 Ocluzia se face printr-un cheag de sânge (TROMB) care se dezvoltă foarte rapid la nivelul unei

plăci de aterom care se rupe. Astfel, porțiunea de miocard care era irigată de artera coronară
respectivă nu mai este alimentată cu sânge, fapt care este urmat de distrugerea progresivă a
fibrelor musculare din zona respectivă, proces denumit NECROZĂ.
 Prin urmare prin infarct de miocard se înţelege necroza miocardică indusă de ocluzia bruscă
(acută), printr-un tromb, a unei artere coronare.

1. Secțiune printr-o arteră

coronară normală.

2. Ateroscleroza: depunere de colesterol pe peretele arterei. Se formează placa de aterom. Placa îngustează
lumenul arterei (stenoză).

3. Placa de aterom se rupe

4. La nivelul rupturii se formează un cheag de sânge care poate astupa artera. Se produce un infarct (vezi
imaginea urmatoare)
 

IMPORTANT !

NECROZA (INFARCTUL) POATE FI LIMITATĂ (LIMITAT) !

Necroza NU se produce imediat după ocluzie. Ea debutează după 20 de minute de la ocluzie în centrul zonei de
miocard ameninţate și se extinde progresiv, în “pată de ulei”, astfel încât după 4-6 ore cuprinde întreaga arie
irigată de coronara ocluzionată.

Înlăturarea precoce (în primele 4-6 ore) a trombusului care a indus ocluzia arterei coronare (“destuparea”
arterei) poate conduce la reluarea fluxului de sânge prin această arteră, fapt care conduce la reluarea irigării
miocardului aflat în suferinţă (“reperfuzie miocardică”). Drept rezultat, evoluţia necrozei poate fi oprită, iar aria
de infarct poate fi limitată.

Prin urmare, șansele unui pacient de a supraviețui și de a se recupera după un infarct depind de rapiditatea cu
care trombul care a ocluzionat artera coronară este înlăturat, iar irigarea miocardului este reluată.

Recunoaşterea imediată a semnelor de infarct şi transportul rapid

al pacientului la un spital capabil să efectueze imediat reperfuzia
miocardică sunt condiţiile capitale care trebuie îndeplinite
pentru salvarea vieţii şi recuperarea pacientului !

Semne de alarma: infarct de miocard acut

Acorda atentie organismului! Daca urmatoarele simptome persista mai mult de 15
minute, ia in considerare un infarct de miocard si suna imediat la 112! Fiecare minut
conteaza!
Simptome
Cele mai frecvente simptome ale infarctului miocardic sunt:

 Durere brusc aparuta in mijlocul pieptului (apasare violenta, strangere,

presiune sau strangulare); Durerea dureaza cateva minute sau trece imediat si
revine ulterior;

 Durerea din piept poate iradia in umeri, ambele brate, la baza gatului și/sau in
mandibula

Simptome care pot insoti durerea:

 Dificultate in respiratie

 Transpiratii reci, paloare

 Teama (anxietate)

 Palpitatii (batai neregulate ale inimii)

 Greata

 Senzatie de “cap usor”

Actioneaza RAPID – suna la 112!

Invata care sunt semnele si simptomele, dar nu uita: chiar daca esti sigur ca este un infarct de
miocard, mergi la medic! Minutele conteaza – pot salva o viata, poate chiar pe a ta. Nu astepta
– suna la 112!

Infarctul de miocard (atacul de cord) este principala cauza de deces in Romania, insa pacientii
au sanse majore de a fi salvati si recuperati daca ajung la spital in cel mai scurt timp.

Simptomele sunt diferite la barbati fata de femei

La fel ca in cazul barbatilor, cel mai frecvent simptom la femei este durerea in piept sau
disconfortul. Femeile sunt, insa, mai predispuse sa aiba si alte simptome, in mod special
dificultate in respiratie, greata/varsaturi si durere de spate/maxilar.

Ce este infarctul miocardic?

Câteva zeci de oameni suferă un infarct miocardic zilnic în România. Una dintre cele
mai serioase afecțiuni cardiace, infarctul miocardic este o urgență medicală care
apare datorită întreruperii bruște a fluxului de sânge către mușchiul cardiac. Datorită
debutului brusc și afectării rapide a mușchiului cardiac, este foarte important ca
pacientul să primească îngrijire medicală cât mai rapid posibil.

Mușchiul cardiac are nevoie de un flux continuu de sânge pentru a funcționa normal,
pe care îl primește prin arterele coronare și ramurile lor. Aceste artere se
îngustează în timp datorită depunerii de colesterol și formării plăcilor de aterom în
anumite porțiuni ale lor. Infarctul miocardic se definește ca necroza unei porțiuni din
mușchiul cardiac apărută prin închiderea completă a arterei coronare care hrănește
acea zonă de mușchi cardiac.

Cauze ale infarctului miocardic

Cauza principală o reprezintă boala coronariană, care apare la persoanele cu
factori de risc coronarian (fumători, diabetici, persoane supraponderale, sedentare,
cu hipertensiune arterială, nivel crescut de colesterol), mai precis ruptura unei placi
de aterom la nivelul unei artere coronare.

În cazuri foarte rare infarctul miocardic se poate datora embolizării unui tromb la
pacienții cu fibrilație atrială, sau unei disecții coronariene.

Simptome posibile
Simptomele variază de la individ la individ, dar în cele mai multe cazuri constau
în durere în zona pieptului, uneori descrisă ca gheară”, constricție, apăsare sau ca
senzație de indigestie, mai rar. Durerea nu apare întotdeauna brusc; unele persoane
au dureri ușoare care apar și dispar în decursul a mai multor ore.

Alte simptome care pot apărea sunt:

– durere la nivelul mandibulei, gâtului sau la nivelul brațelor – de obicei bratul stâng

– durere în spate

– lipsă de aer

– transpirații și amețeli

– stare de greață

În primele ore de la debutul unui infarct miocardic pot apărea aritmii amenințătoare
de viață, de aceea infarctul miocardic acut este o urgentă medicală. Pacientul cu
infarct miocardic acut trebuie transportat cât mai rapid la cel mai apropiat centru de
cardiologie intervențională care se ocupă cu managementul acestei afecțiuni.
 
Cum se pune diagnosticul de infarct miocardic ?
Prima investigație care se face este electrocardiograma (EKG-ul), care de obicei
pune diagnosticul de infarct miocardic. Uneori electrocardiograma inițială poate fi
normală și medicul repetă mai multe EKG -uri pentru a urmări în evoluție anumite
modificări specifice.

• Alte teste importante sunt:

Troponina cardiacă – o analiză de sânge ale cărei valori cresc atunci când mușchiul
cardiac este afectat.
Ecografia cardiacă (ecocardiografia) – prin folosirea ultrasunetelor se evaluează
contractilitatea mușchiului cardiac.

Coronarografia – prin injectarea unei substanțe speciale în arterele coronare se

vizualizează exact artera ocluzionată.

În cele mai multe cazuri coronarografia se continuă mai departe cu procedura de

angioplastie coronariană, care implică implantarea unui stent în zona de obstrucție,
dar uneori este nevoie de manevre adiționale precum aspirarea trombului, umflarea
unui balonaș pentru dilatarea leziunii, precum și administrarea unor medicamente.

Toți pacienții care suferă un infarct miocardic acut trebuie transportați in decurs de 24
ore către cel mai apropiat spital care gestionează această urgență. Cu cât artera
coronară responsabilă de infarct este repermeabilizată mai rapid cu atât șansele de
recuperare sunt mai mari.

VEZI HARTA SPITALELOR UNDE SE INTERVINE IMEDIAT ÎN CAZ DE INFARCT

MIOCARDIC
 
Fiecare minut care trece de la ocluzia arterei coronare duce la pierderea unui număr
din ce în ce mai mare de celule miocardice, ceea ce crește riscul de complicații și de
deces. De aceea, angioplastia cu stent realizată în urgență este procedura cea
mai importantă în ameliorarea prognosticului pacientului cu infarct miocardic acut.
Complicații ale infarctului miocardic
Infarctul miocardic poate fi fatal în primele minute dacă accesul la servicii medicale
nu se face în timp util.

Cu cât revascularizarea teritoriului miocardic afectat se face mai repede, cu atât

inima va recupera mai bine. Dacă zona de mușchi cardiac afectată este întins și
infarctul evoluează de mult timp șansele de evoluție către insuficiență cardiacă sunt
mari.

Tratamentul în urgență al infarctului miocardic

Citește mai multe despre managementul infarctului miocardic acut
pe www.infarct.ro

Tratamentul inițial constă în administrarea de medicamente antiagregante plachetare

– aspirina plus un alt antiagregant tip clopidogrel (Plavix) sau ticagrelor (Brilique).
Tratamentul medical al infarctului miocardic include anticoagulante și uneori
medicamente trombolitice.

În timpul infarctului miocardic pot apărea aritmii amenințătoare de viață. Cea mai
frecventă este fibrilația ventriculară, care duce la stop cardiac și în decurs de
câteva minute este fatală dacă nu se intervine rapid cu un defibrilator. Resuscitarea
cardio-pulmonară poate face parte din managementul inițial al infarctului miocardic
complicat prin stop cardiac.
Angioplastia coronariană în infarctul miocardic (denumită și angioplastie
primară) are ca scop reluarea fluxului sanguin prin artera coronară ocluzionată și se
realizează prin implantarea unui stent coronarian și prin alte tehnici specifice. În
cazuri rare este nevoie de intervenție chirurgicală de bypass aorto-coronarian în
urgență.

CITEȘTE MAI MULT DESPRE ANGIOPLASTIA CU STENT

.
Spitalizarea pacientului cu infarct miocardic este de câteva zile, dar uneori este
nevoie de spitalizare prelungită.

Tratamentul pe termen lung al pacientului care a suferit un infarct miocardic

După un infarct miocardic trebuie luate mai multe tipuri de medicamente o perioadă
lungă de timp. De obicei tratamentul include următoarele:

– aspirina plus un antiagregant plachetar mai puternic (clopidogrel, prasugrel sau

ticagrelor)

– medicamente pentru scăderea colesterolului (statine)

– inhibitori de enzimă de conversie

– beta-blocante (ex. metoprolol, bisoprolol, carvedilol)

Pentru a preveni apariția unui nou infarct, la fel de importantă ca medicația

este schimbarea stilului de viață (oprirea fumatului, adoptarea unui regim alimentar
sănătos, tratamentul hipertensiunii arteriale)

Uneori poate fi nevoie de recuperare cardiovasculară prin programe speciale de

exerciții realizate în instituții specializate.

5 lucruri importante despre infarctul miocardic

– Infarctul miocardic nu are întotdeauna simptome specifice. Uneori infarctul
miocardic este silențios, mai ales la pacienții diabetici și la vârstnici peste 75 ani.

– Femeile pot avea simptome diferite de cele ale bărbaților. De obicei, bărbații care
suferă un infarct au următoarele simptome posibile: durere în piept, lipsă de aer,
stare de greața, durere care iradiază în brațe. Unele femei nu prezintă durere în
piept, ci durere în spate, la nivelul bratelor, umerilor și gâtului, stare de leșin,
respirație grea și vomă.

– Femeile sub 50 ani au risc aproape dublu de a muri din cauza infarctului
miocardic comparativ cu bărbații de aceeași vârstă, cel mai frecvent datorită ignorării
acestor simptome.

– Dacă accesul la spital nu se face rapid aproximativ jumătate din decesele datorate
infarctului miocardic apar în prima oră.
– Infarctul miocardic poate apărea și la oamenii tineri. Deși majoritatea pacienților cu
boala coronariană au peste 60 ani, infarctul miocardic poate apărea chiar și la vârste
tinere. Indiferent de vârstă, semnele de alarmă ale infarctului miocardic nu trebuie
neglijate.

Principalele diferențe dintre angina pectorală și infarctul miocardic sunt:

– durerea din angină nu este de obicei atât de mare precum durerea care apare în
infarct.

– angina pectorală dispare de obicei după 10 minute de la întreruperea efortului și de

obicei cedează în maxim 10 minute după administrare de nitroglicerină.

 
Reluarea activității după infarct miocardic
Mulți pacienți se recuperează complet după infarctul miocardic, dar există și situații
când recuperarea este doar parțială. Recuperarea poate dura câteva luni și poate fi
nevoie de programe speciale de recuperare.

Majoritatea persoanelor se pot întoarce la munca după ce au suferit un infarct

miocardic. Cât de lungă este această perioadă variază de la individ la individ. Dacă
munca implică efort fizic, trebuie avut în vedere că reluarea activității fizice trebuie
realizată gradat și în prima lună trebuie evitate eforturile mari.

Urmărirea pacientului cu infarct miocardic

Persoanele care au suferit un infarct miocardic trebuie reevaluate periodic prin
ecocardiografie.
Uneori poate fi necesară repetarea coronarogafiei la un anumit interval pentru
verificarea stenturilor implantate.

Depresia după infarct miocardic

Depresia este frecvent întâlnită după infarctul miocardic, dar se poate trata cu
medicmente. În plus, se va ameliora odată cu recuperarea și reluarea activităților
anterioare.
Prevenția infarctului miocardic
Reducerea riscului de infarct miocardic înseamnă reducerea riscului de boală
coronariană.

Adoptarea unui stil de viață sănătos este esențială. Evaluarea riscului cardiovascular
de către un medic cardiolog are rolul de a preveni apariția bolii coronariene.

Oprirea fumatului, activitatea fizică regulată, alimentația sănătoasă, sunt foarte

importante.

Cei cu hipertensiune arterială trebuie să mențină cu medicamente valorile optime de

tensiune arterială, în cazul valorilor crescute ale colesterolului poate fi nevoie de
tratament cu statina (ex atorvastatina, rosuvastatina), iar pacienții diabetici trebuie să
controleze cât mai strict glicemia.
Pacienții care au suferit deja un infarct miocardic trebuie să urmeze tratamentul
prescris de medic pentru a preveni apariția unui nou infarct.