Ce sărbătorim cu adevărat pe 8 martie?

Ziua Internațională a Femeii este celebrată în întreaga lume  pe 8 Martie ca Ziua Internațională pentru
revendicarea drepturilor femeilor și comemorarea luptei femeilor pentru egalitate. Se celebrează toate
realizările femeilor în plan politic, social, economic, începând cu momentele inițiale de apărare a
drepturilor femeilor, care au schimbat cursul istoriei încă din
secolul al XIX-lea, în Statele Unite ale Americii.

O cronologie a evenimentelor care au dus la 8 Martie –

Ziua Internațională A Femeii

În 1909, prima Zi Națională a Femeii a fost decretată pe data de 28

februarie, când Partidul Socialist American a hotărât comemorarea
revoltei femeilor din New York, din 1908, împotriva condițiilor de
muncă. 15 000 de femei au mărșăluit atunci pe străzile din New
York pentru a cere dreptul de vot, ore mai scurte de muncă și un salariu mai bun. Un an mai târziu,
în 1910, în Copenhaga a avut loc o Conferință Internațională a Femeilor Muncitoare. Atunci, o tânără,
Clara Zetkin (președinta Biroului de Femei al Partidului Social Democrat din Germania), a menționat
pentru prima dată ideea unei Zile Internaționale a Femeii. Ideea a fost primită cu mare entuziasm,
astfel că în 1911, Austria, Germania, Danemarca și Elveția au celebrat pentru prima dată Ziua
Internațională a Femeii pe 19 martie.

Câteva zile mai târziu, pe 25 martie, 140 de femei muncitoare din Statele Unite, majoritatea imigrante,
au murit într-un tragic incendiu petrecut în Fabrica Triangle Shirtwaist din New York. Acest eveniment
nefast a avut un efect hotărâtor asupra schimbării legislației în America în privința condițiilor de
muncă pentru femei.

În 1913, în încercarea de a promova pacea și de a stopa începerea Primului Război Mondial, femeile
din Rusia au celebrat Ziua Internațională a Femeii în ultima duminică a lunii Februarie.

În 1917, tot în Rusia, și tot în ultima duminică din februarie, femeile din Rusia au organizat o grevă
„pentru pâine și pace”, ca răspuns la moartea a peste două milioane de soldați în timpul primului
război mondial. Greva a continuat zile întregi, timp în care Țarul Nicolae al II-lea a fost constrâns să
abdice și guvernul provizoriu a hotărât acordarea dreptului de vot femeilor din Rusia. Greva femeilor
începuse pe 23 Februarie în calendarul Iulian, echivalentul zilei de 8 Martie în calendarul Gregorian.

1975…

…Anul Internațional al Femeii pentru Națiunile Unite, este și anul în care se celebrează în mod oficial,
pentru prima dată, Ziua Internațională a Femeii pe 8 martie. Doi ani mai târziu, în 1977, Adunarea
Generală a Națiunilor Unite adoptă și o rezoluție în acest sens, proclamând „The United Nations Day
for Women’s Rights and International Peace” – Ziua Internațională pentru Drepturile Femeilor și Pace
Internațională.

Astăzi există țări în care ziua de 8 martie este zi liberă prin lege: Afganistan, Armenia, Azerbaijan,
Belarus, Burkina Faso, Cambogia, China (doar pentru femei), Cuba, Georgia, Guinea-Bissau, Eritrea,
Kazakstan, Laos, Madagascar (doar pentru femei), Moldova, Mongolia, Muntenegru, Nepal (doar
pentru femei), Rusia, Tajikistan, Turkmenistan, Uganda, Ucraina, Uzbekistan, Vietnam și Zambia.
Femei care au schimbat România
Despre adevărata semnificație a Zilei Internaționale a Femeii am vorbit deja într-un articol
anterior. Anul acesta ne-am gândit că această minunată zi este un prilej perfect pentru a ne aminti de
unele dintre cele mai importante personalități: femei care au schimbat România. Fie că au fost
scriitoare, eroine de război, sportive, activiste, specialiști în medicină sau pur și simplu au făcut
performanță în domenii rezervate până atunci doar bărbaților, aceste figuri feminine au schimbat
sisteme, au doborât bariere, au revoluționat domenii și au dus numele României mai departe.
Regina Maria a României

Cu siguranță, una dintre cele mai apreciate prezențe feminine ale României este Regina Maria, o
personalitate cu un spirit luptător, înnobilat de bunătate și diplomație.

Originară din Anglia, Prințesa de Edinburgh ajunge la 17 ani pe meleagurile țării noastre, urmând să
devină soția lui Ferdinand I și, ulterior, regină. Încă din primii ani petrecuți aici, Maria începe să
descopere tot mai mult țara adoptivă. Se îndrăgostește de cultură și oameni, pentru care va lupta la
nivel politic. Va negocia cu miniștri și diplomați,  va scrie articole despre România, va pleda pentru
cauza țării și o va promova dincolo de granițe.

„Fiecare țară are nevoie de o față. Deci când vă adunați cu toții pentru deliberări, vreau ca România să aibă o
față. Sunt aici să fiu acea față, să fac România ceva mai personal decât statistici și hărți.” – Regina Maria, aflată
într-o vizită diplomatică în Statele Unite.

În timpul Primul Război Mondial, Regina Maria rămâne aproape de oameni și de nevoile lor. Acordă
îngrijiri soldaților răniți, îi ajută pe bolnavii de tifos și holeră. Între timp, se ocupă și de dezvoltarea
sistemului de sănătate. În acest sens, coordonează colaborarea cu Crucea Roșie, organizează spitale
de campanie și strânge fonduri pentru serviciul de ambulanță.

Ecaterina
Teodoroiu
Figură
emblematică
pentru
poporul
român,
„eroina de la Târgu Jiu” rămâne un simbol al patriotismului și dedicării. Realizează jertfa supremă,
murind pe frontul de luptă în timpul Primului Război Mondial.

În timpul liceului, se înscrie în asociația de cercetași Cohorta „Pastorul Bucur” și ia prima dată contact
cu viața militară, urmând ca, după începerea războiului, să acorde îngrijiri soldaților răniți.

Momentul de cumpănă îl reprezintă moartea fratelui său. Este clipa în care Ecaterina își dă seama de
adevăratele implicații ale războiului și, mânată de patriotism, se înrolează în armată. Se confruntă,
pentru început, cu reticență sistemului care îi consideră potriviți pentru luptă doar pe bărbați. Cu un
curaj nebănuit, eroina rezistă multiplelor confruntări cu trupele inamice. Reușește să evadeze din
prizonieratul german și devine sublocotenent, sfârșind, însă tragic, în vara lui 1917.

Calypso Botez
Feminismul s-a bucurat de figuri emblematice și în România, iar Calypso Botez este una dintre cele
mai puternice voci ale acestei mișcări.

Președinte al Asociației Crucea Roșie și profesoară de filosofie, aceasta publică, de-a lungul timpului,
numeroase articole în reviste de renume precum „Revista pentru Știință” sau „Convorbiri literare”.
Printre tematicile recurente ale discursului ei se numără: dreptul electoral pentru femei, creșterea
rolului lor economic și social, emanciparea politică și intelectuală și facilitarea procedurii de divorț.
Totodată, este co-fondatoarea a două organizații care militează pentru drepturile femeilor din România
și care luptă pentru schimbarea legislației.

„Nu ne putem administra bunurile, nu putem face nici un act fără autorizaţia bărbatului, nu ne putem creşte copiii
cum vrem, nu putem dispune de nici un lucru din casa noastră, după voie, căci legea presupune că în casa unde
este un bărbat, totul este al lui. Într-un cuvînt, femeia se mişcă numai după bagheta magică a autorităţii
maritale“ – Calypso Botez, „Drepturile femeii în Constituţia viitoare“

Din dorința de a-i duce numele și lupta mai departe, a apărut The

Calypso Journal, o revistă online creată ca inițiativă a GirlUp
România. Aici apar articole scrise de o echipă formată din 9 tinere
talentate, cu vârste între 15 și 17 ani, care și-au propus să educe
populația pentru a înțelege mai bine aspectele-cheie ale
feminismului și egalității de gen.

Sofia Ionescu-Ogrezeanu
S-au înregistrat multe premiere în lumea medicinei românești,
iar una dintre ele este chiar Sofia Ionescu-Ogrezeanu, prima
femeie neurochirurg din lume și membră a primei echipe de
neurochirurgie din țara noastră.

Sprijinită de mama sa, devine studentă a Facultății de Medicină din București. Deși explorează diferite
specializări, ajunge, într-un final, să facă un stagiu la Spitalul Nr.9. Aici va și efectua prima sa
intervenție neurochirurgicală, operând pe creier, în 1944, un copil rănit în primul bombardament asupra
orașului:

„În copilărie şi chiar mai târziu, când cântam la pian, îmi era teamă să nu mă vadă cineva că tremur. Atunci, la
prima operaţie, m-am simţit copilul de altădată în faţa pianului. Dar din dorinţa de a nu-mi vedea nimeni teama,
m-am lăsat copleşită de o linişte binefăcătoare. Apoi, toată viaţa, la operaţiile cele mai dificile, am simţit că
sufletul îmi este stăpânit de pace. Este o stare minunată, de comunicare cu Dumnezeu.” –  Sofia Ionescu
în  Enciclopedia Personalităților Feminine din România

Spitalul Nr.9 îi va deveni casă timp de 47 ani, în care continuă să opereze, dezvoltând, în același timp,
domeniul neurochirurgiei în toată țara.

 În loc de „La mulți ani!”… un „Mulțumesc!”

Din păcate, sunt atât de multe lucruri de spus despre fiecare personalitate în parte, încât nu ne-ar
ajunge nici un articol, nici o serie întreagă să spunem fiecare poveste. Așadar, ne vom rezuma la a le
menționa și pe celelalte femei care au schimbat România prin muncă, iubire și curaj:

Eugenia Reuss-Ianculescu – activistă feministă româncă care a fondat, alături de Calypso Botez,
Asociaţia pentru Emanciparea Femeilor
Alexandrina Cantacuzino – prințesă, prima femeie decorată cu ordinul „Meritul Cultural“ în grad de
ofiţer
Elisa Leonida Zamfirescu – prima femeie inginer
Elena Caragiani Stoenescu – prima femeie aviator
Elena Văcărescu – prima româncă membră a Academiei Franceze
Elena Ghica – prințesă, prima femeie alpinistă româncă care a escaladat Alpii Elvețieni
Sarmiza Bilcescu – prima femeie avocat din Europa și prima femeie care și-a luat doctoratul în Drept
Vera Atkins – cea mai importantă femeie-spion din cel de-al Doilea Război Mondial, născută la Galați
Virginia Andreescu Haret – prima femeie arhitect din România și a zecea din lume

Elisabeta Rizea – a luptat împotriva regimului comunist și a stat în închisori mai bine de treizeci de ani
Ana Aslan – specialist în gerontologie, a descoperit importanța procainei în ameliorarea tulburărilor
distrofice legate de vârstă și creatoarea tratamentului Gerovital
Cecilia Cutescu-Storck – prima profesoară româncă la o universitate de artă din Europa
Irina Burnaia – prima femeie pilot care a zburat peste Carpaţi
Smaranda Brăescu – prima aviatoare care a doborât recordul mondial pentru paraşutismul practicat
de femei printr-un salt de 6.000 de metri
Hariclea Darclee – prima soprană care a avut vreodată un rol principal într-un spectacol
Sofia Nădejde – publicistă, romancieră şi activistă
Florica Bagdasar – prima femeie ministru din România
Martha Bibescu – scriitoare
Ana Ipătescu – eroina revoluției pașoptiste
Maria Tănase – cântăreață
Nadia Comăneci – prima sportivă din lume care a obținut nota 10 la un concurs olimpic de gimnastică

Redactor: Izabela Rădoi

Surse informații: Enciclopedia Personalităților Feminine din România, reginamaria.ro, cooperativag.ro, romania-
insider.com, historia.ro
Surse foto: leviathan.ro, catavencii.ro, wikipedia.ro, adevarul.ro