rotunde (G) domină incomplet forma alungită (g).

Se observă că în generaţia F1 există o uniformitate fenotipică a heterozigoţilor GgRr. Forma

ridichilor este însă diferită de cea parentală, alungirea fiind media dintre cele două forme parentale. Este
evident că, gena pentru forma ridichilor este o genă cu dominanţă incompletă, iar faptul că heterozigotul
are culoarea roşie asemănătoare unei forme parentale ne demonstrează că gena pentru culoarea roşie este
dominantă.

În generaţia F2 avem 6 clase fenotipice care segregă în proporţia de: 3GGR-, 1GGrr, 6GgRr,
2Ggrr, 3ggR-, 1ggrr. Numărul claselor fenotipice sunt cu două mai multe faţă de dihibridarea clasică
(unde avem 4 clase fenotipice) iar raportul de segregare fenotipică este modificat: în loc de segregare de
9:3:3:1 se obţine 3:1:6:2:3:1. De aici rezultă că dominanţa incompletă de tip Zea în mono, di sau
polihibridare modifică raportul de segregare fenotipică, segregarea genotipică rămâne neschimbată.
Fig. 4.10. Dihibridarea în cazul dominanţei incomplete modifică raportul de segregare fenotipic
de 9:3:3:1 în 3:1:6:2:3:1.
PROBLEME DE REZOLVAT

1. La cai gena pentru diluare a pigmentului este un caracter de tip dominanţă incompletă. Calul
de culoare roibă (RRDD) dacă are gena pentru diluare a pigmentului în stare heterozigotă
(RRDd) este de culoare izabelă, iar dacă gena pentru diluare a pigmentului este recesivă are
culoare sură (RRdd), iar pentru caracterul distributia culorii pentru a fi nebaltat gena este
dominantă cu dominanţa completă (S-) , caracterul bălţat aparţine homozigotului recesiv (ss),
Cum se va manifesta acest caracter în generaţia filială F1 şi F2 dacă armăsarii sunt roibi bălţaţi
şi iepele sunt sure ?

2. La câini gena pentru lipsa cozii este dominantă, caracterul coada semi lungă este determinat
de genotipul heterozigot, iar coada normală de genotipul homozigot recesiv. Pete de foc este
un caracter recesiv, iar a nu avea pete de foc este caracterul homozigot dominant. La ce fel de
segregare ne vom aştepta în generaţia F2 dacă masculul are coada normală şi pete de foc, iar
femela nu are coadă şi nu are pete de foc.

3. La taurine din rasa Shorthorn caracterul a avea coarne este determinat de două gene recesive,
iar caracterul a nu avea coarne este dominant cu dominanta completă. Culoarea robei roşii
este caracter dominant cu dominanţă incompletă (variante de culoare roşu (RR), piersiciu (Rr)
şi alb (rr) ). Caracterul într-o singură culoare (nebălţat) este dominant cu dominanţă completă
caracterul bălţat aparţine homozigotului recesiv. Ce fel de genotipuri vor avea indivizii :

- fără coarne, roşii şi nebălţaţi, (C-RRN-) (CCRRNN, CCRRNn, CcRRNn, CcRRNN)

- fără coarne, piersicii şi nebălţaţi,

- fără coarne, albi şi nebălţaţi,

- cu coarne, albi şi bălţaţi,

- cu coarne, piersicii şi nebălţaţi.