LUCRARE PRACTICA 7.

1. BAZA TEORETICĂ

1. Legea uniformităţii şi asemănării reciproce a hibrizilor din generaţia

filială F1 . Dacă încrucişăm indivizii homozigoţi dominanţi cu homozigoţi
recesivi obţinem generaţia filială F1, care este "uniformă" atât din punct de
vedere genotipic cât şi fenotipic. Fenotipic se aseamănă cu părintele
dominant şi nu contează dacă alela dominantă provine din genotipul tatălui
sau al mamei .

2 .Legea segregării caracterelor în generaţia filială F2 . Din încrucişarea
indivizilor din generaţia filială F1 între ei rezultă o nouă generaţie filială F2 .
Indivizii nu mai sunt uniformi şi nici asemănători , caracterele segregă
pentru genotip în proporţie de (1:2:1)n şi pentru fenotip în proporţie de
(3:1)n iar n este numărul perechilor de caractere luate în studiu.

Încrucişarea de probă (test-crossul) are o proporţie de segregare genotipică
şi fenotipică de (1:1)n.

În cazul dominanţei incomplete segregarea genotipică este egală cu cea
fenotipică de (1:2:1)n.

3. Legea segregării independente a caracterelor sau legea liberei posibilităţi

de combinare a caracterelor. Toate genele alele se pot combina între ele
reciproc, liber şi întâmplător formând tot atâtea combinaţii de gameţi cât este
teoretic posibil. Caracterele calitative segregă independent unul faţă de altul
în generaţia filială F2 numai dacă se găsesc pe cromozomii neomologi, iar
segregarea pentru fenotip este de 3:1 pentru fiecare caracter luat separat.

4. Legea purităţii gameţilor. Gameţii rămân întotdeauna puri din punct de
vedere genetic, chiar dacă provin de la un individ heterozigot (Aa), pentru că
au în genotipul lor numai una din alele "A" sau "a".
 GENA ALBINO

Gena A permite sinteza pigmentului melanic. Gena a nu permite sinteza

pigmentului melanic. Genotipul A- (AA, Aa) apartine indivizilor normali, iar genotipul
aa apartine indivizilor albinotici.

POLIALELIA

Mutaţii succesive în cromozomi în acelaşi locus produc aşa numitul efect de polialelie. Gena
principală A sub acţiunea factorilor mutageni se transformă în A1 . Gena A1 poate suferi o
nouă mutaţie şi se transformă în gena A2 apoi în timp …..An. Gena A este dominantă faţă de
toate alele mutante (A1 → An )

AA → (AA1 x AA1 ) → A1 A1 → (A1 A2 x A1 A2 ) → A2 A2 → (A2A3 x A2A3 ) →

A3A3 → …….→……..→ AnAn
PROBLEME DE REZOLVAT

1. Scrieţi toate genotipurile posisibile ale părinţilor pentru apariţia genotipului aa la

individul din imaginea de jos :
2. Cum credeţi că a apărut varietatea de pinguin alb (albinotic).

3. 3. Cum credeţi că a apărut varietatea de şarpe alb (albinotic).

4. La iepuri culoarea sălbatică agouti este dominantă dar susceptibilă la efectul factorilor
mutageni. Prima genă mutantă este chinchila apoi negru, himalaya şi alb. Explicaţi şi
faceţi schema de succesiune a mutantelor în genotipurile indivizilor mutanţi apăruţi.

5. Un mascul şoarece de culoare neagră a fost împerecheat cu mai multe femele de culoare
agouti. Care a fost culoarea indivizilor în F1 şi care a fost segregarea fenotipică şi
genotipică în F2.

6. Mai multe femele de culoare chinchila au fost împerecheate cu un iepuroi de culoare

neagră. Care a fost culoarea indivizilor în F1 şi care a fost segregarea fenotipică şi
genotipică în F2.